Sarbatorile se pot impartati in mai multe grupe si din mai multe puncte de vedere.
a) Astfel, dupa data la care se tin, sarbatorile se impart in doua grupe :
- Sarbatori cu data fixa sau neschimbatoare (sarbatorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad in fiecare an la aceeasi data a lunii (dar nu in aceeasi zi a satpamanii), ca de ex. : Sfantul Gheorghe (sarbatorit in fiecare an la 23 aprilie), Nasterea Domnului (totdeauna la 25 decembrie), inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie) s.a.m.d. ;
- Sarbatori cu data variabila sau schimbatoare, a caror data se schimba in fiecare an, fiind in legatura cu data, variabila, a Pastilor. Acestea nu cad la aceeasi data a lunii (sau se schimba chiar de la o luna la alta), dar cad mereu in aceeasi zi a saptamanii.
b) Dupa obiectul si importanta lor, sarbatorile bisericesti sunt de doua feluri :
- Sarbatorile domnesti (praznicele imparatesti), inchinate persoanelor Sfintei Treimi si mai ales principalelor evenimente din viata pamanteasca si activitatea Mantuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de ex. : Nasterea Domnului, Pogorarea Sfantului Duh s.a.) ;
- Sarbatorile Sfintilor, care se pot subdiviza si ele in mai multe categorii, dupa gradul de importanta a Sfintilor sarbatoriti. Intre acestea o categorie aparte o alcatuiesc sarbatorile Maicii Domnului.
c) Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adica dupa bogatia si solemnitatea slujbelor divine prin care sint praznuite, Tipicul bisericesc imparte de obicei sarbatorile in trei categorii : sarbatori mari, mijlocii si mici.
- La sarbatorile mari se numara toate cele pe care le numim de obicei praznice imparatesti, adica sarbatorile Mintuitorului si ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul manastiresc al Sfantului Sava (Tipicul mare) adauga doua ale Sfantului Ioan Botezatorul (Nasterea si Taierea capului), precum si sarbatoarea comuna a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltata (bogata), adica slujba cu Priveghere (Vecernie mica si Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie si Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostal).
- Sarbatorile mijlocii sunt ale Sfintilor mai insemnati si se impart si ele in doua categorii :
- Sarbatorile Sfintilor cu priveghere si polieleu, la ele se adauga la Utrenie canonul Nascatoarei de Dumnezeu ; asa sint, de exemplu ; Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) s.a.
- Sarbatorile Sfintilor fara priveghere (cu o singura Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie si Slavoslovie mare, ca de exemplu : Acoperamantul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfintii Arhangheli (8 noiembrie), Sf. Spiridon (12 decmbrie), Sf. Stefan (27 decembrie) s.a.
- Sarbatorile mici(ale Sfintilor mai putin insemnati) sunt si ele de doua feluri :
a) sarbatorile Sfintilor cu stihirile pe sase (la "Doamne, strigat-am..." de la Vecernie) si cu Slavoslovie mare (cintata) la Utrenie.
b) sarbatorile Sfintilor cu stihirile pe sase, dar fara Slavoslovie mare.
Pentru a simplifica, putem imparti sarbatorile, dupa obiectul si importanta lor, in patru categorii :
a) Sarbatorile dumnezeiesti sau praznicele imparatesti propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi) ;
b) Sarbatorile Maicii Domnului ;
c) Sarbatorile Sfintilor ingeri si ale Sfintei Cruci ;
d) Sarbatorile Sfintilor mai de seama (cu tinere), la care vom adauga un capitol deosebit despre Sfintii nationali (cu praznuire locala) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfintii romani).
inainte de a vorbi despre fiecare din acestea, ne vom ocupa insa de Duminica, sarbatoarea saptaminala a crestinilor.
Sarbatorile domnesti sau praznicele imparatesti cu date fixe
Praznicele imparatesti sunt urmatoarele (enumerate in ordinea anului bisericesc):
1. Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie),
2. Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie),
3. Intrarea in biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie),
4. Nasterea Domnului (25 decembrie),
5. Botezul Domnului (6 ianuarie),
6. Intampinarea Domnului (2 februarie),
7. Bunavestire (25 martie),
8. Schimbarea la fata a Domnului (6 august),
9. Adormirea Maicii Domnului (15 august),
10. Duminica Floriilor (cu o saptamana inainte de Pasti),
11. Inaltarea Domnului (la 40 de zile dupa Pasti),
12. Pogorarea Sfantului Duh si Sfanta Treime (Duminica si Lunea Rusaliilor, la 50 de zile dupa Pasti).
In traditia ruseasca toate cele patru sarbatori cu date variabile (Pastile, Floriile, Inaltarea si Rusaliile) nu sunt socotite praznice imparatesti, iar in locul lor sunt enumerate trei sarbatori ale sfintilor : Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (24 iunie), Sfintii Apostoli Petru si Pavel (20 iunie) si Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august).
-
Obiceiuri de Florii
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Date despre sarbatori
Publicat in : Sarbatorile -
Cele mai vechi liste de sarbatori
Publicat in : Sarbatorile -
Sarbatori sau praznice imparatesti cu data fixa
Publicat in : Sarbatorile
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.