Internetomania este extrem de distructiva si pentru relatiile familiale, fiindca la omul dependent apar o multime de noi cunoscuti on-line. Exista deja problema „vaduvelor de computer" - sotiile oamenilor impatimiti de computer. Se intampla ca familia sa se "despice" in doua: sotul traieste intr-o camera cu computerul lui, iar sotia cu copilul - in alta.

Comunicarea patologica pe chaturi substituie familia reala si prietenii reali cu cunostinte si contacte virtuale. Dialogul normal cu oamenii este inlocuit cu surogatul de comunicare de pe Internet.

Oamenii sunt antrenati intr-o vasta corespondenta, care nu le este deloc necesara. Sotiile trimit mesaje pana dimineata, ignorand patul conjugal. Sotii tineri „descarca" neobositi muzica, isi petrec noptile in tovarasia fanteziilor, elfilor si magilor. Oamenii de acest gen utilizeaza fara masura site-urile destinate distractiei si chiar „fac dragoste" (cibersex) pe Internet. Aceasta este posedare de duhul curviei.

Igumenul Anatolie Berestov spune ca cibersexul substituie relatia fireasca, fiziologica dintre barbat si femeie cu „onanismul computerizat si perversiunile sexuale". Cu ajutorul lui, atat adultii, cat si adolescentii pot gusta satisfactii sexuale in orice moment, cu oricine si asa cum vor. Intr-adevar, computerul reactioneaza ca un partener sexual viu si nu mai este perceput de mintea alterata a omului ca un aparat neinsufletit.

Dupa ce obiceiul acesta daunator s-a format si s-a consolidat, construirea unei familii trainice sau evitarea divortului este un lucru problematic. Oare le dorim apropiatilor nostri o asemenea „fericire"? Si este oare cazul sa ne miram de faptul ca „sindromul computerului" este una dintre cauzele de divort? Avocatii specializati in probleme de familie afirma ca computerul duce tot mai des la criza perechile conjugale. Internetul favorizeaza intrigile amoroase si infidelitatile. In situatiile de divort „din vina calculatorului", sotii vinovati si-au gasit, de regula, amanti/amante tocmai pe Internet.

Iata o istorie concreta de acest gen, care a fost publicata pe Internet. Sotia lui Serghei A. era absolut capabila de munca, dar prefera sa stea zile intregi acasa, in fata calculatorului. Ea tinea un internet-jurnal, pe care altii il citeau si il discutau in mod liber. Sotia se plangea de lipsa de sensibilitate sufleteasca a sotului, de rutina casnica, si la multi gasea intelegere. Una peste alta, a innodat un roman virtual cu un tanar din Omsk, si lucrurile au ajuns pana acolo incat intr-o seara, atunci cand Serghei s-a intors acasa de la munca, ea i-a declarat: „ Nu mai pot sa-l insel pe el cu tine!"

Sa fim atenti la mutatia de valori. Sotia il considera sot legitim pe „boyfriendul" virtual, iar pe adevaratul sot il considera amant! Lucrurile s-au incheiat prin divort. Serghei s-a recasatorit. Computer are acasa, dar pentru siguranta familiei nu este conectat la Internet.

Particularitatile Internetului permit experimentarea practic nesanctionata cu eul propriu - crearea de „personalitati virtuale". Uneori, oamenii isi schimba aspectul exterior, sexul, varsta, nationalitatea si asa mai departe. Intr-o lume virtuala poti sa te prezinti ca print calare pe un cal alb. Aceasta este o tentatie teribila.

Astfel, dupa parerea psihologilor, o scolarita uratica face pe frumoasa desfranata, iar un flacau ce are probleme in legaturile cu fetele se descurca excelent in lumea virtuala ca playboy inrait sau barbat cu experienta. Cand amantii virtuali se intalnesc in viata reala, de obicei sunt profund dezamagiti - si problema nu consta doar in aspectul exterior al partenerului. Barbatul puternic, increzator in sine, si femeia sclipitoare, care-si cunoaste valoarea, se dovedesc la o examinare mai atenta a fi niste oameni complexati, cu o multime de stereotipuri si de pretentii exagerate.

„Dragostea" la primul clic de mouse cere ca omul sa renunte de bunavoie la numele sau  insa renuntarea la numele crestinesc si jucarea unui rol strain, inventat, sunt impotriva duhului Evangheliei. Anonimatul si imaginea enigmatica ajuta la fuga de raspundere, fiindca relatia este usor de rupt in orice moment. Expertii compara indragostirea virtuala cu o boala de genul pojarului: intr-o forma mai usoara sau mai grava, de ea au suferit toti cei care au ales Internetul drept a doua lor viata.

Elena Belinskaia, docenta a facultatii de psihologie din cadrul Universitatii de stat din Moscova, relateaza: „Imaginati-va ca ati facut cunostinta pe un internet-forum cu o fata, ca stati de vorba o gramada de timp, dupa care aflati ca ea. e de fapt baiat. In ce consta motivul inselaciunii? Infantilism? Homosexualitate? Trans-sexualism? Dorinta de putere asupra barbatilor? Unii studiaza in acest fel relatiile dintre sexe, altii stiu ca sub un nume feminin este mai usor sa atragi atentia", conchide psihologul.

Problemele cu caracter intim-personal care apar din vina internetomaniei provoaca adeseori la apropiatii omului respectiv gesturi agresive si chiar suicidale. De pilda, un barbat, prinzandu-si sotia in curvie virtuala, i-a omorat pe ea si pe cei doi copii mici pe care ii aveau impreuna, dupa care a incercat sa-si puna capat zilelor. Specialistii nu au detectat la el vreo deviatie psihica serioasa. Remarcabil este faptul ca inainte de comiterea crimei expediase la mijloacele de informare in masa scrisori in care se plangea de continuele infidelitati virtuale ale sotiei. Uciderea copiilor a explicat-o prin faptul ca nu dorea sa-i „lase singuri in lumea aceasta cruda".

Dezvoltarea tehnologiilor IT si globalizarea Intemetului ajuta, de asemenea, la cibersuici-duri. Aceasta este cu adevarat o idee diavoleasca - o noua varietate de sinucidere in grup sau individuala, savarsita cu ajutorul internet-resurselor. Pactul de sinucidere reprezinta o intelegere intre doua sau mai multe persoane cu privire la savarsirea unor actiuni suicidale conform unui scenariu prestabilit. Acesti oameni stabilesc de comun acord locul, momentul si mijlocul infaptuirii sinuciderii comune.

Astfel, in octombrie 2004, in Japonia, noua oameni s-au trimis singuri pe lumea cealalta dupa ce se intelesesera in prealabil prin intermediul Intemetului. Ei s-au otravit in mod intentionat cu oxid de carbon. La sfarsitul lunii septembrie a aceluiasi an, in circumstante similare, in Japonia si-au pus capat zilelor inca patru oameni, iar in S.U. A., in anul 2005, s-a reusit prevenirea unei tentative de sinucidere in masa a treizeci si una de femei. Un tanar locuitor al statului Oregon a gasit pe Internet niste femei instabile emotional, aflate in stare de depresie. El a incheiat cu acestea un pact de sinucidere colectiva in ziua Sfantului Valentin. Arestatul planuia sa organizeze transmiterea in direct prin Internet a sinuciderii femeilor.

Din pacate, avem mai mult decat destule exemple de acest gen. Pe Internet exista destule site-uri care propun descrieri amanuntite, bine ilustrate, ale metodelor de sinucidere. Materialele de acest gen ii imping la pacat de moarte pe oamenii cu psihic instabil, servind drept baza teoretica pentru justificarea actiunilor acestora.

Crestinul apreciaza o asemenea nazuinta spre moarte ca pe o insuflare a diavolului, care este ucigas de oameni dintru inceput (In 8, 44). Nu degeaba el, ispitindu-L pe Hristos, L-a dus in Ierusalim, si L-a asezat pe aripa templului, si l-a zis: „Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te de aici jos", insa Mantuitorul, spre zidirea noastra, a tuturor, a raspuns : Sa nu is-pitesti pe Domnul Dumnezeul Tau (Lc. 4, 9,12).

Asadar, dependenta de Internet este legata de forme cat se poate de diverse ale activitatii on-line. De aceea, Internetul trebuie utilizat cu mare prudenta. Este important sa stim nu numai cum sa intram in el, ci si cum sa iesim din el. Pentru acest scop este necesar, in particular, sa intelegem motivatiile dorintelor si actiunilor noastre. Nu degeaba Internetul a fost supranumit „Paienjenisul" global. Aceasta imagine caracterizeaza excelent masura raspandirii, influentei sale si. pericolului pe care il prezinta.

Din punctul de vedere al crestinismului, pe om il momesc, pe urma il si trag in acest paienjenis tocmai demonii - iar acestia au din plin viclenie, experienta, si cunosc foarte bine slabiciunile firii omenesti. Intemetomania poarta amprenta „stilului" lor.

Este potrivit sa amintim aici remarcabilul aforism al Apostolului Pavel: Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos; toate imi sunt ingaduite, dar nu ma voi lasa biruit de ceva. Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate zidesc (I Cor. 6,12; 10, 23).

Daca ne-am ghida in practica dupa aceste cuvinte biblice, am fi in stare sa evitam multe probleme. Izbaveste-ne, Doamne, din cursa vanatorilor (Ps. 90, 3)!

Konstantin V. Zorin

Extras din volumul "Dependenta de computer, de jocuri, de nicotina", Ed. Sophia, 2014
 

.

• Internetul ne vrea proști
  Publicat in : Editoriale
• Parintele Galeriu - Internetul si implicatiile lui
  Publicat in : Interviuri
• Spovedania la distanta. Telefonul si internetul.
  Publicat in : Editoriale
• Zombie de Internet: a trai si a muri in Retea
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Spatiile de discutie si problema pseudonimelor
  Publicat in : Religie