Intelepciunea lui Dumnezeu pictata la Manastirea Sucevita

Intelepciunea lui Dumnezeu pictata la Manastirea Sucevita Mareste imaginea.

Iisus Hristos - Sofia Luminatoare in fresca de la Manastirea Sucevita

Studiul propune cititorilor o analiza a frescelor "Intelepciunii lui Dumnezeu" de la , fresce care se evidentiaza prin unicitatea lor in spatiul iconografic romanesc. Reprezentarea Mantuitorului "Intelepciunea lui Dumnezeu" in trei ipostaze diferite releva importanta temei in programul iconografic al bisericii moldave. Analiza detaliata a celor trei fresce pune in lumina rolul de mijlocitoare al icoanei pentru inchinatori, dar mai ales legatura fiintiala dintre doctrina, cult si icoana, ce se impletesc pe parcursul erminiei.

Este cunoscut faptul ca icoana, ca imagine a doctrinei, se intemeiaza pe textul Sfintei Scripturi, pe reflexia teologica a Sfintilor Parinti si pe imnografia doxologica a Bisericii. Iconografii sau zugravii, scriitorii de icoane, in lucrarea lor sfanta de scriere prin imagini a evenimentelor mantuitoare, de talcuire vizuala a adevarurilor credintei noastre, de oranduire a lor in programul iconografic, s-au straduit sa adanceasca intelegerea lucrarii de mantuire, vizualizand simbolurile si prefigurarile "tainei celei din veac ascunse", si au realizat o teologie in imagini, o fereastra spre ceruri.

In programul iconografic al manastirii Sucevita, numit si "testamenul artei feudale romanesti din secolul al 16-lea", se afla trei fresce unice in pictura murala romaneasca. Ele infatiseaza pe Domnul nostru Iisus Hristos in chipul Mantuitorului "intelepciunea lui Dumnezeu" (I Cor. 1, 24). Titlul sau scrisul pe fiecare din cele trei fresce este in sacra limba slavona bisericeasca, ce era in uz pe atunci si in Biserica noastra, si identifica pe Mantuitorul ca fiind "Sofia Luminatoare - Intelepciunea lui Dumnezeu".

Cele trei fresce sunt zugravite in interiorul bisericii. Prima are titlul: "Intelepciunea si-a zidit siesi Biserica, a intarit-o pe sapte stalpi; a jertfit cele de jertfa si a scos vinul in potir si a pregatit masa sa. A trimis slujitorii." Titlul reda textul biblic din cartea Proverbe 9, 1-3. Este zugravita in pridvorul bisericii, in registrul de sus, pe peretele de sud. Celelalte doua fresce sunt zugravite in Sfantul Altar: fresca de la nord, deasupra Proscomidiarului, are titlul "Sofia luminatoare - Intelepciunea lui Dumnezeu", iar cea din partea de sud, deasupra Diaconiconului, are titlul "Intelepciunea si-a zidit siesi Biserica". Toate aceste trei fresce au ca fundament doctrinar pericopa din Proverbe 9, 1-6, care se citeste in cultul ortodox sub forma de Paremie, mai ales la sarbatorile Maicii Domnului, la Nasterea Domnului, dar si la sarbatorile consacrate unora din Sfintii Parinti si Sinoadelor Ecumenice.

Pentru a putea citi frescele "intelepciunii" de la avem nevoie de doua instrumente: mai intai, de ilustrarea fiecareia din cele trei fresce, si apoi de identificarea textelor biblice, patristice si imnografice de care s-au folosit zugravii, autorii frescelor, atunci cand au scris icoanele.

Vom incepe cu fresca din pridvor, nu doar din motivul ca ne intampina la intrarea in biserica, ci si pentru faptul ca are inscris cel mai lung titlu explicativ, care ne ajuta sa identificam textul biblic si apoi este pusa in relatie cu alte doua fresce din pridvor, ce ne inlesnesc intelegerea iconografica a faptului intruparii intelepciunii, Cuvantul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Incepand in ordinea fireasca a citirii programului iconografic, de sus din cupola, unde este infatisata icoana Maicii Domnului, cunoscuta ca icoana intruparii, a Semnului sau Vlahernitisa, adica Maica Domnului Oranta, avand la piept icoana Pruncului Care binecuvinteaza cu ambele maini, in registrele superioare ale peretilor de nord si de vest ne intampina icoanele intitulate: "Rugaciunea prorocului Ghedeon" si "Vedenia imparatului Nabucodonosor", ambele prefigurari ale intruparii Mantuitorului. Pentru a sublinia aceasta, iconografii au zugravit in fiecare fresca, intr-un cerc luminos, adica o slava, icoana intruparii, care troneaza in cupola. In acest context al dogmei intruparii Cuvantului se inscrie fresca intelepciunii, care face obiectul exegezei noastre si pe care o reproducem in ilustratie.

Intelepciunea lui Dumnezeu (Varianta 1)

Titlul sau scrisul icoanei este: "Intelepciunea si-a zidit siesi Biserica, a intarit-o pe sapte stalpi; a jertfit cele de jertfa si a scos vinul in potir si a pregatit masa sa. A trimis slujitorii". Titlul ne trimite la pericopa din Proverbe 9, 1-6, care se citeste la mai multe vecernii din cursul anului liturgic. Iata textul paremiei:

"Intelepciunea si-a zidit casa rezemata pe sapte stalpi, a injunghiat vite pentru ospat, a pregatit vinul cu mirodenii si-a intins masa sa. Ea a trimis slugile sale sa strige pe varfurile dealurilor cetati: Cine este neintelept sa intre la mine!. Si celor lipsiti de buna-chibzuiala le zice: Veniti si mancati din painea mea si beti vinul pe care eu l-am amestecat cu mirodenii. Parasiti neintelepciunea ca sa ramaneti cu viata si sa umblati pe calea cea dreapta a priceperii!"

Fresca intelepciunii ilustreaza pericopa paremiei si raspunde in imagini la intrebarile: Cine este intelepciunea? Ce semnifica: "si-a zidit siesi Casa"? Cine este Biserica, Templul sau Casa intarita pe cei sapte stalpi? Cine sau ce sunt stalpii? Ce inseamna "a junghiat cele de jertfa, a scos vinul in potir si a intins masa"? Cine sunt slugile trimise sa strige de pe inaltimi: "Veniti si mancati painea si beti vinul meu, daca vreti sa aveti viata in voi!" Cine sunt cei chemati la ospatul, masa (cina) intelepciunii? Raspunsul la aceste intrebari l-au dat textele Noului Testament: "Iisus Hristos este intelepciunea lui Dumnezeu" (1 Cor. 1, 24), "Cuvantul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 1), Lumina Lumii"(Ioan 8, 12). Textele Sf. Parinti, interpretii Sfintei Scripturi, s-au oprit si ele asupra pericopei din Proverbe. Iata ce scrie Sf. Atanasie Sinaitul, in secolul al 7-lea, in lucrarea sa Intrebari si Raspunsuri: "Ce vrea sa zica : intelepciunea si-a zidit Casa?

"Hristos, intelepciunea si Cuvantul si Puterea lui Dumnezeu Tatal a zidit propriul sau trup, Cuvantul Si-a facut trup si a locuit printre noi". Ea a intarit-o pe sapte stalpi. Acestia inseamna cele sapte daruri ale Duhului Sfant, cum spune la Isaia 11, 2-3: El va face sa se odihneasca peste El cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu. Ea a junghiat cele de jertfa. Acestea inseamna Prorocii care au pierit in vremea lor, ucisi de catre cei ce nu iubeau adevarul. Ea a pregatit vinul sau intr-un vas, dupa ce in sanul Fecioarei, Dumnezeirea Sa s-a unit cu trupul ca un vin neamestecat, Mantuitorul S-a nascut din aceasta, Dumnezeu si Om fara amestecare. Ea a pregatit masa sa, numita cunoasterea adevarului. Ea a trimis slujitorii sai strigand cu glas mare: cel ce este neintelept sa se intoarca catre mine, adica Ea a trimis Apostolii in toata lumea, chemand toate popoarele la cunoasterea lui Dumnezeu. Ea a zis celor care doresc sa inteleaga, adica celor care n-au primit inca puterea Sfantului Duh: Veniti, mancati painea mea si beti vinul pe care l-am pregatit pentru voi; Ea ne-a dat sa mancam si sa bem pentru iertarea pacatelor noastre Trupul sau dumnezeiesc si Sfantul sau Sange".

Intelepciunea lui Dumnezeu (Varianta 1)

Iata si cateva texte imnografice care interpreteaza acelasi text din Proverbe, zugravit in fresca: "Intelepciunea lui Dumnezeu cea nemarginita, Hristos, Si-a zidit siesi Casa mai presus de minte in Fecioara"; "Cuvantul se naste si intelepciunea se face vazuta"; "intelepciunea, Cuvantul, Puterea si Fiul si Stralucirea Tatalui, Hristos Dumnezeu... Intrupandu-Se ne-a mantuit".

Fresca intelepciunii din pridvorul Sucevitei nareaza in imagini momentul in care, cei chemati la ospatul intelepciunii vin cu mainile intinse sa primeasca painea si vinul care dau viata. in fundal vedem Casa intelepciunii cu turnuri si ziduri. Pe turnurile din extremitati se intinde valul care ne spune ca actiunea se petrece inauntrul casei. in centrul zidurilor, pe o coloana cu capitel, pe locul cel mai inalt din imagine, se vede potirul, "ceasa", cu care in icoana "impartasirea Apostolilor" din Altar, Domnul il impatraseste pe Pavel. Ceasa are aspectul unui ulcior cu doua torti. in centru vedem o masa lunga, avand pe ea paini si cupe.

In capul mesei, sezand pe un pat cu perina alungita, sta intelepciunea in chipul lui Iisus Emanuel (Isaia 7, 14), tanar care binecuvinteaza masa cu ambele maini. intelepciunea are aureola crucifera, cu trigrama "o oon" -"Cel ce este" (Iesirea, 3, 14). Titlul scris deasupra identifica intelepciunea: Este Iisus Hristos (IC XC). in capatul opus al mesei, patru din neinteleptii chemati la ospatul intelepciunii vin cu mainile intinse in sus, ca sa primeasca de la cei sase slujitori, aflati in partea de sus a mesei, painea si cupa cu vin ce li se ofera.

In partea de jos a mesei doi slujitori injunghie vitei, ca in icoana "Filoxenia lui Avraam". in partea dreapta a frescei, stand in picioare, sunt zugraviti regele Solomon, autorul Proverbelor si Sf. Ioan Damaschin. Ambii au aureola si tin ridicat cu mana dreapta cate un filacteriu desfasurat. Pe filacteriul lui Solomon se poate citi: "inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu, iar sfatuirea este intelegerea celor sfinti,, (Proverbe 9, 10). Pe filacteriul Sfantului Ioan Damaschin nu este scris nimic. Daca nu ar fi fost scris numele sau deasupra capului, nu l-am putea identifica. Presupunem ca in filacteriul sau zugravii intentionau sa scrie memorabilul tropar liturgic din Canonul invierii Domnului, care se rosteste si la fiecare Sfanta Liturghie, cand se pun in potir miridele: "O intelepciunea si Cuvantul lui Dumnezeu si Puterea, da-ne noua sa ne impartasim cu Tine mai adevarat, in ziua cea neinserata a imparatiei Tale ".

Semnificatia euharistica a frescei, care s-ar putea intitula si "Ospatul Intelepciunii", este evidenta. Imaginea ospatului, a cinei, a mesei mari este frecventa in parabolele Mantuitorului, ca o pregustare a ospatului duhovnicesc din imparatia lui Dumnezeu. Imnografii au meditat poetic asupra relatiei dintre ospatul intelepciunii si Cina cea de Taina; Iata cateva texte imnografice din utrenia Sfintei si Marei Zile Joi, cand rememoram Cina cea de Taina si instituirea Sfintei Euharistii: "Cea pricinuitoare a toate si datatoare de viata, intelepciunea lui Dumnezeu cea nemasurata, si-a zidit Ei si casa din Maica curata, care nu stie de barbat; ca Imbracandu-Se cu locas trupesc, cu slava S-a preaslavit Hristos Dumnezeul nostru"; "Taine invatand pe prietenii Sai, gateste masa hranitoare de suflete, bautura dumnezeiasca fiind cu adevarat intelepciunea lui Dumnezeu, si drege pahar celor credinciosi. Sa ne apropiem cu dreapta credinta si sa graim: Cu slava S-a preaslavit Hristos Dumnezeul nostru"; "Sa auzim toti credinciosii intelepciunea lui Dumnezeu cea nezidita si fireasca chemand cu inalta propovaduire. Ca zice: Gustati si, cunoscand ca Eu sant bun, ziceti: Cu slava S-a preaslavit Hristos Dumnezeul nostru"; "Din Ospatul Stapanului si din masa cea nemuritoare, veniti credinciosilor la loc inalt, cu ganduri curate sa ne indulcim, pe Cuvantul cel Preainalt din cuvantul lui cunoscandu-L, pe Cruce II slavim".

In concluzie, fresca intelepciunii din pridvorul Sucevitei zugraveste profetia regelui Solomon din cartea Proverbelor, care prefigureaza, atat intruparea Mantuitorului din Sfanta Fecioara, cat si Taina Sf. Euharistii, in care painea si vinul, adica Sfantul Trup si Sange ale intelepciunii lui Dumnezeu dau viata vesnica "celor care parasesc neintelepciunea si umbla pe calea cea dreapta a priceperii" (Proverbe, 9, 6).

Vom proceda acum la citirea sau interpretarea celor doua fresce ale "intelepciunii lui Dumnezeu" zugravite in absida Altarului manastirii Sucevita. Dupa cum am mai spus, ele sunt zugravite deasupra proscomidiarului si diaconiconului. in iconomia programului iconografic specific Sf. Altar, cele doua fresce ale intelepciunii se interpreteaza in lumina lui Hristos cel proslavit din icoana "inaltarea Domnului", aflata in conca Altarului, a lui Hristos Cel care se naste si se jertfeste nesangeros in pregatirea Sf. Daruri la proscomidiar, a lui Hristos, Care pe Sf. Masa in chipul sau Euharistie se intrupeaza in fiecare Sf. Liturghie si ramane mereu prezent in Sf. Chivot, intr-un cuvant, in lumina Sf. Altar, Sfanta Sfintelor a Noului Legamant. Vom incepe cu fresca zugravita deaspura diaconiconului, pe peretele de sud, deoarece ea adanceste intelesul mistic al celor infatisate in pridvor.

Titlul scris pe fresca ne spune ce au zugravit aici iconografii de la Sucevita: "intelepciunea si-a zidit siesi Biserica". Fresca prezinta, pe fundalul unui cer instelat, Sfanta Masa a Altarului Bisericii Ceresti. Un zid in semicerc sugereaza absida Altarului. in centrul imaginii se afla Sf. Masa, cu acoperamantul ca o draperie ornata cu cruci, avand deasupra un baldachin sprijinit pe patru stalpi si luminat de trei candele, care atarna de marginile acoperisului. in jurul Sf. Mese sunt zugravite zece persoane cu aureola. in stanga, asezata pe un tron cu perna, cu haina imparateasca si coroana pe cap, sta intelepciunea. Aureola ei este instelata (aureola circulara cu stea cu opt colturi). in mana dreapta tine la piept o cupa, iar mana stanga, cu aratatorul intins, ne sugereza ca intelepciunea vorbeste cu cei cinci ingeri si patru ierarhi aflati in fata sa si care o privesc cu evlavie si atentie, dupa cum se citeste pe fetele lor.

Deasupra intelepciunii se afla scrisa monograma IC XC. ingerii si ierarhii stau in picioare, cu mainile la piept, in fata intelepciunii, Iisus Hristos. Pe Sf. Masa, ca la Cina cea de Taina, se vad paini rotunde, ridichii - ierburi amare, si doua vase largi in care se vad pesti. Momentul actiunii pe care il infatiseaza fresca este unul eshatologic. Vedem masa din imparatia lui Dumnezeu, la care vor participa multi de la Rasarit si de la Apus, impreuna cu Avraam, Isaac si Iacob (Mt. 8, 11).

Intelepciunea lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel care tine in mana dreapta cupa si cu aratatorul mainii stangi indreptat spre ingerii si ierarhii cu fete atente si evlavioase, pare a le spune: Aduceti-va aminte de cuvintele mele de la Cina cea de Taina: "Si va spun ca nu voi mai bea de acum din acest rod al vitei de vie, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou, in imparatia Tatalui Meu" (Mt. 26, 29).

Prezenta celor noua, cinci ingeri si patru ierarhi, ne sugeraza cele noua miride, de fapt cele noua cete de ingeri si sfinti, care stau langa intelepciunea - Agnetul lui Dumnezeu, pe Sf. Disc la Euharistie. in numele lor cere Sf. Ioan Damaschin sa ne impartasim cu intelepciunea lui Dumnezeu mai adevarat, in ziua cea neinserata a imparatiei Sale. Ierarhii reprezinta invatatorii si luminatorii Bisericii. Ei sunt cei care striga in Icosul canonului din slujba Duminicilor consacrate Sfintilor Parinti si Sinoadelor Ecumenice: "Sa ascultam Biserica lui Dumnezeu; care striga cu inalta glasuire: Cel insetat sa vina la Mine si sa bea, paharul pe care Eu il tin, este pahar al intelepciunii, bautura lui am dres-o cu cuvantul adevarului, turnand din apa mantuirii."

Ultima din cele trei fresce ale Mantuitorului Iisus Hristos in chipul intelepciunii lui Dumnezeu se afla zugravita deasupra proscomidiarului. in apropiere se afla zugravite icoanele: "Cina cea de Taina" si "Sfanta Treime cu Avraam si Sarra", iar in interiorul absidei proscomidiarului: "Vedenia Sf. Petru al Alexandriei", "Jertfa lui Avraam", "Nu Ma plange, Maica" si "Iisus Hristos in Slava inconjurat de simbolurile celor patru Evanghelisti".

Intelepciunea lui Dumnezeu (Varianta 3)

Icoana se aseamana cu icoana Intercesiunii, Deisis, din catapeteasma bisericilor spre care graviteaza toate icoanele. Mantuitorul Iisus Hristos, ca Dreptul Judecator, sta pe tron avand in dreapta Sa pe Maica Domnului, iar in stanga, pe Sf. Ioan, dupa mantia aspra, cu siguranta inaintemergatorul. Ambii stau in picioare. Sfantul Ioan are mainile rugator indreptate spre Hristos, iar Maica Domnului nu mai are mainile indreptate spre Hristos, ca in icoana Deisis, ci tine cu ambele maini la piept un medalion cu chipul lui Hristos, care binecuvinteaza cu dreapta, iar cu stanga tine ruloul Evangheliei.

Deosebirile evidente in raport cu icoana Deisis privesc infatisarea Mantuitorului. Acesta sta asezat pe un tron cu perna, avand picioarele sprijinite pe un suppodaneum. Tronul se sprijina pe patru picioare si pe sapte coloane subtiri, asezate intr-un fundament verzui, ca si cum ar fi pe apa. Pe acelasi fundament verzui se afla si suppodaneum-urile pe care stau Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul.

Tronul Mantuitorului este inconjurat de o slava luminoasa (Mt. 19, 28). Mantuitorul este imbracat intr-o haina luminoasa, de aceeasi culoare cu aureola crucifera, ce-I inconjoara capul incoronat. in mana dreapta are un toiag inalt terminat cu cruce, iar in stanga ruloul Evangheliei. Deosebirea esentiala fata de icoana Deisis consta in cele doua aripi mari ale Mantuitorului. Aripile au culoare rosie cu asiste de aur, ca si tronul pe care sta asezat. Conturul mainilor, fetei, gatului si parului sunt trasate cu aceeasi culoare rosie. Cel care sta pe tron, avand aripi de inger, chipul lui Hristos -Emanuel, cu aureola crucifera, in care citim trigrama "o oon", este IC XC, asa il identifica monograma, dar un Iisus Hristos sub infatisarea "ingerului Marelui Sfat"- "ingerul Legamantului"- "chipul misiunii sale in lume".

Culoarea rosie este culoarea ingerilor "para de foc". Deasupra Mantuitorului, "inger de Mare Sfat", intr-o slava rotunda colorata in rosu si cu siniliu pe margine, presarata cu cruci inflorate, vedem icoana medalion a Mantuitorului Iisus Hristos, reprezentat bust si binecuvantand cu ambele maini intinse, gest specific in iconografie lui Dumnezeu Tatal. El este imbracat cu tunica (hiton) alba si toga (himation) albastra, are fata matura, purtand barba si plete. Ca si la "ingerul Marelui Sfat", aureola este crucifera, cu trigrama "o oov" si are inscris deasupra slavei monograma IC XC.

De o parte si de alta a slavei, zugravii au scris titlul icoanei "Sofia Luminatoare - intelepciunea lui Dumnezeu". In partea de sus a frescei se vede cerul instelat, pe care sase ingeri in zbor il _ infasoara ca pe un covor, pentru a face loc tronului Hetimasiei, care precizeaza momentul eshatologic prezentat in fresca, adica Judecata de Apoi. Daca in celelalte doua fresce ale intelepciunii titlul inscris de zugravi ne inlesneste intelesul icoanelor, aici titlul simplu "Sofia luminatoare - intelepciunea lui Dumnezeu" nu inlesneste o explicatie convingatoare. I.D. Stefanescu a intitulat aceasta fresca: "Iisus - inger al Marelui Sfat, pe tron, Fecioara Maria si Ioan Botezatorul", abtinandu-se de la comentariu, facand doar trimitere la originalul rusesc al icoanei "Intelepciunea lui Dumnezeu", de tipul Novgorod, din secolul al 16-lea. Intr-adevar aceasta fresca a fost pictata dupa modelul Sofiei - intelepciunea lui Dumnezeu, de tipul Novgorod, pe care o reproduce cu mici deosebiri.

De exemplu, acolo Sf. Ioan Botezatorul tine in mana un filacteriu pe care scrie: "Acesta este mielul lui Dumnezeu care ridica..." (Ioan 1, 29), iar in icoana intelepciunii lui Dumnezeu, datata din secolul al 17-lea si pastrata la Pinacoteca din Permi (Rusia), vedem si pe Dumnezeu Tatal, sezand pe tronul maririi, intr-o slava rotunda, chiar sub cerul infasurat de ingeri.

In Biserica Rusa, icoanele intelepciunii lui Dumnezeu au constituit tema de meditatie si teologhisire, ajungandu-se in final la crearea curentului teologico-filozofic, cunoscut sub numele de sofiologie, avand ca reprezentant de seama pe preotul si profesorul Serghei Bulgakov (1871-1944), teolog si scriitor prolific. Teologia sofiologica profesata de el a fost condamnata de Sinodul Bisericii Ruse, in 1935. Mitropolitul Serghie, viitorul patriarh al Moscovei, a formulat decizia sinodala in termenii: "Sofiologia lui Bulgakov poate, fie sa inlocuiasca invatatura Bisericii, fie sa-i cedeze locul, insa acestea nu se pot amesteca in nici un caz."

Cu toate acestea, fresca "Sofia Luminatoare - Intelepciunea lui Dumnezeu" zugravita deasupra proscomidiarului de la Sucevita, pe care am descris-o mai sus, necesita un comentariu, chiar daca teologul P. Evdochimov spune ca: "inaintea icoanelor intelepciunii lui Dumnezeu simti un mister profund si nu exista o explicatie absolut convingatoare a semnificatiei acestei figuri enigmatice", numita "ingerul Marelui Sfat", de catre I. D. Stefanescu. Si totusi P. Evdochimov ne ofera "o ipoteza teologica, o sugestie pe langa celelalte", pe care o supunem atentiei cititorului. "in ipoteza noastra, icoana Sofiei reuneste toate imaginile intelepciunii.

In partea de sus a frescei, Evanghelia asezata pe tronul Hetimasiei, constituie continutul intelepciunii propovaduite. Hristos, invesmantat rege este intelepciunea identificata cu Logosul intrupat. Theotokos, tinandu-l in medalion pe Hristos-Emanuel, este intelepciunea in taina teandrica a intruparii si locul privilegiat al prezentei sale. Maica Domnului, Fecioara si Sf. Ioan Botezatorul, "fiu al intelepciunii" (Luca 7, 35), Roaba Domnului si Prietenul Mirelui din Deisis, reprezinta intelepciunea ca Biserica in misiunea ei intercesoare. Si, in sfarsit, ingerul din mijloc reprezinta intelepciunea ca izvor personificat al energiilor si al sfinteniei, Pnevma... Putem considera ingerul icoanei Sofia ca icoana a Duhului Sfant, nu in ipostaza sa, cu totul ascunsa, ci ca o imagine a Fiului, dupa cuvintele Sf. Ioan Damaschin: Fiul este icoana Tatalui, iar Duhul icoana Fiului. Astfel icoana intelepciunii reproduce Deisis-ul, dar dintr-o perspectiva eshatologica, transformand Judecata de Apoi in Nunta Mielului."

In opinia noastra, prezenta acestei icoane in Sf. Altar, deasupra proscomidiarului, confera frescei "intelepciunea lui Dumnezeu" o semnificatie specifica locului, destinat de zugravi in cadrul programului iconografic al Sucevitei. Ea trebuie citita si inteleasa in acest context cultic si liturgic al tainelor savasite la proscomidiar. Semnificatia ei cultica si didactica depaseste pe oricare din icoanele intelepciunii aflate astazi in diferite colectii publice sau particulare, menite admiratiei estetice.

Pe cata vreme in iconografia proscomidiarului de la Sucevita fresca intelepciunii se citeste in relatie cu icoanele din proximitate: "Cina cea de Taina", "Sfanta Treime cu Avraam si Sara", "Jertfa lui Avraam", "Vedenia Sf. Petru al Alexandriei", "Nu Ma plange, Maica" si "Iisus Hristos in Slava inconjurat de simbolurile celor patru Evanghelisti". Proscomidiarul este locul cel mai bogat in semnificatii simbolice si mistice din intreg locasul bisericii. Aici Hristos-Agnetul se naste din Sf. Fecioara, sufera pentru mantuirea lumii infricosatoarele Patimi, este strapuns si junghiat si apoi pus in mormant Parintii si liturgistii Bisericii interpreteaza proscomidiarul ca fiind concomitent pestera Betleemului, Golgota sau Jocul Capatanei care s-a facut rai, dar si Sf. Mormant in care se pune Viata lumii.

Acest inteles mistic este intarit de textele biblice care se rostesc in marea rugaciune a ritului Proscomidiei. Citirea si interpretarea frescei "intelepciunea lui Dumnezeu" sau "ingerul Marelui Sfat" trebuie facuta cu ochii preotului care savarseste ritul Proscomidiei. Locul ei in programul iconografic al proscomidiarului indica destinatarul mesajului icoanei si rostul euharistie al acestei fresce singulare in pictura noastra bisericeasca. Hristos inaripat ca "inger al Marelui Sfat" (Isaia 9, 5) este Dumnezeu Cel mai inainte de veci Care S-a pogorat in Fecioara, "Scaunul de heruvimii", luand din ea Sfantul sau trup, Agnetul.

Prescura din care s-a scos Sf. Agnet preinchipuie trupul Maicii Domnului, al Prea curatei Fecioare, al imparatesei ingerilor, care sta pe Sf. Disc, ca mirida, "de-a dreapta, in haina aurita imbracata si preainfrumusetata". Ea insasi, imparateasa ingerilor si Scaunul heruvimic vede in dumnezeiescul sau Fiu pe "ingerul Marelui Sfat". Sf. Ioan Teologul, in Cuvantul sau la Adormirea Maicii Domnului, ne spune ca aceasta L-a intampinat pe Hristos, zicandu-i cu bucurie duhovniceasca: "Te binecuvantez Mare Heruvim al luminii, care Ti-ai facut salas in pantecele meu".

Pe Sf. Disc ca si in fresca, Maica Domnului nu este numai intercesoarea din Deisis, ci imparateasa-Theotokos. Prescura din care s-a scos Sf. Agnet tine in fresca, in bratele stranse la piept pe Hristos-Emanuel, ca adevarata Fecioara a Semnului (Isaia 7, 14), ca Znamenie sau Maica a intruparii, Vlahernitisa. De cealalta parte a "ingerului Marelui Sfat", a ,jyiarelui Heruvim al Luminii" sta reprezentantul celor noua cete intercesoare, ingeri si sfinti, ca unul care a fost inger in trup (Matei 11, 10) si care in majoritatea icoanelor ce-l infatiseaza poarta el insusi aripi ingeresti, Sfantul Ioan Botezatorul.

Citita si interpretata cu mintea si ochii duhovnicesti ai preotului liturghisitor, cel de la care Hristos imprumuta mana si slova, care-L invoca pe Domnul prin cuvintele rugaciunii heruvimice: "Ca Tu esti Cel ce aduci si Cel ce Te aduci, Cel ce primesti si Cel ce Te imparti, Hristoase Dumnezeul nostru", icoana "Sofia Luminatoare - Intelepciunea lui Dumnezeu" nu se preteaza interpretarii estetico-filozofice vehiculata de sofiologi, ci ramane ca o fereastra deschisa spre lumina cea neinserata a Euharistiei ceresti, de care se impartasesc sfintii Apostoli in marea fresca din altarul .

George Palade

22 Octombrie 2009

Vizualizari: 19747

Voteaza:

Intelepciunea lui Dumnezeu pictata la Manastirea Sucevita 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE