Epistola I catre Corinteni

Autorul si autenticitatea

Dupa traditie epistola apartine Sfantului Apostol Pavel. In sprijinul autenticitatii ei exista o serie de argumente interne si externe. Astfel, chiar de la inceputul Epistolei autorul se numeste cu numele si calitatea sa (1,1). Limba si stilul sunt pauline. De asemenea, in cuprinsul ei gasim idei care apartin Sf.

Apostol Pavel, precum sunt: mantuirea prin credinta, invierea Domnului Hristos ca model al invierii noastre, unitatea Bisericii, al carei Cap este Domnul Hristos, iar noi membre ale trupului Sau. Informatiile pe care le cuprinde epistola, referitor la viata si activitatea Sfantului Apostol Pavel concorda cu cele pe care le avem, in acest sens, in Faptele Apostolilor.

Autenticitatea epistolei este confirmata si de o serie de marturii ale parintiilor bisericesti, precum: Clement Romanul, Sf. Ignatiu de Antiohia, Policarp al Smirnei, Sf. Irineu, Clement Alexandrinul. Fragmentul Muratori o citeaza printre scrierile canonice precum si lista  canonica a Sfintilor Parinti Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului si Grigore de Nazianz.

Timpul si locul - Epistola a fost scrisa din Efes in timpul calatoriei a treia misionara, in cursul anului 56-57.

Adresantii - Epistola este adresata "Bisericii lui Dumnezeu din Corint" (1,2). Corintul era unul dintre cele mai populate, mai prospere si mai vestite orase din antichitate. Insa, viata morala a cetatenilor  din Corint lasa mult de dorit, "a trai ca la Corint" insemna pe vremea de atunci, a trai in lux si desfrau. In acest oras vine Sfantul Apostol Pavel in timpul calatoriei a doua misionare, spre sfarsitul anului 50 sau la inceputul anului 51. Un oarecare timp isi gaseste gazda la Acvila si Priscila, care erau ca si el facatori de corturi. Isi incepe predica sa la sinagoga iudaica existenta in localitate, anuntand ca Domnul Hristos este Mesia Cel prezis de profeti. Peste scurt timp multi iudei s-au ridicat impotriva lui si a invataturii evanghelice reusind sa insceneze o revolta impotriva lui. Apostolul paraseste adunarile religioase ale comunitatii iudaice si isi indrepta predica spre pagani. Incurajat de progresul pe care il facea, ca si de o vedenie prin care i se spune sa predice cu zel, fara frica, caci nu i se va intampla nimic (Fapte 18, 9-10), el ramane aici un an si sase luni. In cele din urma iudeii se hotarasc sa puna capat activitatii Sfantului Apostol Pavel. Apostolul scapa nevatamat, fiind achitat de proconsulul cetati Galion, fratele filozofului Seneca (2-66 d. Hr.), datorita faptului ca iudeii s-au ridicat impotriva predicii lui si l-au dus in fata  tribunalului, cerand sa fie condamnat. Galion, afland ca este abuzat pe motive religioase, claseaza actiunea, afirmand ca nu se ocupa de probleme religioase.

In comunitatea din Corint se iscasera dezbinari, viata morala lasa inca de dorit, nu era pastrata atitudinea cuvenita in timpul Sfintei Euharistii si al agapelor si se dadea o atentie exagerata harismalor, neglijandu-se virtutile cele cu adevarat mantuitoare: credinta, nadejdea si iubirea.

Scopul Epistolei este multiplu: 1) inlaturarea dezbinarii din sanul Bisericii corintene din cauza partidelor si redarea unitatii; 2) inlaturarea incestuosului din mijlocul comunitatii si curmarea desfranarii; 3) lamurirea unor chestiuni de morala, de cult si doctrinare, pentru a se intari viata morala si religioasa a Bisericii respective, casatoria si fecioria, idolotitele etc.

Cuprinsul - Epistola cuprinde 16 capitole. Se imparte in doua parti, precedate de un prolog (1,1-9).
Prologul (1,1-9) in care aflam numele autorului, al adresantilor, salutarea introductiva.
Partea I: Combaterea deferitelor abateri (cap. 1,10 -6,20):
1) Combaterea dezbinarilor (1,10 -4,21)                        
2) Combaterea incestuosului (cap. 5)                            
3)  Combaterea  obiceiului  crestinilor  de  a  se  judeca inaintea paganilor (6,1-11)
4) Combaterea desfraului (6,12-20).
Partea a II-a: Lamuriri asupra unor nedumeriri exprimate de Corinteni (7-15):          
1) Lamuriri referitoare la raportul dintre casatorie si feciorie (cap. 7)
2} Lamuriri referitoare la idolotite (cap. 9-10)
3) Lamuriri referitoare la tinuta pe care trebuiau sa o aiba la cu!t (cap. 11)
4)Lamuriri referitoare la harismele si virtutile teologice (cap. 12-14)
5) Lamuriri referitoare la invierea trupurilor (cap. 15).
Epilogul (cap. 16): Sfaturi, vesti, binecuvantarea si finalul epistolei.     

Importanta - Epistola I catre Corinteni are o  deosebita importanta, caci prin ea avem o icoana fidela a primei Biserici crestine. Epistola cuprinde diferite invataturi dogmatice, morale si de cult.

Invataturi dogmatice : rasplata faptelor omului si mai ales ale misionarilor printr-o judecata severa de catre Dumnezeu (3, 1 1-M. 1-15) nu este vorba despre purgator; instituirea Sfintei Euharistii de catre Domnul Hristos (11, 23-26); despre harisme si existenta ierarhiei bisericesti (12, 28-30); invierea mortilor bazata pe invierea Mantuitorului (15, 20); schimbarea celor vii la Parusia Domnului (15,51).

Invataturi morale: despre pacatul desfranarii; despre casatorie si divort (7, 2, 10-11); feciorie (7, 25-21); virtutea dragostei si superioritatea ei (13).

Probleme de cult: pregatirea deosebita a crestinilor pentru Primirea Sf. Euharistii (11, 27-29); intrebuintarea harirismelor pentru folosul Bisericii (12); retribuirea slujitorilor altarului (9, 9-13); modestia si smerenia la cult (11, 4-5); serbarea Duminicii (16,2).

                                                             

.