Invierea lui Hristos - in cele patru Evanghelii
Invatatura centrala si pivotul de sustinere a religiei crestine este, fara indoiala, Invierea Domnului Hristos. De aceea, Sfantul Apostol Pavel spune: "Daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta voastra" (I Corint. XV, 14). Mantuitorul insusi ne-a aratat in diferite randuri ca trebuia sa se rastigneasca si a treia zi sa invieze (Matei XVI, 21; XVII, 23; XVIII, 19; Marcu VIII, 31; IX, 31; X, 34; Luca IX, 22).
Mantuirea adusa lumii nu, se putea indeplini fara moartea si invierea din morti a Domnului Hristos. Era in insusi planul mantuirii invierea Fiului lui Dumnezeu, dupa cum exista in acelasi plan intruparea Sa (Ioan I, 14) si moartea pe cruce (Filipeni II, 7-11). Invierea a confirmat ca ultim act divinitatea Mantuitorului si a fost ca un complement indispensabil al mortii Sale mantuitoare (I Corint. XV, 3-11).
Moartea Domnului Hristos n-ar fi fost o binefacere totala, rascumparatoare, daca n-ar fi fost completata prin inviere. Fara inviere n-ar fi fost nici altar, nici preoti, iar botezul nu ar avea nici o semnificatie. De aceea Apostolii au pus baza predicii lor pe inviere, care cuprinde implicit si dogma fundamentala a credintei crestine: invierea finala a corpurilor si imparatia vesnica.
Pentru aceste motive, dintru inceput Biserica crestina, preaslaveste aceasta minune a Invierii Domnului cu nestramutata credinta si evlavie, aparandu-i realitatea istorica, atacata chiar de la inceput de adversarii Domnului Hristos: arhiereii si fariseii iudei, urmati, mai tarziu de multi eretici si necredinciosi.
Singurele izvoare ale relatarii invierii Domnului sunt Evangheliile canonice, declarate autentice prin hotaririle autorizate ale Bisericii, sinoade si Parinti bisericesti. Ele relateaza invierea Domnului nu istorisind misterul insusi al invierii, care n-a fost surprins de nimeni, ea ramanand o minune insesizabila, ci numai probele invierii Domnului si anume: aflarea mormantului gol, unde fusese inmormantat Domnul Hristos, de catre femeile mironosite si Sf. Ap. Petru si Ioan -aratarea Domnului Hristos acelorasi femei mironosite, Apostolilor si unor ucenici in diferite randuri pana la inaltarea Sa la cer, cu care se incheie seria aratarilor.
Toate aceste fapte de dupa inviere, precum si incercarile iudeilor de a falsifica adevarul istoric, al evenimentului invierii sunt expuse de evanghelesti nesistematic, nefixand cronologic faptele si privind aceleasi fenomene din diferite aspecte, dand impresia unor contradictii intre ele. Acestea s-au intamplat astfel pentru ca fiecare evanghelist, scriindu-si Evanghelia sa si-a urmat un plan si un scop diferit. Aceste contradictii aparente au facut pe dusmanii crestinismului sa nege realitatea faptului istoric al invierii Domnului Hristos.
Comentariul ce urmeaza are drept scop sa clarifice si sa limpezeasca adevarul invierii Domnului Hristos bazat pe textele evanghelice respective ca un fenomen unitar, inlaturand contradictiile aparente si armonizand textele spre a revela logica si coerenta tuturor faptelor petrecute la si dupa invierea Sa pana la inaltarea la cer.
-
Mielul de Sfintele Pasti
Publicat in : Sfintele Pasti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.