Intrucat nimic nu justifica, din punct de vedere dogmatic, liturgic si canonic, excluderea pomenirii sfintilor ingeri din randuiala Proscomidiei, este necesar sa se revina la traditia neintrerupta si corecta a pomenirii ingerilor, asa cum a fost ea pastrata in toate Bisericile Ortodoxe de limba greaca, in frunte cu Patriarhia Ecumenica de Constantinopol.

Excluderea pomenirii ingerilor din randuiala Proscomidiei este o eroare bazata pe opozitia dintre duh si trup, precum si pe despartirea Liturghiei Bisericii de pe pamant de Liturghia ingerilor din ceruri. Or, pomenirea ingerilor la Proscomidie scoate in evidenta tocmai legatura dintre Liturghia cereasca si Liturghia de pe pamant, unirea celor nevazute cu cele vazute.

Astfel, Proscomidia "inchipuie si infatiseaza Biserica intreaga, atat cea de pe pamant - luptatoare, cat si cea din ceruri - biruitoare", cum se spune in Invatatura de credinta ortodoxa, pe baza talcuirii pe care o da Proscomidiei marele liturgist Sfantul Simeon al Tesalonicului (sec. al XV-lea), cand spune ca Proscomidia este icoana a Imparatiei cerurilor: "Am inteles cum prin aceasta inchipuire si istorisire a Sfintei Proscomidii vedem pe Insusi Iisus si intreaga Biserica a Lui. In mijloc Il vedem pe Iisus Hristos Insusi, Lumina cea adevarata si Viata cea vesnica. El este in mijloc prin Agnet, iar Maica Lui de-a dreapta prin mirida, sfintii si ingerii de-a stanga, iar dedesubt intreaga adunare a credinciosilor Lui dreptmaritori. Aceasta este taina cea mare: Dumnezeu intre oameni si Dumnezeu in mijlocul dumnezeilor, care se indumnezeiesc de la Cel ce dupa fire este Dumnezeu, Care S-a intrupat pentru dansii. Aceasta este Imparatia ce va sa vie si petrecerea vietii celei vesnice: Dumnezeu cu noi vazut si impartasit" .

La fel se exprima si Parintele Staniloae cand constata ca e nefireasca excluderea pomenirii ingerilor din randuiala Proscomidiei: "Contrar Liturghierului grec, in Liturghierul romanesc din 1956 lipseste particica pentru ingeri, si numarul 9 de particele se obtine prin despartirea Sf. Ioan Botezatorul de ceilalti prooroci. Dar aceasta ni se pare nefiresc. Expresia "intru cinstea" arata ca jertfa Domnului are pentru sfinti mai mult rostul de a pune in relief cinstea sau slava lor, ca a unora ce au crezut in Hristos. Iar acest rost il are si pentru ingeri.

Toata Biserica din cer e slavita in prefacerea euharistica. Ingerii au si ei o intelegere sporita a iubirii lui Dumnezeu, dupa ce cunosc ca El si-a dat Fiul Sau la moarte pentru oameni. "Intelepciunea lui Dumnezeu, cea de multe feluri, s-a facut cunoscuta prin Biserica Domniilor si Stapaniilor in cerestile locasuri" (Efeseni 3, 10). Pe langa aceasta, bucuria lor a sporit intrand in comuniunea lor, in comuniunea sporita a celor ce-L lauda pe Dumnezeu, si oamenii, adica cealalta categorie de creaturi constiente.

Intr-un fel spiritual, toti cei din ceruri se impartasesc si mai mult de Hristos; prin Sfanta Liturghie se realizeaza o si mai mare unire a celor ceresti si a celor pamantesti.

Faptul ca Proscomidia si intreaga Biserica, in timpul celebrarii Sfintei Liturghii euharistice, sunt icoana profetica a Imparatiei Cerurilor si a venirii in slava a Domnului Hristos si, deci, nu numai memorial sau pomenire a jertfei de pe Cruce, se poate vedea cu multa claritate atat din textul Sfintei Liturghii, cat si din iconografia Sfantului Altar, inclusiv catapeteasma acestuia.

In timpul celebrarii Sfintei Liturghii, inainte de intrarea mica (cu Sfanta Evanghelie) in Sfantul Altar prin usile imparatesti, preotul rosteste in taina rugaciunea: "Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai asezat in ceruri cetele si ostile ingerilor si ale arhanghelilor, spre slujba slavei Tale, fa ca intrarea noastra sa fie si intrarea sfintilor ingeri, care slujesc impreuna cu noi si impreuna slavesc bunatatea Ta".

In timpul aducerii in Sfantul Altar a cinstitelor Daruri, se canta Cantarea heruvimilor - Heruvicul, in care se arata ca Biserica, savarsind Sfanta Liturghie pe pamant, este icoana a heruvimilor care aduc in ceruri cantare Sfintei Treimi: "Noi, care pe heruvimi cu taina inchipuim si facatoarei de viata Treimi intreit-sfanta cantare aducem", iar cantarea heruvimilor se termina cu indemnul: "Ca pe Imparatul tuturor sa-L primim pe Cel nevazut, inconjurat de cetele ingeresti".

Deci Hristos, Cel Unul din Sfanta Treime si inconjurat de ingeri, este centrul Liturghiei Bisericii.

O data cu Cantarea serafimilor: Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savaot (cf. Isaia 6, 3 si Apocalipsa 4, 6-8), incepe rugaciunea preotului: "Cu aceste fericite Puteri si noi, Iubitorule de oameni, Stapane, strigam si graim: Sfant esti si Preasfant, Tu si Unul-Nascut Fiul Tau si Duhul Taul Cel Sfant".

Se vede limpede ca Liturghia Bisericii este impreuna slujire a oamenilor cu ingerii si comuniune a celor vazute cu cele nevazute, pentru a lauda pe Sfanta Treime, pe Care a facut-o cunoscuta oamenilor Fiul lui Dumnezeu prin Intruparea sau Inomenirea Sa.

Cand Maica Domnului este pomenita dupa prefacerea Sfintelor Daruri, cantarea adresata ei - Cuvine-se cu adevarat - mentioneaza faptul ca ea este "mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii".

Or, tocmai pentru a sublinia ca Maica Domnului este mai cinstita decat ingerii, la Proscomidie, particica ei are intaietate fata de cea a ingerilor, fiind asezata singura - "fara de asemanare" - de-a dreapta Agnetului.

Cele noua cete de sfinti de la Proscomidie au sens numai daca prima din cete se refera la ingeri, deoarece in locul cetei a II-a a ingerilor care au cazut se evidentiaza acum opt cete de sfinti dintre oamenii care au marturisit pe Hristos si au dobandit lumina zilei a opta, adica au intrat deplin in Lumina lui Hristos Cel Inviat.

Sfantul Ioan Botezatorul, care a trait ca un inger in trup, urmeaza dupa ceata ingerilor, el se poate asemana cu ingerii, dar nu se poate substitui lor pentru a simboliza unirea cerului cu pamantul, a Liturghiei ingeresti cu Liturghia din Sfantul Altar al Bisericii de pe pamant. Comparatia este valabila numai daca se mentine elementul de comparatie sau referinta.

Intr-un mod voit de Dumnezeu, toata Taina Intruparii lui Hristos este slujita de Sfintii ingeri, tocmai pentru a se vedea ca El nu este o persoana pamanteasca, ci o Persoana cereasca, nevazuta, vesnica si necuprinsa, Care S-a facut vazuta, temporala - a vietuit in timp - si S-a facut marginita - ca Om, unindu-Se cu noi, pentru ca noi sa ne unim cu El.

Aceasta explica de ce Intruparea - zamislirea - Mantuitorului nostru Iisus Hristos a fost vestita de Arhanghelul Gavriil (cf. Matei 1, 20-21; Luca 1, 31); nasterea lui Hristos a fost vestita de cete de ingeri (cf. Luca 2, 10-12); Pruncul Iisus a fost salvat de la moarte prin fuga in Egipt ca urmare a sfatului dat lui Iosif de catre inger (cf. Matei 2, 13); dupa Sfantul Botez si dupa ispitirea in pustie a lui Iisus, "ingerii Ii slujeau Lui" (cf. Matei 4, 11; Marcu 1, 13); un inger L-a intarit pe Iisus in timpul rugaciunii Sale inainte de Sfintele Sale Patimiri (cf. Luca 22, 43); ingerii au binevestit Invierea Domnului (cf. Matei 28, 5-7; Luca 24, 4); ingerii au fost prezenti la Inaltarea Domnului si au vestit a doua venire a Sa (cf. Fapte 1, 11); ingerii vor insoti pe Hristos la cea de-a doua venire a Sa (cf. Matei 16, 27 si 25, 31; Marcu 8, 38; Luca 9, 26; II Te-saloniceni 1, 7); ingerii se inchina lui Dumnezeu si lui Hristos (cf. Evrei 1, 6; Apocalipsa 7, 11) si slavesc in ceruri pe Dumnezeu si pe Fiul Sau Cel rastignit si inviat (Apocalipsa 5, 11-12).

Sfintii ingeri cunosc Evanghelia lui Hristos si se bucura de ea (cf. Efeseni 3, 10; I Timotei 3, 16; I Petru 1, 12); ei se bucura de pacatosul care se pocaieste (cf. Luca 15, 7 si 10); ei se ingrijesc de cei care dobandesc mantuirea (cf. Evrei 1, 14); ei vor desparti pe cei drepti de cei pacatosi in ziua judecatii (cf. Matei 13, 39-42 si 49; 24, 31; Marcu 13, 27).

Iata de ce Biserica, in cultul sau, nu poate desparti pe ingeri de Hristos si nici preaslavirea lui Hristos pe pamant de preaslavirea Lui din ceruri.

Prezenta ingerilor in jurul lui Hristos este evidentiata din punct de vedere liturgic si prin faptul ca pe usile diaconesti sunt pictati de obicei Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, iar ingerul Gavriil este adesea pictat si pe una din usile imparatesti binevestind Fecioarei Maria Intruparea din ea a Fiului lui Dumnezeu. Ingerii sunt pictati adesea in jurul Maicii Domnului ca sa se arate ca ea este mai cinstita decat ingerii, fiindca din ea S-a intrupat si nascut Hristos - Mantuitorul lumii.

Icoanele Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si ale altor ingeri, ca si ziua de pomenire a lor la 8 noiembrie, sunt o alta marturie a cinstirii sfintilor ingeri de catre Biserica. Faptul ca ziua de luni din fiecare saptamana este inchinata ingerilor si tuturor cerestilor, netrupesti puteri, ca si rugaciunea zilnica din Ceaslov adresata ingerului pazitor, arata si mai mult ca viata Bisericii este plina de prezenta si ajutorul sfintilor ingeri.

Desi sfintii ingeri nu au trup, ei slujesc taina Intruparii lui Hristos si sunt pazitori ai sufletelor si trupurilor celor care-i cheama in ajutor. Iar atunci cand se arata oamenilor, ingerii iau forma asemanatoare cu cea a fiintelor umane (cf. Facere 18).

Sfanta Liturghie Ortodoxa vede trupul in lumina induhovnicirii si a invierii lui. Trupul lui Hristos Cel inviat trece prin usile incuiate, ca si ingerul. Deci materia este chemata la transfigurare pana ce va deveni complet transparenta Duhului Sfant unit cu duhul omului. De aceea, nu se justifica nici o opozitie si nici o despartire intre ingeri si oameni in celebrarea Sfintei Liturghii.

† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

• Sfanta Liturghie a Darurilor mai inainte sfintite
  Publicat in : Viata liturgica
• Sfanta Liturghie
  Publicat in : Viata liturgica
• Sfanta Liturghie, cerul pe pamant
  Publicat in : Religie
• Raportul dintre Misterul Cultic si Sfanta Liturghie
  Publicat in : Religie

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: