Montanismul a fost o secta aparuta in Frigia, indata dupa jumatatea secolului al II-lea. Montan - conducatorul sectei, considera ca Biserica a decazut, fiind influentata de lume, ca morala si disciplina. Montanismul apare astfel, ca o reactie contra acestei stari.
Montan se socotea Paracletul (Mangaietorul) anuntat de Iisus Hristos (Ioan XV, 26), organul Sfantului Duh; el vorbea in numele si in locul lui Dumnezeu insusi, cand zicea : "Eu sunt Tatal, Cuvantul si Paraclet", "Nu un inger, nici un trimis, ci eu Domnul Dumnezeu am venit" ; "Nu pe mine, ci pe Hristos il ascultati". Montan pretindea ca revelatia Noului Testament nu este desavarsita, ci se desavarseste prin el, ca Paraclet, completand deci descoperirea facuta prin Iisus Hristos.
Hiliasmul (milenarismul) este credinta ca Iisus Hristos va veni din nou si va infiinta o imparatie de o mie de ani. Dupa o prima inviere, a dreptilor, Iisus Hristos va stabili o teocratie pamanteasca vizibila, domnind cu dreptii o mie de ani. Dupa aceasta urma sfarsitul lumii, invierea generala si judecata viitoare. Hiliasmul s-a format prin gresita interpretare a celor spuse de Mantuitorul si de Sfintii Apostoli. Nici El, nici ei n-au fost hiliasti. Ideea hiliasta era mai veche decat crestinismul si venea din iudaism. Ea avea inceput in profetiile despre o imparatie viitoare (Isaia, Daniil), imparatia lui Mesia, pe care iudeii au denaturat-o cu ideea de Mesia, sub apasarea si influenta greutatilor prin care au trecut. Ideea imparatiei viitoare a intrat cu unele largiri si modificari in crestinism.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.