Apocatastaza

Apocatastaza Mareste imaginea.

Teoria apocatastazei - adică a restaurării universale a stării paradisiace - a fost susţinută cu tărie mai ales de Origen şi de curentul origenist. Mai moderat şi cu oarecare ambiguitate vorbeşte despre ea şi Sfântul Grigorie de Nyssa, ceea ce a permis ca ea să poată fi interpretată în sens ortodox de unii autori din vechime, dar şi de unii autori moderni. In diferite epoci şi sub diferite forme ea apare şi la unii gânditori creştini, pentru care ideea unui iad veşnic apare ca incompatibilă cu bunătatea lui Dumnezeu.

Potrivit acestei teorii, iadul nu va dăinui veşnic; cei ferecaţi acolo, până şi Satana cu demonii lui, vor fi până la urmă eliberaţi şi mântuiţi.

Această teorie însă rămâne marginală. Ea a iscat criticile multor Părinţi, mai înainte chiar de a fi oficial condamnată de Biserică, împreună cu alte erori origeniste, la al cincilea sinod ecumenic, ţinut la Constantinopol, în 553.

Cu excepţia lui Origen şi a discipolilor săi, la toţi ceilalţi Părinţi aflăm învăţătura despre veşnicia chinurilor din iad şi a soartei celor ce au să le îndure.

Impotriva veşniciei iadului s-a adus cuvântul despre bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu. Dar, după cum spun Părinţii, iadul nu-i după voia lui Dumnezeu, ci după voia rea a lui Satan şi a îngerilor lui, şi a oamenilor care s-au însoţit cu ei. Iadul, ca şi răul, nu există decât ca neajuns şi lipsă a binelui; iadul este lipsirea păcătoşilor de bunurile împărăţiei, pentru că s-au lepădat de Dumnezeu. De aici se vede că n-a fost făcut de Dumnezeu. Iar veşnicia lui e dată de voia statornic rea a lui Satan, a diavolilor şi a omului care a ales să se împotrivească până la capăt harului veşnic şi necreat al lui Dumnezeu. Visarion de Niceea spune că: „Dreptatea osândei veşnice se vede mai cu seamă din faptul că păcătoşii stăruie cu neclintire în voinţa lor întoarsă spre rău, iar unei voinţe veşnic rele i se cuvine o pedeapsă veşnică".

Mulţi Părinţi, între care şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, se folosesc de acest argument, al voii libere a făpturii, pe care Dumnezeu n-o sileşte în nici un chip, respectându-i până la capăt alegerea şi cele ce urmează din ea, chiar de sunt rele.

Stăruie totuşi două obiecţii: mai întâi, cine poate spune că cei din iad merg neîndoielnic în gheenă, de vreme ce, înainte de Judecata din urmă, soarta nu le e pecetluită? Apoi, cum se poate ştii dinainte că cei aflaţi în întunericul cel mai din afară, care e gheena, rămân statornici în alegerea lor cea rea şi n-ar voi să se schimbe?

Cât priveşte ultima întrebare, să ne aducem aminte că îndată ce-a trecut pragul morţii, omul nu se mai poate nicicum pocăi ori face altă alegere; până la Judecata din urmă însă, prin rugăciunile Bisericii, ale sfinţilor şi ale semenilor săi rămaşi în viaţă, mai este nădejde de schimbare a soartei sale. (Insă, aşa cum am văzut, solirile rodesc numai dacă a existat în ei un fir de bine, mai înainte de a fi seceraţi de moarte). E drept că neputinţa de a lucra ceva după moarte apare ca o îngrădire a libertăţii. Dar omul ştie bine că i s-a pus acest hotar şi nu-i rămâne decât să chibzuiască bine înainte de a-şi face alegerea. La aceasta îndeamnă pilda despre săracul Lazăr şi bogatul nemilostiv, şi cuvântul Părinţilor, care nu ostenesc să spună: „acum este vremea bine primită, acum este ziua mântuirii; acesta este veacul pocăinţei.

Prima obiecţie se respinge lesne prin cuvântul nemincinos al lui Hristos, Care a spus că osânda va fi veşnică; şi Insuşi Dumnezeu fiind, ştie de mai înainte şi cele din urmă şi pe cele de demult (Ps. 138, 5).

Invăţătura despre apocatastază n-a fost primită de Biserică, dar neîncetat Biserica şi credincioşii se roagă pentru mântuirea tuturor oamenilor. Pentru că una e să afirmi ca pe un adevăr de credinţă mântuirea de obşte, alta este s-o doreşti şi s-o ceri cu nădejde de la Dumnezeu. Iar cât va fi veacul acesta, soarta celor din iad nu e pecetluită, şi de aceea sunt deplin îndreptăţite şi nădejdile, şi rugăciunile noastre.

Jean Claude-Larchet

Fragment din cartea "Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte", Editura Sophia

Cumpara cartea "Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte"

Pe aceeaşi temă

12 Martie 2020

Vizualizari: 548

Voteaza:

Apocatastaza 5.00 / 5 din 1 voturi.

Cuvinte cheie:

apocatastaza

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE