Parintele Alexandru Marza s-a refugiat in doua randuri din Basarabia. Prima oara, in 1940. A doua oara, in 1944, mai mult pe jos, alergand sa treaca Prutul, pentru a scapa de urgia Siberiei. La o margine de sat, un taran i-a oferit o paine calda. A strans-o la piept si a parcurs ultimii kilometri. cu ochii in lacrimi. A slujit apoi in toate provinciile romanesti cu gandul la Basarabia. Ultimii ani ai vietii i-a petrecut intr-o mica garsoniera din centrul Bucurestilor, intr-o saracie de sihastru. S-a stins la Spitalul Christiana, in 1996.

Iachim Petrusca, un alt basarabean, este un om simplu, refugiat din Tighina in urma razboiului de pe Nistru din 1992. Impreuna cu sotia si cei doi copii ai lor locuiesc intr-un pod, fara nici un sprijin crestinesc. „Buneii” lui Iachim dinspre mama au infundat Siberia. Nu s-a mai aflat ceva despre ei vreodata. Cand era copil, il asculta pe tatal sau vorbind in taina cu oamenii din sat despre Romania. Visa doar sa intinda un picior peste granita, iar apoi sa-l retraga. Acel pas, in sufletul lui nevinovat, echivala cu fericirea. Visele i s-au spulberat insa peste ani.

Despre Manastirea Saharna mi-au vorbit acesti doi basarabeni. Asociam termenul cu pustia. Pentru basarabeni, Saharna echivala cu alinarea suferintelor...

Drumul Saharnei

Toata lumea din Chisinau cunoaste unde este Piata Armeneasca. De la autogara de langa piata se poate lua autobuzul spre Orhei. Batranul oras se mandreste cu Biserica Sf. Dumitru, pe care unii specialisti o considera ctitoria marelui domnitor moldovean Vasile Lupu. Biserica are o lungime de 24 m, iar ultima ei restaurare a avut loc in anul 1939, in vremea Romaniei Mari. Printre slujitorii bisericii sunt pomeniti pe la 1661 diaconul Lupu si preotul Cantar. De la Orhei pana la Rezina sunt aproape 50 km. Orasul se afla pe malul Nistrului. Rezina este nu departe de Saharna (aprox. 7 km). Odata ajuns la poarta manastirii, te simti parca in fata vesnicelor porti ale istoriei strabune.

Rabojul vremurilor

Satul Zaharna este atestat documentar in anul 1495. Manastirea este probabil mai veche decat satul, ori cel putin are aceeasi varsta cu acesta. Mai intai, in pesterile din malul celor trei vai stancoase, din apropierea Nistrului, au locuit cativa sihastri care, cu timpul, au infiintat un mic schit, format dintr-o bisericuta si cateva chilii sapate in stanca. Cu vremea, schitul se ruineaza, aflandu-l in aceasta stare, in anul 1776, monahul Vartolomeu Ciungul (Krivorucikoi) care se intoarce in Moldova natala, dupa ce ucenicise mai multi ani in cateva manastiri din Rusia. Acesta primeste 200 desetine de teren din partea mosierului Enache Hrisoverghi Lazu, care  isi avea resedinta la Iasi. Dupa moartea lui Enache Hrisoverghi, parintele Vartolomeu intra in conflict cu fiica mosierului donator. Aceasta sustine, intr-o scrisoare adresata Divanului din Iasi, cum ca mosia daruita manastirii de catre tatal sau ii fusese lasata drept zestre. Parintele Vartolomeu renunta atunci in favoarea fiicei mosierului, insa, incetul cu incetul, ridica din temelii noua manastire. Prima biserica a fost inchinata Adormirii Maicii Domnului, iar cea de a doua, Sfantului Mare Ierarh Nicolae. In anul 1821, se ridica la Saharna o biserica de mari dimensiuni, avand hramul Sfanta Treime, iar in anul 1863 se construieste o alta biserica, cu hramul Nasterea Maicii Domnului. Manastirea ajunge sa fie cunoscuta in intreaga Basarabie. Viata duhovniceasca de aici va cunoaste o inflorire deosebita in perioada Romaniei Mari. In anul 1923, manastirea numara 35 de calugari. In 1964, sunt alungati ultimii calugari de la Saharna, iar in manastire se amenajeaza un spital pentru copii handicapati. Arhiva manastirii este distrusa in totalitate. Biserica Nasterea Maicii Domnului este transformata in club. Manastirea ajunge in cele din urma o ruina. Asa o afla calugarii dupa 1990, odata cu reinfiintarea ei. De la Sihastria, parintele Neonil se reintoarce pe meleagurile natale si va  da o pretioasa mana de ajutor la inchegarea obstii monahale. Parintele se refugiase in Romania din pricina ocupatiei sovietice, in anul 1944, de la Manastirea Rudi. Astazi, manastirea rupestra, cuprinzand Biserica Buna Vestire si  cele 4 chilii sapate in stanca, este complet restaurata. Biserica Sfanta Treime a fost de asemenea restaurata in urma cu cativa ani. Catapeteasma acestei biserici este lucrata cu o deosebita maiestrie artistica de catre mesteri bucovineni. Manastirea noua se afla la aprox. 500 m de manastirea rupestra.        

Sfantul Macarie de la Saharna

La Manastirea Saharna a trait Sf. Cuvios Macarie. Acesta s-a nascut in anul 1888 si a plecat la manastire la frageda varsta de 12 ani. S-a intors in  satul sau natal odata cu inchiderea manastirii, in anul 1964. A mai trait inca 5 ani in casa fratelui sau. Moare la varsta de 81 de ani si este inmormantat in cimitirul satului. La mormantul parintelui Macarie s-au petrecut foarte multe minuni. In anul 1993, aflandu-i-se moastele intacte si mirosind a mir, acestea sunt  aduse la Manastirea Saharna - unde slujise ca vrednic preot, iar mai apoi primise si osteneala egumeniei -  si asezate intr-o frumoasa racla. Canonizarea a avut loc pe data de 21 decembrie 1995. La racla sfantului se fac multe minuni in zilele noastre. Aici vin sa se inchine pelerini din Rabnita - Transnistria, din Ucraina, si chiar din indepartata Rusie. Oamenii din satele vecine au pastrat vii in amintirea lor lucruri minunate  legate de viata Sf. Cuvios Macarie. Predicile lui inflacarate, blandetea si binefacerile lui, vindecarile facute in multe cazuri grele l-au facut cunoscut in intreaga Basarabie ca pe un liman de scapare in noianul ispitelor de tot felul. A ramas pana in zilele noastre pe aceste locuri zicala: „Nu am decat sa ma duc la Saharna!”.

Si astazi il cauta cei intru nevoi pe Sf. Cuvios Macarie. Datorita pelerinilor din Ucraina si Rusia, care vin aici neincetat, slujbele se tin atat in limba romana, cat si in limba rusa. Zilnic, la ora 5 in zori, se slujesc la moastele Sf. Cuvios Macarie acatiste si rugaciuni pentru sanatate, ori pentru cei aflati in nevoi. Raspunsul Sf. Cuvios Macarie nu se lasa prea mult asteptat, daca se vine cu credinta si cu dorinta sincera de a ne schimba viata dupa Dumnezeu. De sarbatori, slujbele incep la ora 8 dimineata, iar seara la ora 17. In manastire traiesc aprox. 25 de monahi.

La intoarcere, pelerinul poate trece prin orasul Balti (al doilea ca importanta din Basarabia). La marginea orasului se afla o movila numita de localnici „Locul Oaselor”. Aici au fost impuscati de catre bolsevici, in anul 1944, 50 000 de prizonieri (germani, romani, unguri, slovaci). Acestia au fost inchisi in lagarul din apropierea orasului Balti si, pe rand, au fost impuscati si aruncati intr-un loc mlastinos din apropiere. La grozaviile vazute si traite de basarabeni trebuia sa fie tinut minte un nume de alinare si de izbavire din necazuri - Saharna.

                                                                                              Gheorghita CIOCIOIU
                                                                                    Lumea credintei, anul III, nr. 3(20)

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: