Arta somptuara bizantina - Emailul


Arta somptuara bizantina - Emailul

Pentru a spori impresia de somptuozitate si de rafinament, bizantinilor le-a placut sa combine intr-un singur obiect mai multe materii: metal, emailuri, pietre semipretioase. Ei au ajuns la adevarate capodopere prin intelegerea efectelor ce puteau fi obtinute de fiecare dintre ele si de punerea lor reciproca in valoare. Aceste juxtapuneri raspundeau tendintei adanci a temperamentului lor estetic de a face sa predomine policromia asupra reliefului. Dintre toate ramurile artelor somptuare, emailurile s-au dezvoltat cel mai mult in aceasta epoca.

A doua jumatate a secolului al IX-lea si inceputul secolului al X-lea

Emailurile din secolul al IX-lea prezinta inca, in general, o stangacie putin aspra, care nu distoneaza in dominanta generala a artei din aceasta perioada, daca tinem seama de greutatile de care se pare ca s-au izbit mesterii atunci in tehnica desenului pentru emailul celular.

Dintre principalele documente din aceasta epoca vom retine crucea-relicvariu de la Beresford Hope, pastrata la "Victoria and Albert Museum ". Ea este decorata, pe o parte cu Hristos pe cruce, intre busturile Fecioarei si al lui Ioan si, pe cealalta parte, cu Fecioara oranta intre busturile lui Hristos si a trei sfinti.

Aceeasi factura aspra se regaseste in ferecatura manuscrisului latin Cl. 1 nr. 101 din Biblioteca San Marco de la Venetia. Cadrul executat in orfevrarie cu email celular este impodobit cu pietre pretioase si sticla colorata ce alcatuiesc cruci inscrise in careuri. Crucea centrala a fost executata in email, cu Hristos invesmantat in tunica lunga orientala (colobium), la fel si medalioanele in care se inscriu busturile unor arhangheli si sfinti. Toate aceste subiecte sunt tivite cu perle mari, care le accentueaza caracterul cam frust.

Exista ceva mai multa finete, dar, in genere, inca multa severitate in medalioanele care impodobesc coroana de argint aurit, numita a lui Leon al VI-lea cel intelept, din tezaurul Sfantului Marcu. Aceasta piesa este de dimensiuni prea mici pentru a fi putut sluji efectiv drept coroana si trebuie sa fie vorba de o coroana votiva, de genul acelora care erau agatate de ciboriul din Sfanta Sofia. Pe ea este figurat Leon al VI-lea, avandu-i in jurul sau pe sfintii apostoli Andrei (protectorul Gonstantinopolului), la dreapta sa, si Iacov, la stanga sa, apoi pe sfintii Pavel, Bartolomeu, Marcu si Luca.

Tot la sfarsitul secolului al IX-Iea, sau la inceputul celui de-al X-lea sunt datate doua bratari gasite la Salonic si care provin desigur dintr-un costum de curte. Fiecare este decorata cu doua siruri suprapuse de compartimente dreptunghiulare, continand succesiv o rozeta, o palmeta si o pasare.

Secolul al X-lea

In secolul al X-lea, smaltuitorii s-au preocupat de perfectionarea tehnicilor lor, asa incat sa le faca sa egaleze reusitele inregistrate de celelalte arte. Descoperirile din domeniul chimiei le-au ingaduit sa amelioreze calitatea culorilor care, pana atunci adesea translucide, devenira opace si prin aceasta mai intense. Paleta se largi considerabil. Tonurilor verzi, albastre-inchis, violete, rosii si cafenii, care predominasera pana atunci, li se adaugara noi tonuri de albastru (culoarea cerului si a peruzelei), violeturi, galben si trandafiriu (pentru a inlocui carnatiile palide din epocile anterioare). Aceste tonuri au fost asociate in armonii savante. Lamelele de aur ale compartimentelor, scurtate si mai subtiate, au putut fi asezate cu mai multa suplete in desen.

Bizantinii folosira din belsug aceste emailuri nu numai la decorarea obiectelor de metal - coroane, vase profane si ecleziastice, ferecaturi de carti, cruci-relicvarii, arhitrave de parapet, giuvaeruri - ci si la costumele de parada si la harnasamentele cailor. Impreuna cu mozaicurile, ele constituie cea mai deosebita expresie artistica a geniului bizantin.

Stauroteca (relicvariu continind o farama din "Adevarata Cruce") de la Limburg (pe Lahn) este una dintre cele mai desavarsite realizari ale atelierelor constantinopolitane de la mijlocul secolului al X-lea. Relicvariul propriu-zis, in forma de cruce, a fost executat, dupa marturia inscriptiei pe care o poarta pe revers, intre anii 948 si 959, din initiativa lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul si a lui Roman al II-lea (asociati la putere din 948 pana in 959).

Caseta cu capac culisant a fost fabricata ceva mai tirziu, in 964-965, pe cheltuiala unuia dintre cele mai importante personaje din Imperiu, Vasile Proedrul. Fiu nelegitim al lui Roman I Lekapenos (920-944) si fost parakimomen (sfetnic) al lui Constantin al VII-lea, Vasile, dupa citiva ani de dizgratie sub Roman al II-lea (959-963), devenise mana dreapta a noului imparat Nichifor Focas (963-969), pe care il ajutase sa vina la putere si drept multumire primise titlul, special creat pentru el, de Proedru (presedinte al Senatului).

Om de o lacomie fara margini, el a fost totodata vin amator pasionat de obiecte de lux. Caseta cu care a "infrumusetat " relicvariul (pentru a repeta un termen din inscriptie) poate fi una dintre operele cu care a imbogatit tezaurul imperial pentru a-si sarbatori intoarcerea la putere si pentru a-si dovedi gratitudinea fata de aliatul si protectorul sau, Nichifor Focas. Stauroteca a fost curatata si restaurata intre anii 1950 si 1954. Crucea cu doua traverse, unde este depusa relicva, este strajuita de doua siruri de cate cinci arhangheli, asezati vertical de-a lungul montantului, iar pe bratele orizontale de cate o pereche de Puteri si Stapaniri, reprezentate sub forma unor serafimi cu sase aripi si a unor heruvimi cu patru aripi. Costumul imperial al arhanghelilor si aripile cu ochi ale ingerilor produc efecte de un colorit stralucitor pe fondul de aur, in care sunt incrustate figurile. Fiecare din cele zece placute decorate cu ingeri acopera un mic receptacul care contine un fragment din relicva desemnata de inscriptia gravata pe capac. Aceste fragmente au fost luate din relicve deosebit de venerate din tezaurul imperial sau din bisericile de la Constantinopol: spinii si buretele Rastignirii, fasii din mahrama, mantia, tunica si giulgiul lui Hristos, din maforionul (valul) si briul Fecioarei, si suvite din parul sfantului Ioan Botezatorul.

Panoul central al capacului culisant este inconjurat de chenare decorate cu cabosoane si cu perle pe un fond de aur filigranat, cu pietre si cu sticla colorata, care, in partea de sus si in cea de jos, deseneaza rozete. Panoul insusi este alcatuit din noua placi care figureaza un Deisis, incadrat de cei patru evanghelisti si de opt apostoli. Pe chenarele cadrului sunt asezate opt placute purtand sfinti tinuti in mare cinste la Constantinopol: Ioan Gura de Aur, cei doi Teodori, Vasile, Dumitru, Grigore din Nazianz, Nicolae si Gheorghe.

Desigur nu intimplator bustul sfantului Vasile a fost asezat chiar in dreptul numelui donatorului din inscriptie. Delicatetea si precizia desenului lamelelor de aur, somptuozitatea coloritului, in care tonurile galbene tasnesc stralucitoare dintre cele albastre si liliachii, demnitatea calma si euritmia compozitiei fac din aceasta stauroteca una dintre cele mai de seama capodopere ale artei emailurilor bizantine. Personajele au acea severitate calma, ce se intilneste in aceeasi epoca pe fildesurile si pe reliefurile de metal ciocanit.

Biblioteca San Marco de la Venetia pastreaza cele doua placi ale unei ferecaturi de Evanghelie (Cod. lat. I nr. 100), datand dupa toate aparentele de la mijlocul sau din a doua jumatate a secolului al X-lea, care sunt de asemenea adevarate capodopere. Pe avers este infatisat Hristos si pe revers Fecioara, care sunt inconjurati fiecare de douasprezece medalioane cuprinzand busturile arhanghelilor Mihail si Gavril, ale unor apostoli si sfinti. Ramele panourilor si ale medalioanelor sunt facute din margaritare si din pietre pretioase.

Secolul al Xl-lea

In a doua jumatate a secolului al XI-lea, cautarea unei elegante mai delicate a dus la figuri de o mai redusa maretie decorativa, dar de o executie mestesugita, cum sunt acelea care impodobesc stauroteca din catedrala de la Esztergom in Ungaria.

Pe placa de argint aurit, in care s-a sapat cavitatea in forma de cruce cu doua traverse care contine relicva, au fost incrustate emailuri reprezentand: sus, doi ingeri in zbor; de o parte si de alta a traverselor, Constantin si Elena, descoperitorii Sfintei Cruci; jos, asezate simetric, Urcusul Golgotei si Coborarea de pe Cruce. Ultimele doua scene prezinta acele trasaturi anecdotice si patetice care au conferit artei din vremea Comnenilor un aspect mai uman si mai narativ, in Urcusul Golgotei, un iudeu ii arata lui Hristos crucea spre care il conduce un ostas; in Coborarea de pe Cruce, Fecioara isi lipeste obrazul de cel al Fiului sau, pe cand Ioan isi sterge lacrimile care i se preling pe obrazul drept si Nicodim, in genunchi, scoate cuiele cu un cleste.

Din pricina acestor elemente, anumiti autori au tinut sa vada in relicvariul de la Esztergom o opera din secolul al XHI-lea, iesita poate dintr-un atelier grec de la Venetia. Costumele lui Constantin si Elenei sunt aidoma cu ale imparatilor bizantini din secolul al Xl-lea; Elena poarta agatata de cingatoare acel thorakion (ecuson) marcat cu o cruce cu dubla traversa. Rama de argint stantat, de o calitate cu mult inferioara, dateaza din secolul al XIII-lea.

Doua dintre cele mai importante marturii despre arta bizantina a emailului in secolul al XI-lea apartin acelor diademe pe care imparatii de la Constantinopol le trimiteau in numar destul de mare regilor si printeselor a caror alianta doreau sa o castige si pe care, in afara de aceasta, credeau ca ii marcheaza cu un semn de vasalitate desemnindu-i ca protejati ai lor.

Primul dintre aceste obiecte a fost dezgropat in 1860 la Nitraivanka (in Slovacia), de catre un taran care isi ara ogorul. El este alcatuit din sapte placute de aur terminate in arc si decorate cu emailuri. Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055) este reprezentat aici impreuna cu sotia sa Zoe (1028-1050) si cu sora acesteia, Teodora (imparateasa in 1042). Acest trio imperial este incadrat de doua dansatoare si de doua personificari ale virtutilor. Umilinta si Sinceritatea. Doua medalioane, al sfantului Andrei si al sfantului Petru, par sa se lege de aceasta diadema. S-ar putea sa fie vorba de un dar facut regelui Andrei I al Ungariei (1047-1061), sotul Anastasiei de Rusia, ea insasi sora lui Vsevolod, fiul lui Iaroslav, care s-a casatorit cu o fiica a lui Constantin al IX-lea.

Dansatoarele de pe diadema, vrejurile si papagalii raspanditi pe fondul din jurul lor si al personajelor imperiale, chiparosii care incadreaza virtutile arata o inrudire cu artele din Islam, unde adesea se evoca placerea pe care suveranul o incerca ascultand cantecele muzicantilor, privind dansatoarele si saltimbancii, sau bucurandu-se de spectacolul oferit de gradinile populate de animale. Se mai poate vedea aici efectul gustului fata de agrementele vietii pe care Constantin al IX-lea Monomahul il impinsese foarte departe si care il facea sa se asemene cu principii musulmani.

Ne amintim de asemenea de platanul si de pasarile de aur din preajma tronului imperial, in sala Magnaura din palatul imperial. in diadema daruita lui Andrei I al Ungariei, Constantin al IX-lea va fi voit sa lase o imagine placuta a serbarilor care inveseleau viata de la Curtea din Constantinopol. Simtul ornamentatiei elegante intrece fara 153 discutie preocuparea fata de volum. Dar ne aflam departe de evocarile spiritualizate ale lumii supranaturale.

Aproape treizeci de ani mai tarziu, imparatul Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078) oferi sotiei regelui Ungariei, Geza I (1074-1077), principesa bizantina Synadena, nepoata viitorului imparat Nichifor al III-lea Botaniatul (1078- 1081), o diadema care a fost refolosita fara indoiala sub Bela al III-lea (1173-1176) in coroana care, dupa traditie, ar fi fost daruita sfantului Stefan, primul rege al Ungariei (997-1038), de catre papa Silvestru al II-lea (ii. 168). Deasupra diademei bizantine stau asezate simetric, la cele doua extremitati ale unui diametru, doua placute purtand una imaginea lui Hristos ca Stapan Atotputernic, iar cealalta portretul lui Mihail al Vll-lea, stapan al lumii pamantesti.

Pe cercul coroanei, prelucrat din nou in secolul al Xll-lea, au fost asezate, alternind cu cabosoane mari care par sa dateze de la refacerea de sub domnia lui Bela al III-lea, opt placute dreptunghiulare dispuse in asa fel incat Hristos sa fie incadrat de arhanghelii Mihail si Gavril, iar Mihail al VII-lea de fiul sau Constantin si regele Geza. Dupa arhangheli vin apoi, asezati tot simetric, sfintii militari Gheorghe si Dumitru, protectori ai principilor pe cimpul de batalie, si, dupa Geza si Constantin, sfintii doctori Cosma si Damian, care vegheau asupra sanatatii celor puternici. Bela al III-lea a adaugat acestei diademe cele doua lame incrucisate in emisfera, care formeaza calota coroanei si care au fost decorate cu emailuri, fara indoiala fabricate atunci in Ungaria dupa modelele bizantine. Ele ii reprezinta pe sfintii apostoli Petru si Andrei, Pavel si Filip, Iacov si Toma, Ioan si Vartolomeu.

Icoane cu figuri in relief si medalioane de email

Tezaurul Sfantului Marcu poseda icoane de aur sau de argint aurit, decorate cu figuri au repousse si impodobite cu emailuri, care arata cu cata sigura intelegere a efectelor de somptuozitate stiau artistii timpului sa combine materiile pretioase. Pe una dintre aceste icoane este infatisat in relief bustul sfantului Mihail. Patratele si tivul loros-ului pe care il poarta arhanghelul, captuseala manecilor, maciulia bastonului si diadema sa sunt ornate cu mari pietre colorate. S-au folosit emailuri pentru manecile tunicii si penele aripilor, pentru cele doua cabosoane in care ii este inscris numele, pentru marginea nimbului si pentru bustul lui Hristos si al sfantului Sirneon care il incadreaza.

Interiorul nimbului si restul fondului au fost decorate in filigran aerat. intregul panou este incadrat de emailuri care deseneaza cruci cu soclu in trepte. Pe marginile decorate cu vrejuri, care incepusera sa se bucure din nou de mare trecere, s-au asezat optsprezece medali-; oane si doua placute de email cuprinzand busturile arhanghelilor Uriel si Gavriil, al Fecioarei si ale unor sfinti.

Medalioane

Din ferecaturi de carti, din unele rame de icoane sau din montura unor vase provin multe medalioane pe fond de aur, fin executate, cuprinzand busturile lui Hristos si ale unor sfinti, care se afla in numeroase colectii publice si particulare.

" Pala d'Oro "

Arta bizantina a emailului a fost foarte apreciata in Occident. Pentru bazilica de la Montecassino, Didier ceru, pe la 1072, imparatului Mihail al VII-lea Ducas ingaduinta de a comanda la Constantinopol un antependium de aur, decorat cu emailuri care reprezentau minunile sfantului Benedict.

La Venetia, dupa marturia cronicilor, dogele Piero al II-lea Orseolo (991-1009) ar fi adus de la Constantinopol, la sfarsitul veacului al X-lea, un retablu de aur si de email - prima "Pala d'Oro " - pentru San Marco ale carei stricaciuni pricinuite de incendiul din anul 976 fusesera reparate. Atunci cand biserica inchinata sfantului patron al orasului a fost reconstruita, intre anii 1063 si 1094, pe un plan mai amplu, dogele Ordelafo Falier (1102-1118) comanda la Constantinopol o noua " Pala d'Oro ", demna de somptuosul sanctuar, pe care artistii incepusera sa-l decoreze cu mozaicuri. Aceasta Pala a fost refacuta si imbogatita in mai multe randuri.

In 1209, sub dogele Piero Zani si procuratorul Angelo Falier, s-au adaugat in partea superioara sase placi care fusesera luate de la Constantinopol, fie din Sfanta Sofia, fie din manastirea Pantocratorului, si care reprezentau ultimele sase praznice mari. Se pare ca atunci s-au introdus de asemenea unele elemente provenind din prima Pala, a lui Piero al II-lea Orseolo. In 1345, sub Andrea Dandolo, Pala a fost inca o data restaurata si atunci a capatat cadrul sau arhitectural de stil gotic, in care s-au refolosit unele piese de origine diferita. Lui Ordelafo Falier ii apartine comanda panoului central, a carui decoratie se inspira din aceea a cupolelor: Hristos Pantocrator tronind este inconjurat de medalioanele celor patru evanghelista, deasupra lui ridicandu-se tronul Etimasiei care, in biserici, se afla adesea pe bolta traveei dintre cupola si absida.

In partea de jos, Fecioara era inconjurata de imparatul Alexis I Comnenul (1081 - 1118), care domnea in momentul cand Pala fusese comandata in atelierele imperiale, si de sotia sa Irina, care poarta, prins la cingatoare, un thorakion marcat de o cruce cu doua traverse. Cu prilejul refacerii din 1209, dupa ce Venetia pusese stapanire pe capitala unui Imperiu de sub a carui tutela se eliberase, s-a inlocuit placa infatisindu-l pe Alexis cu o alta pe care apare Ordelafo Falier, aflat la origine in raport de simetrie cu un portret al co-imparatului Ioan al II-lea Comnenul, fiul lui Alexis, de o parte si de alta a perechii imperiale: in starea initiala, dogele Ordelafo Falier, care purta titluri aulice, se pare ca fusese alaturat familiei imparatesti.

Secolul al XII-lea in secolul al XII-lea, mai multe emailuri au capatat pecetea tendintelor dominante ale epocii. Proportiile personajelor s-au alungit. Grafismul accentuat a introdus o oarecare uscaciune in desenul trasaturilor chipurilor si al cutelor supraabundente ale draparilor. Figurile astfel executate reclama o comparatie cu caseta de fildes din muzeul Bargello de la Florenta, ea insasi foarte apropiata de frescele si de miniaturile epocii. Culorile au devenit mai putin intense.

Georgia

Exportarea emailurilor bizantine in Georgia a intarit traditiile ancestrale ale tarii in materie de giuvaer-gerie si au favorizat inflorirea unei scoli nationale de emailori, caracterizati prin folosirea in numar mai redus decat la Constantinopol a tonurilor fluide si deschise. Lamelele despartitoare mai groase au un desen adesea rectiliniu si viguros accentuat care, sub incontestabila sa asprime, nu este lipsit de forta de expresie. Vestitul triptic de la Kakuli, aflat azi in muzeul din Tbilisi, este o opera complexa, al carui stadiu initial dateaza din prima jumatate a secolului al X-lea, fiind refacuta sub Dimitri I (1125-1146). In triptic se afla mai multe placi autentic bizantine, cum ar fi Hristos sezand, crucea flancata de Constantin si de Elena si incoronarea lui Mihail al VH-lea (1071-1078) si a sotiei sale, printesa georgiana Maria de Alania. Alte emailuri din acest ansamblu sunt incontestabil produsele unor ateliere locale (Maica Domnului, sfantul Teodor, Rastignirea), in sfarsit, exista altele care, desi fabricate in Georgia, denota o vointa, mai mult sau mai putin afirmata, de a imita stilul de la Constantinopol.

C. Delvoye

.

10 Iunie 2008

Vizualizari: 1913

Voteaza:

Arta somptuara bizantina - Emailul 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE