Manastirea Tismana


Manastirea Tismana

 

 

Situat la 30 km vest de orasul Tg. Jiu si la 5 km N de comuna Tismana, acest asezamant monahal este printre cele mai vechi din tara Romaneasca, avand un rol primordial in mentinerea credintei ortodoxe de-a lungul veacurilor. Toponimul cuvantului Tismana vine de la loc fortificat de ziduri. Insa, numele poate fi luat si de la arborele tuia care impadurea pe vremuri aceste locuri.

 

                

              

 

Asemenea unui castel medieval cu bastioane la colturi, Manastirea Tismana este asezata pe varf de stanca, pe muntele Starmina, inconjurata de culmi impadurite si stancoase. In stanca din sudul bisericii se afla si pestera cuviosului Nicodim (26 dec. 1406), care a dus viata de schimnic. Acesta a intemeiat manastirea in secolul al XIV-lea cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi, Radu I (1374-1385) al fiilor sai, Dan I (1385-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418), fiind ridicata pe locul unui schit din lemn. S-a sfintit la 15 august 1376 cu hramul Adormirea Maicii Domnului", care s-a pastrat pana in zilele noastre. Este atesta­ta documentar de un hrisov al domnitorului Dan I, datat 3 octombrie 1385.

 

           

 

Arhitectura manastirii Tismana este in stil bizantin, specific secolului al XIV-lea, apropiindu-se ca arhitectura de bisericile contemporane din Macedonia si Muntele Athos, reprezentand caracteristici constructive romanesti. Actuala biserica a manastirii este zidita direct pe stanca in plan triconic, cu turle pe naos, pronaos si pridvor. Catapeteasma este din stejar (1765-1766), in stil post-brancovenesc, cu ornamente florale suflate in aur. Altarul este luminat de o fereastra mare in centrul peretelui dinspre rasarit, de alta mai mica pe dreapta aceluiasi perete si de inca o fereastra dubla pe fiecare parte, prevazuta cu grilaj metalic, si de cate o fereastra mica pe fiecare perete, sub bolta. Pronaosul este slab luminat pentru ca cele doua ferestre sunt asezate in partea superioara a zidurilor. Pridvorul are cate patru ferestre mari pe fiecare perete din vest, nord si sud. Fatadele exterioare nu au pictura, sunt varuite in alb ca si peretii cladirilor din jur.

 

             

 

De-a lungul timpurilor, datorita deselor prigoane ale paganilor asupra tarii noastre, Manastirea Tismana a suferit mai multe distrugeri si transformari, multe refaceri si donatii din partea voievozilor Basarabi si a unor boieri instariti, manastirea fiind ctitorie voievodala si un puternic loc strategic. In 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; in 1541 domnitorul Radu Paisie a facut chenarele si usile bisericii mari; Matei Basarab a facut biserica mica a spitalului manastiresc (1650), clopotnita si a daruit un clopot mare; marele ban al Craiovei Cornea Brailoiu a refacut chiliile si casele egumenesti, de asemenea a facut mari donatii manastirii; Jupaneasa Stanca Glogoveanu a refacut pictura (1733 si 1766) si usile bisericii (1782). Importante danii si obiecte de cult a facut Constantin Brancoveanu.

 

               

 

Biserica mare a fost pictata in 1564, de zugravul Dobromir din Targoviste, actiune subventionata de marele vornic Nedelea. Este stil bizantin, in fresca aplicata peste prima tencuiala cu fresca monocroma. In anul 1732 a fost refacuta pictura din altar si naos. In pronaos, fresca din 1564 n-a fost distrusa, ci peste ea a fost aplicata noua fresca datata 1766, pictor fiind Dimitrie Diaconul. In anul 1814, primul registru din altar si naos, icoanele si usile imparatesti au fost pictate in ulei peste pictura din 1732, de Alexe Zugravul din Campulung Muscel. Incepand cu anul 1955, s-a decapat pictura din pronaos executata in 1766 si s-a incastrat pe peretii din muzeul manastirii si pe coridoarele chiliilor. Paraclisul, care detine cateva vitralii donate de poetul George Cosbuc, a fost pictat in 1948 de pictorul Dimitrie Nicolaide. In anul 1994 este pictat pridvorul bisericii de pictorul Grigore Popescu din Campulung Muscel, in stil bizantin. Aici, pentru prima data sunt pictati sfintii straromanii descoperiti si canonizati in ultimii ani.

 

              

 

In anul 1979, prin osardia soborului de maici si a maicii starete Ierusalima Gligor, s-a realizat o racla din argint, executata de artistul plastic Gheorghe Stoica, din Bucuresti. In interiorul ei se gasesc trei particele din sfintele moaste ale Sf. Nicodim (degetul), Sf. Ignatie Teoforul si Sf. Ioan Gura de Aur, impreuna cu crucea de plumb purtata de Sf. Nicodim. Pe capac sunt prezentati in medalioane emailate acesti sfinti. in exterior, pe racla, sunt redate scene din viata si minunile Sfantului Nicodim. Racla este asezata in naos pe partea stanga, in fata.

 

In pronaos se afla mormintele a doi fondatori: Matei Gloveanu (fi 731), in dreapta, si Rositei Braileanu (f 1747), pe stan­ga. Mormantul Sf. Nicodim, trecut la cele vesnice in 26 decem­brie 1406, este in pridvorul bisericii la acesta data sarbatorindu-se  al doilea hram al bisericii.

 

O mare parte din obiectele de valoare ale Manastirii se gasesc la Muzeul de Arta al Romaniei, printre care cel mai important este Tetravanghelul Sfantului Nicodim. Muzeul manastirii are o bogata colectie de picturi murale (pictura din 1766, provenita din pronaos), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, carti vechi, un orar, bedernita si un epitrahil ce a apartinut Sfantului Nicodim.

 

Amintim ca la manastirea Tismana, Tudor Vladimirescu a organizat o baza de pregatire si de rezistenta a miscarii din 1821.

 

          

 

 

 

12 Iunie 2012

Vizualizari: 26708

Voteaza:

Manastirea Tismana 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE