Din sfinţi părinţi sau din părinţi lumeşti
Tot se mai nasc copii cuminţi
Să-mbrace straiele duhovniceşti
Să aibă neamul şi-un sobor de sfinţi.
De-acuma pentru mine s-a cam făcut târziu
Şi am uitat şi grija şi truda şi păcatul.
Aici la căpătâiul acestei cruci e viu
Şi doar se odihneşte o vreme sus-...
Tată, unde se termină
Goana mea după lumină?
Pe o coajă de pământ
Ca un vierme mă frământ.
Credința înseamnă putere
Adevăr, dreptate și durere,
Credința înseamnă energie
Sapă, sapă și apa o să vie.
Mi-e dor de neamul românesc,
De ciutura de la fântână
Aici aș vrea eu să trăiesc
Și să vorbesc limba română.
Crucea grea și-apăsătoare,
Nu-i decât o încercare,
De la Dumnezeu trimisă
Și de îngeri rânduită.
Trebuie să existe undeva
Un loc pentru sufletele
Cetelor de sfinți răposați,
Pentru sufletele martirilor
Adormiți întru Domnul
Uitați de lume dar veșnic vii
...
Azi e sărbătoare-n sat
Ceru-i senin cu roșu soare
Totul e îmbrăcat în floare
E bucurie mare în cer și pe pământ
Cămara Ta, Iisuse
E plină de lumină
Dar sufletu-mi murise
Înainte de odihnă.
S-a-mbolnăvit Pământul și mă doare
Strigătul încărcat de suferință,
Când văd nepăsare ori neputință
La cei care nu văd că viața moare.
Călător de vrei să fii
Spre ceruri să umbli viu
Fii lumină pentru alții,
Nu te-ngrijora la greu.
Și nu va mai fi
nici ieri
nici azi
nici mâine...
Va fi doar acum.
Va fi doar atunci
Te-aștept să vii, Doamne,
ca să-mi însoțești
suflet la icoane
și să mi-l sfințești
Tu, m-ai adus pe lume, Doamne
La cererea scumpei mele mame
Mi-ai pus chiar și un nume,
Care mai apoi a devenit renume.
Vino dulceața mea, lumină lină,
Ca-n visul meu din tinerețe
O dulcele meu Mântuitor, vină
În gândul meu de seară, Tu pătrunde.
Iartă-mă, viață
Că n-am fost în piață
Și n-am cumpărat
Iubire la hectar
Și nu am habar
Cât face-un pahar
Plin de fericire
Și nici de virtute
Nu am î...
Din lutul rece încearcă sufletul să zboare,
Renaște și își țese aripi argintii de zbor,
Hrănindu-se cu lumina de azur și soare,
Adânc, puternic, sfânt al ...
Nu avem altă scăpare,
Din acest deznodământ,
Doar să facem o strigare,
Precum Moise, pe pământ.
Ce dar să-ți fac de mărțișor?
O inimă să fii mai iubitoare
Un fluture să te măsori în zbor
Sau un șireag de lăcrămioare.
Într-o vară dogoritoare,
Pe un cer senin,
Un vultur gigantic
Zboară-n răsărit.
Numai tu, Iisuse, îmi ierți păcatul
Și-mi ștergi trecutul de mare păcătos
Îmi dai o nouă șansă, la o viață-n duhul
Îmi dai un nou nume, de om virtuos.
În zadar privesc la stele
Și jelesc dorurile mele
Tot suspin gândind la zbor,
La zboruri line și ceruri senine
"Suferinta in sine trece, dar faptul de a fi suferit nu trece niciodata". Leon Bloy
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro