Logodna este o randuiala care are loc inaintea Tainei Nuntii. Deoarece familia dispune de anumite drepturi si obligatii civile, s-a dispus ca, mai intai, sa se oficieze o inscriere in documentele Primariei locale, inscriere numita "logodna civila", iar, mai apoi, sa se oficieze randuiala bisericeasca numita "logodna religioasa", dupa care urmeaza Cununia-Nunta.
In sine, logodna este primul act prin care un barbat si o femeie arata, in mod public, dorinta lor sincera de a se uni inaintea lui Dumnezeu, prin Taina Nuntii. Din punct de vedere crestin, logodna civila nu are nici o valoare duhovniceasca, aceasta fiind o simpla procedura civila. Abia logodna religioasa are o incarcatura duhovniceasca, ea fiind savarsita inaintea lui Dumnezeu, in vederea primirii harului Duhului Sfant, prin Taina Cununiei.
Logodna religioasa si logodna civila
Logodna civila este intalnita inca din vremea romanilor, ea fiind consemnata in Dreptul roman. La randul ei, logodna religioasa este deosebit de veche, aceasta savarsindu-se intotdeauna in Biserica, inaintea preotului, mai inainte de Taina Nuntii. Logodna civila nu are nici o putere asupra celei religioase, aceasta din urma nefiind savarsita in mod obligatoriu de preot, pe seama celei dintai.
Din punct de vedere civil, logodna este consimtamantul liber si personal dintre un barbat si o femeie, dat dupa varsta de 18 ani, pentru a se casatori. Nici unul dintre cei doi nu trebuie sa fie logodit, in momentul incheierii logodnei civile, si nu trebuie sa fie rude (pana la gradul al patrulea). La randul ei, mai ales dupa Sinodul al VI-lea Ecumenic, logodna bisericeasca nu poate fi savarsita intre rude pana la gradul al saselea.
Exista deci doua "logodne", una civila, exprimata prin Codul civil, si alta religioasa, reglementata prin prevederile canonice. Daca logodna civila nu este obligatorie pentru incheierea casatoriei, din punct de vedere duhovnicesc, logodna religioasa este insa o conditie esentiala in primirea Tainei Cununiei.
Sfantul Andrei Saguna, intr-un compediu de Drept Canonic, publicat in anul 1868, spune ca logodna este "actul prin care persoanele casatorinde se declara inaintea preotului miresei, a parintilor sau a tutorilor si a rudeniilor lor pentru a se lua in casatorie". La randul sau, parintele Dumitru Staniloae, spune ca logodna este "fagaduinta ce si-o dau viitorii soti de a se uni in casatorie, fagaduinta binecuvantata si ea de preot".
Odata savarsita logodna religioasa, cei doi tineri sunt opriti a se mai logodi cu alte persoane, fiind indatorati moral spre a se casatori intre ei. Daca un barbat anuleaza logodna, casatorindu-se cu alta femeie decat cu logodnica lui, se considera ca este vorba de a doua nunta, prima fiind incalcata. Prin canonul 98 al Sinodului Ecumenic V-VI Trulan (691-692) se arata valoarea logodnei religioase, Sfintii Parinti hotarand: "Cel ce ia spre insotire de casatorie pe femeia logodita cu altul, traind inca logodnicul, sa fie pus sub invinuire de adulter." Acest canon sinodal este repetat intocmai si de Sfantul Ioan Postitorul, in canonul 22 al sau.
In intreaga Sfanta Scriptura, precum si in scrierile Sfintilor Parinti, logodnica este considerata drept femeie deplina a logodnicului. Astfel, potrivit canoanelor Bisericii Ortodoxe, logodna este obligatorie pentru cei care au incheiat-o, ea trebuind sa fie urmata de Taina Nuntii. Pentru evitarea unor consecinte neplacute la care s-ar expune logodnicii care, intre logodna si Cununie s-ar desparti, din diferite motive, in Biserica Ortodoxa s-a hotarat ca preotii sa nu mai savarseasca logodna religioasa separat de Taina Nuntii, ci numai odata cu aceasta.
Dupa logodna religioasa, cei doi tineri sunt datori a petrece inca in curatie, fara a se uni trupeste, pana la savarsirea Tainei Nuntii. Sfantul Vasile cel Mare, in canonul 69, interzice unirea trupeasca dintre logodnici, pana in ziua Nuntii, zicand: "Citetul, daca s-ar impreuna cu logodnica sa, mai inainte de Nunta, un an fiind oprit, se va primi spre a citi, ramanand neinaintat; iar impreunandu-se pe ascuns, fara logodna, va inceta din slujba. Asemenea si slujitorul bisericesc." Desi acest canon se refera la slujitorii bisericesti, el ii priveste, in aceeasi masura, si pe crestinii de rand.
La randul sau, in canonul 25, Sfantul Ioan Postitorul spune: "Cel ce desfraneaza cu logodnica, dupa Vasile cel Mare, se exclude de la Impartasanie pe 11 ani; noi zicem ca pe doi ani, daca in fiecare zi, dupa ceasul al noualea, mananca mancare uscata si face in fiecare zi 300 de metanii. Dar neglijand sa faca aceasta, va indeplini anii hotarati de Parinti." Asprimea canoanelor, avand mai ales un rol penitential si de trezire a constiintelor adormite, vrea sa ne faca atenti asupra faptului ca logodna nu tine loc de Cununie.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Botezul si Cununia - Chemarea femeii
Publicat in : Morala -
Cununia si Calugaria, asemanari in randuiala liturgica
Publicat in : Liturgica -
Cununia de aur, iubire si recunostinta
Publicat in : Nunta -
Cununia si sora ei, Calugaria
Publicat in : Liturgica -
Cununia - Nunta
Publicat in : Nunta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.