“Pilotii nu mor niciodata, ei decoleaza si nu se mai intorc”

Orice vis are tendinta de a se transforma in realitate. Zborul a fost unul dintre cele mai arzatoare si indraznete visuri pe care le-a avut omul, inca de la inceputurile sale. Aceasta nazuinta a omului de a se avanta spre inalt, spre necunoscut, si-a gasit, de-a lungul existentei omenirii, o vie reflectare in mituri si legende. Cel mai reprezentativ ramane, totusi, acela al lui Icar, simbol al eroismului si jertfelor omului pentru infaptuirea zborului.

Astazi, acest simbol este recunoscut in pilot, in „cel ales” dintre miile de oameni care s-au predat zborului, nascut al vazduhului, caruia providenta i-a harazit „aripi de vultur” pentru a savarsi cel mai tainic si mistic ritual al cerului.

Zburatorul este cel care cuprinde lumea din priviri si o „alinta” la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, care vede frumusetea si slava dumnezeirii, care simte sarutarea pistei ca un liman de liniste si fericire. El, omul acesta care se prinde in hora cu norii care-l insotesc, care sta la masa rotunda a cavalerilor aerului si soarbe din pocalul nemuririi cand soarta ii intinde paharul, care simte si traieste clipele vesniciei, nu-si cunoaste maretia.

In istoria Aviatiei Militare si a Aeronauticii romanesti, exista traditia conform careia toti eroii aerului sunt incorporati in Ceruri intr-o Escadrila. Aici ei nu fac altceva decat sa continue misiunea de aparare a spatiului aerian, asigurand securitatea aeriana a cetelor de ingeri. Astfel, pilotii din ceruri intra sub conducerea marelui strateg de osti ingeresti – Arhanghelul Mihail.

Legatura noastra cu eroii aerului nu se intrerupe odata cu plecarea acestora la ceruri, ci ea continua sa ramana vie in memoria noastra si avem datoria morala de a nu intrerupe acest fir al comunicarii. In acest sens, in memoria eroilor aerului, aviatorii ridica monumente, unde ei se aduna in anumite momente ale anului, franturi de amintiri din zborurile lor, comemoreaza si savarsesc slujbe religioase.

De altfel, fiecare mormant al unui erou al aerului poate deveni monument, pentru ca potrivit traditiei aviatorilor, acesta pe langa cruce mai are si o pala dintr-un avion, acesta fiind si semnul distinct ca acolo este inmormantat un pilot .

Familiile, rudele, prietenii, cunoscutii si multi dintre aviatori ii poarta pe acesti temerari ai vazduhului in inimile si sufletele lor, nu numai aici, in aceasta viata pamanteasca, ci ii duc cu ei dincolo, in vesnicie, pentru ca, potrivit marelui duhovnic al Transilvaniei, Parintele Teofil Paraian, “persoana care reuseste sa patrunda in sufletul tau, nu o mai poti scoate de acolo, ci mergi cu ea in vesnicie”.

In memoria eroilor aviatori transilvaneni, dar nu numai, a tuturor pilotilor care au trecut la cele vesnice, la Cluj-Napoca, in incinta Aeroportului International, urmeaza a se ridica un Monument „Escadrila din Ceruri”. Aceasta initiativa apartine Asociatiei Romane pentru Propaganda si Istoria Aeronauticii, Filiala Cluj prin presedintele acesteia, capitan-comandor (r) Laurentiu Buzenchi.

In aceasta idee, s-au facut demersurile necesare catre toate forurile locale si nationale. Nadajduim in implicarea si sustinerea acestui nobil proiect a tuturor institutiilor publice locale, Consiliul Judetean Cluj, Prefectura Cluj, Primaria si Consiliul Local, Aeroportul international Cluj-Napoca.

Asadar, “Escadrila din Ceruri” nu este altceva decat un strigat dupa lumina, e armonia cerului cu restul lumii, e simfonia muzicii eterne, o stare de spirit, putere si slabiciune in acelasi timp, trairea clipei vesniciei. Iar pilotul, eroul aerului, nu moare niciodata, el lasa in urma amintirea trairilor din necuprinsul Cerului.

In veci sa fiti slaviti, eroi ai aerului!
Comandor (r) Stefan Popa

.