Infruntarea dilemelor morale

• « Inapoi
• Inainte »

Infruntarea dilemelor morale

Aceste consideratii preliminare ne ofera cadrul potrivit pentru a aminti cateva din cele mai dificile probleme etice cu care noi, crestinii, ne confruntam astazi. S-a afirmat adesea ca "etica crestina" este o notiune apuseana. Ortodoxia "rasariteana", pe de alta parte, se opreste asupra "teologiei morale", care este practic teologia ascetica traditionala: prezentarea luptei launtrice pentru realizarea sfinteniei cu ajutorul harului si a puterii transfiguratoare a Sfantului Duh. Noua disciplina a eticii crestine ortodoxe a luat fiinta pentru a ne ajuta pe noi ca preoti, ca si pe laici, sa tratam efectiv, in lumina "Traditiei vii" autentice, dilemele morale ridicate in societatile tehnologice moderne. Scopul ei este in primul rand sa identifice criteriile care ne permit sa luam deciziile morale potrivite: decizii conforme cu vointa si scopul lui Dumnezeu in privinta noastra si a lumii in care traim. 

Lumea de azi ridica noi si dificile dileme etice pentru noi toti. Acest lucru este evident mai ales acolo unde tehnologia moderna a creat probleme si posibilitati care nu au fost niciodata prevazute ori mentionate de Scriptura sau de traditia patristica. Cateva exemple vor fi suficiente pentru a ilustra aceasta problema. 

1. Progrese uimitoare in sfera tehnologiei biomedicale au ridicat noi intrebari privind probleme ca procrearea sau sensul "parenting-ului", ajutorarea muribunzilor si euthanasia, alaturi de problema fierbinte a sinuciderii asistate.

Pilula franceza RU-486 deschide calea avortului personal, iar alte combinatii de preparate chimice vor permite femeii insarcinate sa avorteze un embrion sau un fetus in intimitatea toaletei personale. Conceperea extra-uterina a devenit o rutina, iar consecintele ei pe plan sexual sunt dramatice. Daca pilula separa sexul de procreare, fecundarea in vitro separa procrearea de sex. Ca o consecinta, valoarea relatiilor conjugale, ca mijloc de participare la activitatea creatoare a lui Dumnezeu, a fost cu totul estompata. Casatoria nu mai este perceputa ca o legatura vesnica a fidelitatii, responsabilitatii si devotiunii reciproce. Contractele prenuptiale, concubinajul si divorturile premature devin, tot mai mult, normative. Abia ne mai surprinde atunci cresterea exponentiala a "casatoriei-surogat" a homosexualilor, sarcini ale adolescentelor cu single-parenting si exploatarea sexuala a minorilor.

Pe de alta parte, aparatele de respirat, dializele si alte instrumente banale ale medicinei moderne ridica probleme teribile privind alocarea unor resurse limitate si selectarea celor care vor beneficia de tratament. Progresele medicale cum ar fi antibioticele, ventilatoarele sau transplantul de organe vitale fac posibila mentinerea existentei biologice aproape nedefinit, chiar atunci cand pacientul este intr-o coma adanca sau in stare vegetativa prelungita, cazuri care altadata ar fi permis muribunzilor sa treca in liniste in mainile lui Dumnezeu. (Doar cei mai in varsta decat noi isi amintesc de vremea cand pneumonia era declarata drept "prietenul muribundului".) Toate acestea ne pun in fata unor dileme etice: "deciziile dificile" provocate de progresele biomedicinii. Prin urmare, este absolut necesar sa meditam impreuna cu medicii si cu teologii, pentru a determina uzul si limitele adecvate ale tehnologiei medicale moderne.
2. Un alt domeniu cu grave implicatii etice este cel al ingineriei genetice, indeosebi initiativa genomului uman. Putinta de a identifica si restructura materialul genetic a creat posibilitatea de a manipula viata, umana si nu numai, la nivelul ei cel mai adanc. O consecinta inspaimantatoare a acestor progrese este reactia inevitabila a companiilor de asigurari, care vor refuza sa plateasca pentru ajutorul unui copil declarat in utero cu defecte genetice si de aceea subiect al avortului legal.

Un alt potential pericol priveste manipularea genetica in numele "eugeniei", care cauta imbunatatirea genetica a speciilor umane. Eugenia negativa sau terapeutica promite sa previna sau sa vindece boli care sunt ori chinuitoare, epuizante, ori letale. Eugenia pozitiva sau "inovationala", care ar intensifica trasaturile si capacitatile pozitive, s-a dovedit dezastruoasa in mainile nazistilor si da slabe semnale in zilele noastre. Unii intreaba: daca putem crea noi forme de viata in agricultura si la unele animale, de ce nu am perfectiona umanitatea, sporind inteligenta, puterea fizica s.a.m.d.? Problema sta, desigur, in deciderea asupra caracteristicilor care vor fi socotite drept potrivite pentru ceea ce eminentul eticist protestant Paul Ramsey numea "omul contrafacut" ("omul-surogat"). In lumea moderna, unde competitia este o forta dominanta in motivarea comportamentului uman, iar supravietuirea depinde adesea de rezistenta in fata amenintarii fizice si a stresului emotional, criteriile determinarii "calitatilor" care ar trebui intensificate in specia umana este putin probabil sa fie alese cu referire la cele zece porunci sau la Predica de pe Munte.

3. Biserica se confrunta cu probleme la fel de grave create de mass-media si de explozia de informatie computerizata. Asa-zisa supra-informatie ofera un remarcabil potential pentru bine, facand posibila educatia interactiva, slujbe la domiciliu preferabile celor indepartate, precum si accesul la resurse globale interconectate. Dar aceeasi supra-informatie poate duce la subminarea valorilor sociale si spirituale: de exemplu, controlul mental al T.V., ceea ce inseamna aducerea la cel mai josnic numitor comun; sau puterea mediei concentrata in doar cateva maini, ducand la tot mai multe stiri fabricate sau transmiterea de informatii negative pe Internet, violand cele mai elementare drepturi ale intimitatii; sau intensificarea relatiilor intre universitati, armate si afaceri, rezultand un "complex militar-industrial-academic" care este cu totul in detrimentul libertatii personale si academice.

O consecinta de o apreciabila importanta a acestei explozii de informatie este aceea ca ea concentreaza toata atentia si resursele noastre asupra tehnologiei in sine, cum putem vedea astazi in scoli si universitati. Odata cu "centralizarea computerizata" creste dezinteresul pentru filosofie, arta si literatura. A scrie un program pe calculator in zilele noastre este mult mai important si util decat a scrie un poem. E o stare tragica a lucrurilor, care a diminuat serios capacitatea noastra de creativitate si a dus la o grava criza spirituala, individuala si colectiva. De aceea, ea trebuie tratata ca o problema "bioetica" de prima importanta.

4. Psihologia moderna a facut si ea progrese in ambele sensuri: pozitiv si negativ. Pe de o parte, ne-a inzestrat cu o noua si importanta perspectiva a comportamentelor specifice, de obicei atribuite "vointei libere". De pilda, astazi stim ca alcoolismul este mai degraba o boala decat rezultatul unei "vointe slabe"; stim ca mania cronica e adesea expresia unei furii suprimate ca rezultat al unui abuz din copilarie; si mai stim ca anumite forme ale criminalitatii, si multe cazuri de sinucidere, sunt rezultatul dezechilibrelor din neurotransmitatorii creierului. Pe deasupra, intuitiile oferite de studiul psihologic au dus la crearea unor terapii cu medicamente care au imbunatatit semnificativ calitatea vietii pentru oameni care sufera de boli altadata considerate boli mentale in intregime debilitante mutilatoare.

Cosecintele negative ale fascinatiei noastre pentru psihologia moderna sunt practic de ordin spiritual. Accentuand corespondentele neuro-chimicale ale diferitelor tipuri de comportament antisocial - de la alcoolism, la abuzul sexual si sinucidere -explicatiile psihologice pot duce usor la relativism si la anularea responsabilitatii personale. Intrebarea esentiala provocata de psihologia moderna este cea pusa cu multi ani in urma de Dr. Karl Menninger: care fapte pot fi considerate pacate? Daca crestinii ortodocsi vor birui suspiciunea lor asupra psihologiei, aceasta nu inseamna ca nu vor fi constienti de puterea pacatului si importanta responsabilitatii in problemele noastre personale si sociale.

• « Inapoi
• Inainte »