Duhovnicul, la Spovedanie, reprezintă pe Hristos pe scaunul de judecată. El primeşte Spovedania şi dezleagă în numele lui Hristos, prin harul Duhului Sfânt. Nu preotul singur leagă şi dezleagă, ci Hristos, prin mâinile şi cuvântul lui. De aceea este foarte mare harul şi răspunderea duhovnicului. Preotul în scaunul de spovedanie este pentru credincioşi părinte, doctor şi judecător. De Taina Spovedaniei depinde mântuirea tuturor credincioşilor. Aici este vrednicia duhovnicului: să poată câştiga cât mai multe suflete, iar nu să le piardă, că Hristos S-a răstignit pentru toţi oamenii.
Preotul trebuie să facă tot ce-i stă în putere pentru mântuirea credincioşilor săi, de care depinde şi mântuirea lui. Cel ce păcătuieşte răneşte dreptatea lui Dumnezeu. Dar de se mărturiseşte după rânduială şi părăseşte păcatul, este dezlegat şi iertat. Primul pas al Spovedaniei este căinţa pentru păcatele făcute şi venirea cu credinţă la duhovnic. Al doilea pas este Spovedania prin viu grai, individual, iar nu în comun, a păcatelor făcute şi nespovedite până atunci. Al treilea pas al Spovedaniei este primirea canonului, cu hotărârea de a nu mai păcătui, şi dezlegarea de păcate, fără de care mărturisirea nu are nicio valoare. Dezlegarea se face individual, prin punerea mâinilor în formă de cruce pe capul penitentului. Ne învaţă Sfinţii Părinţi că, dacă dezlegăm pe cineva înainte de a făgădui că face canonul şi părăseşte păcatele, atunci păcatele lui cad asupra duhovnicului. Spovedania trebuie sa fie făcută cu voia fiecăruia, nu din silă sau obligat de cineva, ci numai îndemnat. Apoi, să fie sinceră şi întreagă, nu pe jumătate; să fie făcută cu umilinţă, fără a da vina pe altcineva, şi cu hotărâre de a nu mai face păcatul.
Un duhovnic nu poate dezlega toate păcatele, mai ales cele ale clericilor, în legătură cu săvârşirea Sfintelor Taine şi alte cazuri grave anticanonice. Toate aceste păcate trebuie spovedite ierarhului locului, singurul care Ie poate dezlega. In toate cazurile grele, preotul trebuie să ceară sfatul şi dezlegarea ierarhului. Preotul nu poate dezlega căsătoriile între rudenii sau alte păcate cu totul împotriva învăţăturii ortodoxe, a moralei şi a Sfintelor Canoane. Iată ce spune şi Sfântul Efrem Sirul: „Păgân este preotul care dezleagă ceea ce au legat dumnezciestile Canoane". Iar Sfântul loan Gură de Aur zice: „Mare prăpastie este unde Canoanele nu stăpânesc şi mare primejdie apasă asupra preotului care nu cunoaşte dumnezeieştile Canoane".
intre Dumnezeu şi om este pusă Taina Sfintei Spovedanii, care este al doilea botez, singura care ne iartă păcatele făcute după Botez. De aceea, omul care moare nespovedit este ca şi cum ar muri nebotezat. NuT mai ajută rugăciunile Bisericii. După moarte, preoţii nu mai pot dezlega păcatele nespovedite în viaţă, că nu suntem noi mai milostivi decât Dumnezeu, Care zice: „In ce te va găsi, în aceea te va judeca". Mare grijă trebuie să aibă credincioşii ca nimeni din familia lor să nu rămână nespovedit în posturi, iar dacă au pe cineva bătrân şi bolnav în casă, să cheme imediat un preot să-l spovedească şi împărtăşească, ca să nu moară nedezlegat şi neîmpăcat cu Hristos, Mântuitorul nostru.
Parintele Cleopa Ilie
Lumina si faptele credintei, Editura Doxologia
Cumpara cartea "Lumina si faptele credintei"
-
Duhovnicul, doctorul sufletului
Publicat in : Editoriale -
Duhovnicul sau psihologul
Publicat in : Editoriale -
Duhovnicul mare si duhovnicul mic
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.