Prefacerea Cinstitelor Daruri

Prefacerea Cinstitelor Daruri Mareste imaginea.

Imediat după aducerea Cinstitelor Daruri la Jertfelnicul ceresc, psalţii cântă rar şi cu evlavie: „Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te bine cuvântăm, Ţie îţi mulţumim, Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru!" Exact în acest moment preotul, cu multă evlavie, săvârşeşte prefacerea Cinstitelor Daruri, preschimbând pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele lui Hristos. Astfel, liturghisitorul rosteşte, fără să fie auzit de popor, următoarele: „Incă aducem Ţie această slujbă duhovnicească şi fără de sânge, şi Te chemăm, Te rugăm şi cu umilinţă la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel sfânt peste noi şi peste aceste Daruri ce sunt puse înainte!" Şi binecuvântând Cinstitele Daruri, zice: „Şi fă, adică, Pâinea aceasta Cinstit Trupul Hristosului Tău. Iar ceea ce este în potirul acesta, Cinstit Sângele Hristosului Tău, prefăcându-le cu Duhul Tău Cel sfânt."

Intr-adevăr, în acel moment înfricoşător se săvârşeşte prefacerea Darurilor noastre, cu urmarea că avem deasupra Sfintei Mese nu doar simple daruri, nu prefigurări ale Trupului şi Sângelui Domnului nostru, nu simboluri sfinte, ci pe însuşi Domnul nostru. Sfânta Masă se preface din masa Cinei celei de taină în Sfânta Golgotă. înaintea noastră avem trupul adevărat al Domnului nostru, Cel Care S-a născut din Născătoarea de Dumnezeu, Cel Care a fost pălmuit, Care a suferit, Care S-a răstignit, Care a înviat, Care S-a înăltat la ceruri.

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune în modul său specific: „Apropiaţi-vă de Jertfa sfântă care provoacă cutremur. Hristos Se află înaintea voastră înjunghiat!"171; „Aşadar, cinstiţi această masă din care ne împărtăşim toţi, Jertfa care se află deasupra ei, adică pe Hristos Care S-a înjunghiat pentru noi."172

Aceste mari adevăruri ale credinţei noastre le primesc în mod real doar cei care urmăresc în mod regulat şi participă cu evlavie la Taina aceasta, primindu-L înăuntrul lor pe însuşi Hristos, Dătătorul de viaţă. In mod contrar, cei care merg la biserică sau se împărtăşesc rar cu Preacuratele Taine, cei care stau la Dumnezeiasca Liturghie cu nepăsare şi lipsă de evlavie arată că nu cred, că nu primesc învăţătura dogmatică a Bisericii noastre. Este cu neputinţă ca cineva să creadă că se întâmplă toate acestea în timpul Sfintei Liturghii, şi să nu se grăbească să se facă mereu părtaş al acestor Daruri suprafireşti ale lui Dumnezeu.

Sub aspectul acesta credem că este necesar să analizăm câteva elemente greu de înţeles ale momentului prefacerii Cinstitelor Daruri.

La început ar trebui să ne întrebăm de ce pâinea şi vinul, cu toate că se prefac în Trupul şi Sângele lui Hristos, continuă să prezinte elementele componente şi însuşirile vinului şi ale pâinii. Acest lucru se întâmplă din două motive: pe de o parte ca să se încerce credinţa fiecăruia dintre noi şi încrederea în cele pe care Domnul ne-a învăţat şi ni le-a lăsat, şi pe de altă parte ca să fie uşoară împărtăşirea cu Sângele şi Trupul Domnului nostru Iisus Hristos.

Intr-adevăr, dacă am fi întâlnit cu ochii noştri trup şi sânge omenesc, ar fi fost foarte greu pentru noi să ne împărtăşim cu ele.

De asemenea, ne uimim din ce pricină slujitorul cere să se trimită Duhul Sfânt mai întâi asupra noastră şi după aceea asupra Cinstitelor Daruri: „Trimite Duhul Tău cel sfânt peste noi şi peste aceste Daruri care sunt puse înainte". Se întâmplă aceasta pentru că slujitorul presimte că, dacă înainte de prefacerea Cinstitelor Daruri nu s-a săvârşit o prefacere asemănătoare a lumii noastre sufleteşti, Jertfa noastră va însemna un formalism zadarnic. Dacă inima noastră n-a primit harul, prefacerea, puterea Sfântului Duh prin care vom fi conduşi la pocăinţă, la înnoire lăuntrică, la vindecarea de patimile noastre, nu vom fi capabili nici să oferim darurile noastre, nici să primim folosul din Taina cea mai presus de fire, din Jertfa nesângeroasă. Vom fi străini de aceasta, simpli spectatori, şi nu părtaşi şi împărtăşiţi din Sfânta Euharistie.

Trebuie deci să ne întrebăm de ce slujitorul în timpul prefacerii nu-L invocă pe Fiul, ci cere de la Tatăl să sfinţească Cinstitele Daruri, deoarece aşa cum am spus, Iisus este nu numai Cel Care Se oferă şi Care primeşte ofranda, ci şi Cel Care aduce jertfa.

Aşa cum spune Sfântul Nicolae Cabasila, slujitorul invocă pe Tatăl, Care, în chip firesc, este nedespărţit de Fiul, ca să arate că Taina Dumnezeieştii Euharistii nu este săvârşită de putere omenească, ci de putere dumnezeiască. Să ne amintim că Iisus are împreună cu firea Sa dumnezeiască şi firea omenească nedespărţită, faţă de Dumnezeu-Tatăl, Care are doar fire, voinţă şi lucrare dumnezeiască. Aşadar, preotul nu-L invocă pe Fiul, ca să nu considere vreodată cineva că Iisus, Dumnezeu-Omul, săvârşeşte taina aceasta ca om, ca să se înţeleagă lesne că tainele de acest fel nu aparţin firii omeneşti, ci numai celei dumnezeieşti. De altfel, Iisus însuşi, când a săvârşit pentru prima dată taina „a privit spre ceruri"173 spre Tatăl Său, cerând conlucrarea Lui la săvârşirea Tainei.

In final, aşa cum am spus deja, în timpul Liturghiei aducem Jertfa noastră lui Hristos pe cruce, oferim în mod real înjunghiere şi jertfă şi nu prefigurarea jertfei. Aşadar, ar trebui să ne întrebăm când se săvârşeşte exact jertfa lui Iisus: După prefacerea pâinii şi a vinului şi schimbarea lor în Trupul şi Sângele lui Hristos, sau înainte de aceasta?

Dacă Jertfa se săvârşeşte înainte de sfinţirea Cinstitelor Daruri, atunci vom avea o jertfă simplă de pâine. Ce înţeles are însă o jertfă de acest fel? De altfel, scopul tainei nu este să jertfim pâinea, ci Mielul care s-a jertfit şi continuă să se jertfească pentru mântuirea noastră.

Din nou, dacă Jertfa se săvârşeşte după prefacerea Cinstitelor Daruri, atunci pare că preotul jertfeşte, că el îl înjunghie pe Domnul. Acest lucru este cu neputinţă, aşa cum ne spune Sfântul Apostol Pavel: „Ştiind că Hristos a înviat din morţi, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui. Căci ce a murit, a murit păcatului odată pentru totdeauna, iar ce trăieşte, trăieşte lui Dumnezeu" (Romani 6,9-10).

Aşadar, după Sfântul Nicolae Cabasila, prefacerea Cinstitelor Daruri şi Jertfa lui Iisus se săvârşesc în acelaşi timp. Prin binecuvântarea Cinstitelor Daruri de către preot, acestea nu se prefac în mod simplu în Trupul lui Hristos, ci imediat în Trupul lui Hristos jertfit, înjunghiat. Astfel, se evită dificultăţile de mai sus, dar nici jertfa nu-şi pierde
valoarea ei, nu este o prefigurare, ci o realitate, o jertfă adevărată.174

Arhimandrit Vasilios Papadaki

Fragment din cartea "Tâlcuire la Dumnezeiasca Liturghie", Editura Egumenita

Cumpara cartea "Tâlcuire la Dumnezeiasca Liturghie"

Note:

171 Idem, Nelămuriri în Epistola către Romani, Omilia 8, cap. 8, P.G. 60, 465.
172 Idem, Omilie la Cina dumnezeiască şi de taină, cap.6, P.G. 49,390.
173 Sfântul Nicolae Cabasila, op. cit., cap. 31, P.G. 150,437C.
174 Ibidem, cap. 32, P.G. 150,440B.

Pe aceeaşi temă

28 Iulie 2023

Vizualizari: 1013

Voteaza:

Prefacerea Cinstitelor Daruri 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE