Monument inconfundabil, veche vatra a culturii si spiritualitatii din Moldova si nu numai, Manastirea Trei Ierarhi este situata in centrul traditional al Iasului, pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant (Ulita Domneasca), pe partea dreapta venind dinspre Catedrala Mitroplitana, foarte aproape de Palatul Culturii.
Dupa cum putem citi pe inscriptia votiva, gravata in piatra pe fata sudica a bisericii Trei Ierarhi, acest sfant locas a fost construit intre 1635 si 1639 si a fost sfintit la 6 mai 1639 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei, ctitor fiind domnitorul Vasile Lupu.
In 1640, Vasile Lupu a infiintat la "Trei Ierarhi", o scoala superioara, "academia vasiliana", prima scoala superioara de limba greaca si slavona, unde se preda si in limba romana, punandu-se astfel bazele unui invatamant in limba nationala. Aici a functionat prima tipografie din Moldova, unde s-au tiparit carti si in limba romana. Dupa ce in 1641 Iasul a primit cu evlavie moastele Sfintei Parascheva, aduse aici cu mare solemnitate din Constantinopol la 13 iunie in Biserica Manastirii "Sf. Trei Ierarhi", in 1642, aici s-a desfasurat Sinodul care a adoptat celebra Marturisire de credinta ortodoxa a lui Petru Movila, iar in 1645 in biserica Sf. Trei Ierarhi a fost uns patriarhul Ierusalimului.
  |
Jefuita si arsa de navalitori din Est (1650) si din Nord (1686), zguduita de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), biserica va astepta ridicarea din umilinta pana dupa Razboiul de Independenta (1877). Lucrarile de restaurare au fost facute de arhitectii Lecomte du Noiiy din Franta si Nicolae Gabrielescu, in anii 1882 - 1887 (arhitectura) si pana spre 1898 (pictura si reamenajarea interiorului). S-au demolat turlele, boltile, absida altarului si coloanele centrale interioare. Refacandu-le s-a consolidat intreg edificiul. Aceasta s-a facut cu pretul sacrificarii frescei originale (partial pastrate prin decapare) si a multor detalii de interior. Au fost inlocuite ancadramentele de piatra ale usilor si masivul portal de la intrarea in pronaos, s-au coborat boltile pridvorului, au fost inaltate turlele care primesc acoperisuri ascutite, ce n-au existat initial. Resfintirea lacasului s-a facut in 1904, sub domnia regelui Carol I. Dupa ce la inceputul secolului al XIX-lea Manastirea "Sf. Trei Ierarhi" a fost inchisa, in perioada interbelica, in biserica se slujea doar de doua ori pe an. In timpul regimului comunist a functionat ca muzeu, iar in anul 1990 a fost redata cultului divin. In anul 1994 a fost reactivata ca manastire pentru calugari, cu viata de obste si slujbe zilnice. Manastirea este paraclis mitropolitan, iar la randul ei are ca paraclis biserica Sfantul Nicolae Domnesc.
Arhitectonic, biserica prelucreaza traditionalul plan triconc, fiind construita din piatra fatuita cu ziduri groase de un metru. Spatiul interior este impartit in altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul primeste lumina printr-o fereastra centrala pe zidul din rasarit si cate una laterala pe fiecare parte. Catapeteasma actuala este lucrata in placi din marmura de Carrara, prinse in structuri de bronz; include icoanele imparatesti, lucrate in mozaic aurit si materiale pretioase, si celelalte icoane in email. Din vechea catapeteasma, care a fost lucrata la Moscova in 1639, se mai pastreaza o icoana cu Sfintii Trei Ierarhi, restaurata in 1851. Pe naos, luminat de cate trei ferestre pe fiecare absida, se afla o turla mare, deschisa. Pronaosul este luminat de o fereastra Ia sud si alta la nord. Si pe pronaos este o turla mare, deschisa, in apropierea pridvorului. in mijlocul pronaosului, catre dreapta si stanga, sunt doua coloane poligonale, avand deschideri de 1,2 m atat intre ele, cat si intre ele si ziduri.La intrarea in pronaos, pe dreapta, sunt mormintele lui Alexandru Ioan Cuza si Dimitrie Cantemir (mort in Rusia in 1723, osemintele au fost aduse acasa in 1935), iar in stanga, sub lespezile de marmura neagra, osemintele familiei lui Vasile Lupu. Pridvorul este luminat de doua ferestre la vest si una la nord, acestea fiind cu mult mai mari decat cele din naos si pronaos. Toate ferestrele bisericii sunt duble, cu geamurile din interior ornamentate. Pardoseala este din placi mari de marmura alba. Biserica este acoperita cu tabla de arama.
 |
Fatadele exterioare sunt faima monumentului, care uimeste lumea prin toata sculptura executata cu maiestrie artistica (Paul de Alep, 1653). Ornamentatiile sunt din cele mai variate: nise adanci cu arcade fasciculate conform modelelor orientale, colonete ca ale bisericilor rusesti, vase persane din care se ridica ramuri inflorite, motive geometrice intalnite si in
  |
Vechea fresca, de mare valoare artistica, realizata intre 1641 si 1642 de pictorii Isidor Pospeev, Pronca Nichitin si D. Iaclonev (adusi din Rusia), a fost inlocuita cu alta (cu prilejul restaurarii din 1889), in afara spiritului artei din epoca lui Vasile Lupu, realizata de artisti decoratori francezi si romani. Aceasta noua pictura reediteaza dominante stilistice ale frescei renovate atunci de la biserica manastirii Curtea de Arges, de catre acelasi Lecomte du Nouy.
  |
Incinta manastirii este mare, cu alei pavate, flori, iarba, arbusti si arbori, imprejmuita cu gard metalic la sud si nord si cu gard de scandura intre stalpi de caramida la vest. Cladirea chiliilor si staretiei se afla la 40 m sud de biserica inaltata in mijlocul incintei. Fara a putea fi totusi egalata, principala ctitorie a lui Vasile Lupu a fost folosita ca sursa de inspiratie pentru constructia si decorarea bisericii din marele ansamblu arhitectural al manastirii de la Cetatuia (1669-1672) in imediata apropiere a Iasului precum si a bisericii manastiresti de la Putna.
-
Manastiri din Republica Moldova
Publicat in : Biserica in lume -
Schitul Soveja se pregateste pentru Uniunea Europeana
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Arbore
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.