"Ma aflu si eu si m-am aflat in Muntele acesta, zice sfantul Nil, intru aceasta gradina a Maicii Domnului. Am trait aici 80 de ani si am acum doua sute si mai bine de ani si vad starea muntelui acestuia. Cum erau cei mai dinainte parinti si cum sunt cei de azi! Ma mir. Cum acum petrec spre osanda sufletelor lor si nu se grijesc de mantuirea lor! Si putina vreme este de cand s-au schimbat oamenii (calugarii) intru viclenie!
De 25 de ani incoace, s-a intors sfera mai rau, s-a pierdut frumoasa petrecere monahiceasca si a ramas pustie de darurile ei. Adica de la anul 1775 incoace, a stapanit pierzarea si cu totul s-a trandavit calugaria. Dar oare, cand vor mai trece 25 de ani, la ce stare ticaloasa se va ajunge? Dar cand va mai trece inca de trei ori cate 25 de ani, adica pe la 1900, atunci la care ticaloasa stare va inainta petrecerea monahiceasca? Si dupa aceasta, pana la sfarsitul lui 7500 de la zidirea lumii, vor urma toate relele lui antihrist.
De la 1775 incoace, de cinci ori cate 25 de ani fac 125, si cu 1775, fac 1900. Ah, cuviosilor parinti! Cum ati lasat astfel de petrecere a mantuirii voastre si ati apucat pierzarea sufletelor voastre? Ah! Cum s-au dezgolit pesterile linistitorilor si Muntele acesta de darurile petrecerii celei monahicesti! Ah! Plangeti acum si va tanguiti munti si pesteri, ca ati pierdut mangaierea linistii si dulceata ei.
Parintilor, acum este vremea mantuirii voastre. Acum este pacea la cine voieste sa o aiba. Astazi este vremea bine primita. Astazi este ziua mantuirii, caci maine vine iarna grea a razmeritelor si a tulburarii si va veti pierde linistea pe care o aveti acum si mult o veti mai dori. O veti cauta si nu o veti mai gasi. Siliti-va cata vreme aveti slobozenie si lucrati mantuirea voastra prin indreptarea vietii monahicesti, ca sa va invredniciti Imparatiei Cerurilor.
Vremea de acum se aseamana cu luna august, care este spre toamna la sfarsitul verii, cand se trec roadele pamantului. Daca va veni iarna cea grea (razboaiele) cum vi se va parea? Cand cei ce veti avea adunate cele de nevoie la locuinta voastra (sufletul) veti petrece bucurandu-va, iar cei ce s-au lenevit si i nu au adunat cele de nevoie se vor cai mult. Insa ce folos de cainta lor? Caci cainta lor nu le va folosi daca a trecut vremea, caci vor ramane pustii de toata fapta cea buna.
Pentru aceea, cat aveti vreme cu lesnire si stapanire, este nevoie sa va siliti, sa lucrati in via vietuirii calugaresti ca sa culegeti roadele cele bune ale dragostei, ale ascultarii, ale postului, ale privegherii, ale rugaciunii, ale smeritei cugetari, ale rabdarii si ale indelungii rabdari, intristarea spre pocainta si suspinari pentru faptele voastre cele rele. Sa adunati mila din acestea cat puteti, fiindca iarna vine si acum va aflati in toamna gandita.
Precum pomii, asa si darurile lucrarii monahicesti. Cum roadele se strica si chiar cad si frunzele din pomi de asprimea iernii, asa si roadele vietuirii monahicesti se strica de defaimari si cad ca frunzele pomilor. Luati aminte sa nu fiti pricina stricaciunii, calugari!
Vai de aceia care se fac pricina la stricaciunea aceasta si se fac incepatori ai lucrurilor celor rele! Luati aminte, fratilor, sa nu fiti unii ca acestia! Ca la moartea voastra nu veti vedea venind ingerul spre ajutorul vostru, cand se va lua sufletul vostru sa se odihneasca in locasurile vietii. Ci dracii il vor primi cu ne-milostivire ca sa se osandeasca in adancurile iadului, caci nu numai pe voi v-ati pierdut, ci si altora v-ati facut pricina de pierzare a sufletelor si povatuitori rai.
Toamna iernatica vine, fiindca a auzit imparateasa pierzarii cum calugareasca vietuirea a ramas pustie de darurile Sfantului Duh. Monahii s-au dat la cele vremelnice si a sporit la dansii, aratata, stricaciunea si au poftit faradelegea cea cu sapte capete care imparateste incalecata pe fiara si in loc de capastru a tinut nesupunerea, iar in mana tine paharul mandriei, pofta nesupunerii si a pierzarii si alearga inauntru, in cugetele monahilor, ca sa ii cinsteasca si sa bea cu nesimtire darul sfantului botez.
Calugarii au impodobirea darului vietuirii monahicesti, insa fiind adapati din paharul nesimtirii nu simt podoaba lor, ci se poarta mai mandri decat mirenii si s-au dat la multe griji si intalniri si fug de linistea vietii monahicesti. Aceasta li se intampla din pricina ca, atunci cand primesc calugaria , nu leapada mintea indaratnica si pentru aceea nu primesc asupra lor darurile si buna slujire a chemarii monahicesti, care este credinta, dragostea, veselia, supunerea, ascultarea, cucernicia, rugaciunea, postul, infranarea, tacerea multei vorbiri si ferirea de a judeca si a osandi; toata pricina este sa fuga cineva de multa grija a vietii acesteia si de tulburarea ei si sa nu-si agoniseasca mai mult decat ii trebuie.
Insa mintea razvratita nu primeste, ci isi cere pierzarea ei si aceasta este pierzarea: necredinta, nesupunerea, neascultarea, mandria, curvia, malahia si sodomia. Pe acestea cere sa le lucreze si sa zica si sa auda ca numirea aceasta a imparatesei pierzarii este multa grija a vietii, iar a fiarei, multa ne-agoniseala.
Multa ingrijire, cea peste masura, este marea tulburare a faradelegii. Si faradelegea ii este cea mai multa hrana a vietii celei din toate zilele. Dragostea care o are catre aur si argint si grija tulburarilor nasc fii si unul se numeste vrajmas al dreptatii, iar celalalt urator al bunatatii si impreunandu-se fratii acestia nasc alti fii care hranesc cu multe griji pe oameni si se inmultesc cu grija imbogatirii si se fac oaste a imparatesei pierzarii si ridica razboi catre monahiceasca vietuire ca sa o biruiasca si sa o necinsteasca precum s-a si facut, asa cum se arata in pilda unui imparat care a facut nunta fiului sau".
Sfinte Cuvioase Parinte Nil, de acolo, din Ceruri, roaga-te pentru noi pacatosii!
Doamne ajuta!
Stefan Popa
Stefan Popa
-
La rugaciune cu Sfantul Nil Cavsocalivitul
Publicat in : Credinta -
Minunile si aratarile Sfantului Nil Cavsocalivitul (I)
Publicat in : Religie -
Minunile si aratarile Sfantului Nil Cavsocalivitul (II)
Publicat in : Religie -
Aflarea moastelor Sfantului Nil Cavsocalivitul
Publicat in : Religie -
Cine sunt ostasii lui Hristos?
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.