PS Ioan Selejean

PS Ioan Selejean Mareste imaginea.


PS Ioan Selejean

Episcopul Covasnei si Harghitei

Ca un act de dreptate fata de cei care s-au jertfit de-a lungul istoriei pentru Credinta si Romanism, cu inteleapta chibzuinta asupra imprejurarilor prezente si viitoare ale existentei dreptcredinciosilor ortodocsi din judetele Harghita si Covasna, Adunarea Nationala Bisericeasca, in sedinta din 11 ianuarie 1994, a hotarat infiintarea Episcopiei Covasnei si Harghitei.

La 12 iulie 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat la alegerea intaistatatorului nou-infiintatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc, in persoana PC Arhimandrit Ioan Selejan, Superiorul Asezamintelor Romanesti de la Ierusalim si Iordan.

IPS Parinte Anlonie Plamadeala, Mitropolit al Ardealului, in cuvantul adresat Colegiului electoral, a vorbit despre "Un om plin de vigoare, inzestrat cu experienta in lucrarea cu oamenii si intemeierea si consolidarea unei institutii careia ii revin sarcini uriase. Aceasta reclama inteligenta, buna pregatire teologica, si nu numai teologica... Aceasta zona are nevoie de un om destoinic, de un om menit sa fie ctitor si pastor de constiinte ortodoxe si romanesti... iubitor de neam si de glie romaneasca si, in acelasi timp sa fie deschis semenilor de alte nationalitati si cu alte convingeri religioase, pe care sa-i respecte in masura in care si ei ne respecta neamul si convingerile noastre."

Ales cu covarsitoarea majoritate a voturilor, la sarbatoarea si praznicul Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul, in 20 iulie 1994, la Manastirea "Sfantu Ilie" din Toplita, judetul Harghita, ctitorie a Patriarhului Miron Cristea, s-a savarsit hirotonia intru arhiereu a P. S. Sale, Ioan Selejan.

Nadejdile exprimate ori nerostite ale credinciosilor si ale slujitorilor bisericesti se indreptau catre un arhiereu care avea experienta vietuirii alaturi de straini, care restaurase multe biserici si manastiri (Tismana, Polovraci, Bucovat, Lainici, Crasna) si care se va dovedi intru totul devotat chemarii sale.

Prea Sfintitul Parinte Ioan s-a nascut la data de 16 noiembrie 1951, in localitatea Pietrani, judetul Bihor, din parintii Ioan si Ilca Selejan .

A absolvit liceul "Constantin Brancusi" din Oradea, promotia 1971 si Facultatea de Instalatii si Automatizari din Bucuresti, promotia 1976.

in anul 1980 a intrat ca vietuitor la Manastirea Lainici.

Cativa ani mai tarziu (in 1986) a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, iar in anul 1990 Facultatea de Teologie din Sibiu.

La 15 august 1990 a fost hirotonit preot si intre anii 1990-1994 a fost staret al Manastirii Lainici.

In perioada 1991-1994 a urmat cursurile Institutului Biblic din Ierusalim si a efectuat studii de doctorat - Biblice, Egiptologie si Orientalistica.

In anul 1994 a fost Superiorul Asezamintelor Romanesti de la Ierusalim, de unde a fost chemat in tara pentru ocuparea unui scaun de episcop.

La 25 septembrie 1994, a avut loc la Miercurea-Ciuc, instalarea primului episcop al Covasnei si Harghitei...

Sfanta Liturghie a fost savarsita de Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist si Prea Fericitul Partenie al Alexandriei, alaturi de care au slujit IPS Mitropoliti Daniel.

al Moldovei, Antonie al Ardealului si Nestor al Olteniei, IPS Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului si Clujului, precum si membrii delegatiei Patriarhiei Alexandriei: Mitropolitii Irineu de Cartagina si Petros de Acera, impreuna cu PS Eftimie al Romanului, PS Andrei al Alba luliei, PS Calinic al Argesului, PS Timotei al Aradului, PS Casian al Dunarii de Jos, PS loan al Oradiei, PS Justinian al Maramuresului, PS Nifon la Sloboziei, PS Vincentiu si PS Teofan, Episcopi-Vicari Patriarhali.

Bucuria instalarii noului ierarh a adunat mii de credinciosi; multi dintre ei erau imbracati in frumoase costume nationale romanesti si purtau prapori si cruci, simboluri ale puterii dumnezeiesti.

Bucuria si dragostea oamenilor a ramas aceeasi si astazi, nestirbita de vreme. Dupa cei paisprezece ani de bogata pastorire, dupa ce a strabatut de multe ori intreaga eparhie, Ierarhul este primit cu aceeasi mare iubire de pastoritii sai, este asteptat de fiecare data, in orice loc ar merge, cu acelasi freamat de nerabdare si incredere. Toti stiu ca Parintele Ioan Episcopul este rugatorul si mijlocitorul lor - catre cele ceresti dar si catre cele pamantesti. Ei nu au uitat primele sale cuvinte adresate celor prezenti la Miercurea-Ciuc in binecuvantata zi de 25 septembrie 1994, pe care le-au primit ca o promisiune si ca o binecuvantare. Erau primele vorbe rostite ca Ierarh inscaunat si ca mare iubitor de sfinti: versurile Sfantului Ioan Iacob Hozevitul:

"Fii pribegi ai tarii mele,

Rataciti printre straini,

Nu uitati menirea voastra

De crestini si de romani!"

Cei care au cunoscut starea in care se gaseau majoritatea bisericilor din cele doua judete inainte de infiintarea episcopiei, pot aprecia adevarata minune ce s-a savarsit in acest scurt timp. O privire asupra a ceea ce a insemnat si inseamna prezenta Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei si a Intaistatatorului ei, pentru destinul ortodoxiei si al romanitatii din acest spatiu atat de incercat al spatiului intracarpatic transilvan, trebuie sa porneasca de la starea Bisericii de,aici, dupa 50 de ani de comunism, si de la conditiile specifice ale convietuirii interetnice dupa 1989. Dupa instalarea in Scaunul Arhieresc, Prea Sfintitul Episcop Ioan s-a gasit intr-o situatie deosebita: trebuiau vindecate ranile adanci lasate de ocupatia straina din anii 1940-1944 si din anii ce au urmat (mai ales din timpul Regiunii Autonome Maghiare), trebuia redata speranta in ajutorul neprecupetit al lui Dumnezeu, in fortele proprii si in forta solidaritatii fratilor intru credinta si neam.

Vladica Ioan are un loc aparte in panteonul marilor personalitati ale timpurilor noastre, fiind harazit de Dumnezeu cu un "buchet" de calitati, pe care le-a pus si le pune in slujba Bisericii si a neamului romanesc.

Ajuns intr-o zona in care Biserica fusese vitregita ani indelungati, a infruntat cu curaj nu numai lipsurile materiale ale parohiilor dar si climatul social neprietenos, plin de suspiciune, discursurile si comportamentele celor care necunoscand firea hotarata dar toleranta a ierarhului, au incercat sa rastalmaceasca demersurile si faptele sale.

Patriot luminat, iubitor al pamantului romanesc, al traditiilor si mai ales al spiritualitatii ortodoxe, Prea Sfintitul Ioan a dovedit, in acelasi timp, deschidere spre culturile altor neamuri si disponibilitate spre intelegere si buna convietuire.

Este cautat de foarte multi oameni din eparhie si din intreaga tara, si nu numai de romani, toti gasesc sprijin, intelegere si ospitalitate.

Ajutoarele, banesti sau materiale acordate scolilor si gradinitelor din cele doua judete ale eparhiei, tuturor celor aflati in nevoi, au dovedit ca Biserica Ortodoxa iubeste OMUL, necautand nici la etnie, nici la religie.

Dupa o buna cunoastere a realitatilor din zona, PS Ioan si-a format o viziune de

perspectiva asupra ortodoxiei si romanitatii din eparhie, asupra relatiilor cu celelalte culte si etnii si a stabilit prioritatile.

Intr-o prima etapa, s-a acordat atentie repararii, restaurarii si construirii unor noi biserici si manastiri, scolarizarii unor preoti din zona, incadrarii cu preoti a tuturor parohiilor, asigurarii unor conditii decente de locuit pentru familiile preotilor si chiar locuri de munca pentru sotiile de preoti.

Nu au fost uitate invatamantul religios, cultura si cercetarea istoriei locale. O problema grava era lipsa preotilor dintr-un numar mare de parohii.

Povestind despre inceputuri, Prea Sfintia Sa a spus ca, la venirea in tara, unul din primele dramuri a fost cel catre Ministerul invatamantului, intervenind pentru obtinerea de locuri la Facultatile de Teologie si Seminariile Teologice din tara pentru tinerii din partea locului.

Cultivand dragostea tinerilor pentru Biserica, pentru studiu, ajutandu-i deseori si material, Prea Sfintia Sa s-a inconjurat de tineri preoti, bine pregatiti si dornici sa lucreze in "tarina" lasata multi ani fara lucratori.

Daca acum 14 ani acestea erau preocupari prioritare, astazi se poate spune ca aceste obiective sunt indeplinite.

Tot in acesti ani, s-a infiintat la Colegiul National "Mihai Eminescu" din Toplita o clasa de Teologie-Filologie, cu o programa de studiu speciala, axata pe studiu teologic.

Ajutat de experienta din tinerete, nu de putine ori PS Ioan a fost arhitect sau inginer, economist sau chiar muncitor. Cele 140 de santiere de constructii, restaurari si reparatii de biserici, manastiri si case parohiale au fost vizitate de zeci de ori, PS Sa cunoscand in amanunt toate problemele legate de aceste lucrari.

Rezultatele sunt pe masura eforturilor: majoritatea bisericilor din cele doua judete sunt reparate si restaurate, au preoti destoinici, si, asa cum Prea Sfintia Sa spunea "viata a intrat intr-o normalitate spirituala si liturgica, insa cu specificul locului..."

In spiritul strategiei misionare a Bisericii Ortodoxe Romane pe aceste meleaguri romanesti greu incercate de istorie, ca om al rugaciunii, cu o experienta monastica dobandita de-a lungul anilor in cunoscutele manastiri din Oltenia si din Tara Sfanta, Episcopul Ioan a sustinut si sprijinit si monahismul.

Daca la venirea sa in eparhia nou-infiintata, functiona doar manastirea "Sf. Ilie" Toplita - vechea ctitorie a patriarhului Miron Cristea - si Manastirea Doamnei-Moglanesti, astazi Eparhia are alte opt manastiri si schituri: Manastirea "Sfantul Nicolae" - Miercurea-Ciuc, Manastirea Izvoru-Muresului, Manastirea Fagetel, Schitul Gura Izvorului, Schitul Dumbravioara - in judetul Harghita si Manastirea Marcus, Manastirea Valea Mare, Manastirea Sita Buzaului - in judetul Covasna.

Tot sub pastorirea Prea Sfintiei Sale s-a infiintat, la Sfantu-Gheorghe, in anul 1996, Central Ecleziastic de documentare "Nicolae Colan" si la Miercurea-Ciuc, in

anul 2001, de Ziua nationala a Romaniei, a fost inaugurat, Centrul Cultural "Miron Cristea". Cladirea in care functioneaza Centrul Cultural din Miercurea-Ciuc este fosta casa a prefectului roman din perioada interbelica Valeriu Otetea, achizitionata de Episcopie si reparata si reamenajata sub directa supraveghere a vladicului.

Acum, aici, functioneaza si singurul muzeu romanesc din Miercurea-Ciuc -"Muzeul Oltului si Muresului Superior".

In cadrul Episcopiei, obiectele de patrimoniu sunt grupate in doua centre: Manastirea "Sfantul Ilie" din Toplita si Centrul Ecleziastic de Documentare "Nicolae Colan" si Muzeul Spiritualitatii Romanesti de la Catedrala ortodoxa din Sfantul Gheorghe.

Pastrarea bunurilor bisericesti, atat cele care fac parte din categoria monumentelor istorice, cat si cele zidite astazi, reprezinta o prioritate pentru PS Episcop Ioan. Orice institutie romaneasca are o importanta decisiva in pastrarea identitatii si spatiului spiritual romanesc

O cronica a vietii bisericesti, culturale si sociale a comunitatilor romanesti din curbura interioara a Carpatilor este foaia de spiritualitate ortodoxa a Episcopiei Covasnei si Harghitei, Grai Romanesc. Publicatia cuprinde rubrici cu tematica teologica, istorica si culturala, constituindu-se intr-o cronica mereu actuala.

In anul 2001, Episcopia a infiintat editura Grai Romanesc, care editeaza revista Episcopiei, Pastoralele de Pasti si de Craciun, dar si alte lucrari.

O realizare editoriala de exceptie, care a ingemanat munca mai multor ostenitori pe altarul culturii romanesti este sinteza monografica a comunitatilor romanesti din cele doua judete ale eparhiei: Romanii din Covasna si Harghita.

Despre aceasta lucrare Prea Sfintitul loan a spus: "Preotul si credinciosii sai sunt personajele principale ale acestei carti. Printre ei, la sfarsitul mileniului doi, il veti gasi si pe episcopul ortodox roman".

Sfarsitul mileniului II este, cu adevarat, dominat de puternica si harismatica personalitate a episcopului Ioan, cel care pasise demult in mileniul 111, "in vorba si in fapta".

In jurul acestuia, romanii din aceasta parte de tara isi construiesc viata religioasa, culturala si civica.

PS Ioan se bucura de o egala pretuire din partea romanilor si celorlalte etnii, oameni simpli sau intelectuali, reprezentanti ai autoritatilor religioase sau laice, oameni de cultura si stiinta.

Precum odinioara domnii tarii gaseau sfat la adapostul Bisericii, astazi multi lideri ai vietii publice din Romania fac acelasi lucru, trecand cu incredere si respect poarta vesnic deschisa a Episcopiei Covasnei si Harghitei.

PS Ioan a fost implicat de mai multe ori in problemele dificile ale tarii, in situatii de conflicte sociale. Prea Sfintitul Episcop Calinic al Argesului 1-a numit Episcopul Pacii de la Cozia, cand, prin interventia sa s-a trecut peste o mare inclestare sociala. Atunci, in 1999, Prea Sfintitul Ioan a dovedit ca Biserica si slujitorii ei - ca

urmatori ai poruncilor Mantuitorului - este cea care are intotdeauna solutia cea mai buna: pacea, dragostea fata de semeni.

Centrul tuturor preocuparilor PS Sale este Biserica, acea institutie fundamentala pentru pastrarea identitatii romanilor traitori din cele doua judete ale eparhiei, factor de pace si buna intelegere intre toti locuitorii zonei.

In perioada care a trecut de la infiintarea Episcopiei, Prea Sfintitul Ioan - a reprezentat Biserica Ortodoxa Romana la mai multe reuniuni internationale, ecleziastice si laice, si a participat ca reprezentant al PF Parinte Patriarh Teoctist la unele evenimente din viata bisericilor crestine surori.

Participarea Prea Sfintiei Sale la diferite intalniri internationale, discutiile cu diverse personalitati ale vietii bisericesti, culturale dar si politice a dus la implinirea unui deziderat dorit si pentru care mari personalitati romanesti lucreaza: imbunatatirea imaginii Romaniei pe plan extern, strangerea relatiilor statului roman cu alte state.

Pentru "slujirea cu cinste, evlavie si dragoste de oameni a Cuvantului lui Dumnezeu", la l Decembrie 2001, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, prin decret prezidential, Prea Sfintitului Parinte Episcop Ioan i-a fost conferit Ordinul National "Serviciul Credincios" in gradul de Comandor.

Prezenta in scaunul episcopal a PS Ioan reprezinta o garantie asupra faptului ca pastoratia sa, purtand pecetea proniei ceresti, este benefica pentru toti cei care vietuiesc in aceasta parte de tara, indiferent de confesiune, limba sau etnie.

PS Ioan poarta de paisprezece ani crucea romanilor din Covasna si Harghita.

17 Iulie 2012

Vizualizari: 7077

Voteaza:

PS Ioan Selejean 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE