Incercarile care asteapta pe credinciosi in mijlocul lumii (Ioan XV, 18-25, 27; XVI, 1-5)
In Predica de pe Munte, pe care o relateaza in deosebi Sf. Evanghelist Matei (V-VII), Mantuitorul fericise pe toti cei ce vor suferi din pricina credintei crestine. In dese randuri, in timpul predicii Sale, El prezisese Apostolilor Sai nenumarate si grele lupte si suferinte misionare.
Acum, cand se desparte de ucenici si le graieste pentru ultima oara, El descrie din nou necazurile celor ce vor crede intr-insul si vor urma invatatura Sa. Ucenicii sa nu se astepte, de pe urma propovaduirii Evangheliei, la iubirea, recunostinta sau aprobarea oamenilor, ci dimpotriva: increstinarea popoarelor va necesita, pentru dansii, un lung drum de privatiuni, suferinte si necazuri.
De aceea Domnul spune: "De va uraste pe voi lumea, stiti ca pe Mine mai inainte de voi M-a urat. De ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al sau; dar pentru ca nu sunteti din lume, ci Eu v-am ales din lume, pentru aceasta va uraste lumea. Aduceti-va aminte de cuvantul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decat stapanul sau. De M-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni. De au pazit cuvantul Meu, si pe al vostru il vor pazi. Dar toate acestea le vor face voua din pricina numelui Meu, pentru ca ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis. De n-as fi venit si nu le-as fi spus, pacat n-ar avea, dar acum n-au indreptatire pentru pacatele lor. Cel ce Ma uraste pe Mine uraste si pe Tatal Meu. De n-as fi facut intre ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a facut, pacat n-ar avea; dar acum si M-au vazut si M-au urat si pe Mine si pe Tatal Meu. (Dar s-a facut) ca sa se implineasca cuvantul scris in Legea lor, ca „fara pricina M-au urat” Inca si voi marturisiti, pentru ca de la inceput sunteti cu Mine" (Ioan XV, 18-25, 27).
Prezicerea acestor suferinte misionare nu surprinde pe Ucenici. Ei mai auzisera pe Domnul vorbind in felul acesta, inca din Galileia, curand dupa chemarea lor la apostolat (Matei X, 16-42). Niciodata nu gandisera insa ca atat de curand se vor desparti de invatatorul lor si vor ramane singuri.
Acum, cand vor trebui sa infrunte singuri vrajmasia iudeilor si a paganilor, Domnul ii previne pentru ultima oara asupra suferintelor ce-i asteapta si le spune: "Acestea vi le-am grait, ca sa nu va smintiti. Va vor scoate din sinagogi si va veni vremea, ca oricine va va ucide, sa i se para ca aduce slujba lui Dumnezeu. Si acestea va vor face, fiindca n-au cunoscut nici pe Tatal, nici pe Mine. Dar acestea vi le-am spus, ca, daca va veni vremea, sa va aduceti aminte de ele, ca vi le-am spus. Si nu v-am spus acestea de la inceput, pentru ca eram cu voi. Iar acum Ma duc la Cel ce M-a trimis" (Ioan XVI, 1-5).
Aceste cuvinte sunt atat de clare, incat nu necesita nici o explicatie suplimentara spre a fi intelese de cei unsprezece ucenici. Ele descriu, profetic persecutiile ce vor fi indurate de crestini din partea imperiului roman si in deosebi pe cele suportate de Apostoli din partea Iudeilor.
-
Caderea in pacat si urmarile ei
Publicat in : Editoriale -
Caderea in pacat a primilor oameni si imbracarea lor in 'haine de piele'
Publicat in : Dogmatica -
Mintea omului dupa caderea in pacat
Publicat in : Religie -
Caderea in pacat
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.