Originea omului
Dupa invatatura Bisericii, omul provine, ca si celelalte fapturi, de la Dumnezeu, prin creatie. Cartea Facerii descrie creatia omului astfel : "Si a zis Dumnezeu : Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra, ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul ! Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau ; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut; a facut barbat si femeie. Si Dumnezeu i-a binecuvantat, zicand : Fiti rodnici si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti..." (Fac.1, 26-28). In capitolul 2 al Facerii este prezentata creatia, in special a omului : "Atunci luand Domnul Dumnezeu tarina din pamant a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie». «Si a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu ; si daca a adormit, a luat una din coastele lui si a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie si a adus-o lui Adam" (vers. 21-22).
Mantuitorul Hristos a confirmat ca adevarate cele relatate in cartea Facerii despre crearea lumii si a omului, citind din descrierea crearii lumii in discutia avuta cu fariseii asupra indisolubilitatii casatoriei: "Dar de la inceputul fapturii, barbat si femeie i-a facut Dumnezeu. De aceea, va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa. Si vor fi amandoi un trup ; asa ca nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ceea ce Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta" (Marcu, 10, 6-9 ; Matei, 19, 5-6 ; Fac, 2, 24).
Dupa cuvintele Sfintei Scripturi, a fost format mai intai trupul omului din tarina, si apoi a fost creat sufletul sau prin suflare dumnezeiasca. Dar de aici nu trebuie sa ne inchipuim, dupa sensul literal al cuvintelor Scripturii, ca in creatia omului au fost doua acte separate si succesive, creatia trupului si apoi creatia sufletului, ci un singur act creator sau o creatie simultana a trupului si a sufletului. Caci numai asa se pastreaza neatinse atotputernicia si intelepciunea lui Dumnezeu si unitatea fiintiala a omului. Ceea ce vrea sa exprime aici Sfanta Scriptura (Fac, 2, 7) nu este succesiunea celor doua elemente, ci ideea ca trupul este element constitutiv al fiintei omului si baza sau premisa a vietii spirituale umane. Este gresita atat ideea crearii sufletului in urma trupului, cat si ideea ca sufletul a fost creat inaintea trupului (preexistentianismul). Sinodul V ecumenic (553) a respins conceptia lui Origen despre preexistenta sufletului, invatand, creatia simultana a sufletului si a trupului.
Faptul ca Adam a fost pus sa puna nume tuturor fapturilor: "Si Domnul Dumnezeu, care facuse din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului, le aduse lui Adam, ca sa vada cum le va numi; asa ca toate fiintele vii sa se numeasca precum le va numi Adam. Si a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor salbatice" (Fac, 2, 19-20), ne dam seama de situatia deosebita pe care o are Adam in launtrul lumii create.
-
Originea lumii
Publicat in : Dogma -
Sfanta Treime si creatia in gandirea Parintilor Bisericii
Publicat in : Dogma -
Trupul si sufletul in om
Publicat in : Lumea vazuta -
Biserica in contemporaneitate
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.