
M-a impresionat tare mult gestul pe care il face Petru atunci cand Hristos ii cere sa mearga cu corabia in adanc pentru a pescui. Asculta de El, fara retineri. Trebuie sa mentionez ca Hristos ii cere acestuia acest lucru dupa ce el trudise toata noapte si nu reusise sa prinda nimic. Cand facem ceva si vedem ca nu avem niciun rezultat si ni se cere din nou sa facem acelasi lucru, nu stiu cati dintre noi s-ar porni din nou la lucru. Cred ca am renunta invocand si multe argumente.
Dar Petru se increde in Domnul, face ascultare si pleaca din nou sa pescuiasca. Si pentru lepadarea de sine, pentru ascultarea pe care o face, Dumnezeu isi revarsa indoit harul Sau. Si minune, navoadele sunt atat de pline, incat sunt gata sa se rupa si sa scufunde barcile lui Petru si fiilor lui Zevedeu chemati in ajutor.
Cand omul ramane doar la sine, la parerile sale, la puterile sale, nu este cu putinta ca dumnezeiescul Har sa se apropie de el. De multe ori ne incredem peste masura in noi si ajungem sa graim ca datorita puterilor noastre avem anumite rezultate. Uitam ca fara intervenția si asistenta lui Dumnezeu omul nu poate face nimic. Deci, datori suntem sa scoatem din mintea noastra ideea infaptuirii propriilor ganduri si a propriilor hotarari. Daca nu reusim aceasta, nu putem sa facem ascultare de Hristos.
Dragostea aduce ascultarea. Daca ascultam fara retineri de El, e semn ca Il iubim cu adevarat.
Adrian Cocosila
-
Neascultarea in lucrurile marunte
Publicat in : Credinta -
Unde duce neascultarea
Publicat in : Pilda zilei
-
Neascultarea, o barca prea incarcata
Publicat in : Pilda zilei
-
Mai presus de orice vrajba
Publicat in : Religie -
Actul caderii protoparintilor
Publicat in : Dogma
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.