Manastirea Jercalai

In judetul Prahova, la cateva sute de metri de orasul Urlati, pe malul stang al Cricovului Sarat, se afla Schitul Sfanta Maria-Cricov, cu bisericuta lui de lemn in forma de corabie si cu turla ei zvelta, avand la baza pridvor si prispa pe latura sudica.

Schitul Sfanta Maria-Cricov s-a impus in randul locasurilor de cult ortodoxe datorita bisericutei de lemn care se remarca atat prin armonia desavarsita a proportiilor, cat si mai ales prin frumusetea picturii interioare de mare valoare artistica.

Biserica de lemn a Schitului Cricov, emblema a artei transilvanene pe meleagurile Munteniei, isi imbratiseaza inchinatorii care vin sa se roage la Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, adusa de la Sfantul Mormant, si la Sfintele Moaste de la Betleem, participand si la slujbele acesteia.

Construita in anul 1731, cu o vechime de peste doua secole si jumatate, biserica a servit vreme de doua secole ca lacas de rugaciune credinciosilor din satul Luieriu-Reghin, judetul Mures.

Ridicandu-si o biserica de zid, obstea satului Luieriu a daruit-o pe cea din lemn familiei regale, pentru Castelul Bran, in vecinatatea caruia a fost stramutata in anul 1932. Numita impropriu Biserica de lemn a Castelului, locul ei a fost bine ales.

Fiind destinata doar sa infrumuseteze imprejurimile, biserica nu si-a indeplinit la Bran rolul ei sacru. Nefolosita si neingrijita dupa anul 1948, cand Castelul Bran a fost transformat in muzeu de arta feudala, biserica a inceput sa se deterioreze.

Descoperita intr-o avansata stare de degradare de catre vrednicul de pemenire Patriarhul Iustinian Marina, biserica a pornit din nou la drum, oprindu-se de data aceasta la Schitul Cricov-Prahova, a carui veche biserica de zid se ruinase cu timpul.

Gandul Patriarhului Iustinian de a salva de la pieire asemenea valori ale spiritualitatii romanesti, prin punerea lor in siguranta acolo unde erau de trebuinta, a fost inteleasa cel mai bine de Episcopul Vicar de atunci, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, care a preluat toata grija si osteneala asezarii sfantului locas la locul potrivit scopului si menirii sale.

Astfel, in primavara anului 1956, biserica a fost demontata, transportata si reasamblata la Cricov, in preajma ruinelor vechii biserici de zid a Schitului, pe altarul careia a fost asezata o cruce mare de piatra cu o vechime de 400 de ani, adusa din partile Dobrogei.

Dupa amenajarea interiorului bisericii, la data de 8 noiembrie 1956, biserica a fost sfintita de Episcopul Teoctist, delegat al Patrihului Justinian, pastrandu-i-se hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, pe langa hramul Sfanta Maria, primit la Bran.

Biserica se remarca atat prin armonia desavarsita a proportiilor, cat si prin frumusetea picturii interioare, de mare valoare artistica, compusa din doua straturi, cel initial din 1731, pictura in tempera, care s-a pastrat pe catapeteasma si pe bolta, si cel de-al doilea strat de pe peretii laterali, din anul 1838, executat in ulei, dupa cum ne spune pisania aflata in naos.

Pana astazi, aceasta modesta asezare monahala a ramas in atentia si dragostea Parintelui Patriarh Teoctist, adevaratul ei ctitor, care a continuat sa o infrumuseteze si sa o inzestreze cu noi cladiri anexe, necesare vietii monahale.

Dupa cele doua cutremure din anii 1977 si 1986 s-au refacut varful turlei bisericii si acoperisul ei s-au executat lucrari de consolidare a bisericii.

In anul 1980 s-au facut lucrari de consolidare a lemnului, tratandu-se de carii, s-a restaurat catapeteasma si pronaosul si s-a facut incalzire centrala prin combustibil de lemn, in vederea obtinerii unei temperaturi constante pentru a proteja pictura de degradare.

In prezent, eforturile sunt indreptate spre urgentarea lucrarilor de tratare si conservare a lemnului vechi de 270 de ani, la partea superioara a bisericii continuarea lucrarilor de restaurare a picturii, pentru salvarea si infrumusetarea acestui monument de spiritualitate ortodoxa si arta crestina romaneasca din vremuri strabune.

Biserica este din lemn, pe temelie si soclu din piatra bruta, este in forma de nava, compartimentata in altar, naos si pronaos. Naosul spatios este delimitat de pronaos printr-un grilaj din lemn. Are o turla cu partea superioara foarte inalta, tuguiata. Turla serveste si pe post de clopotnita.

Pridvorul este sustinut de stalpi, pe jumatate deschis. Pe partea dreapta sud biserica are un ceardac prispa sustinut de stalpi din lemn, acoperit de streasina larga a acoperisului. Acoperisul bisericii este din sindrila.

Pictura a fost realizata de un pictor anonim si dupa cei 100 de ani a fost repictata de pictorul Conrad si restaurata dupa 1981. Langa biserica, in partea sudica, este o cruce mare din piatra care aminteste ca aici a fost altarul fostei biserici a schitului.

In incinta sunt construite cladiri mari din zid, etajata, pentru chilii, trapeza, bucatarie, magazii, camere de oaspeti. De jur imprejurul schitului sunt dealuri impadurite impanate la rasarit cu schele petroliere.

• Biserica Sfanta Maria Novella din Florenta
  Publicat in : Biserica in lume
• Schitul Sfanta Maria-Cricov
  Publicat in : Mitropolia Munteniei si Dobrogei
• Rugaciune catre Sfanta Maria Magdalena
  Publicat in : Rugaciuni - Rugaciuni Ortodoxe
• Obiceiuri de Sfanta Maria
  Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
• Sfantul Preot Marturisitor Ilie Lacatusu; Sfanta Maria Magdalena
  Publicat in : Calendar ortodox

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: