trezvia

Trezvia si lupta duhovniceasca in traditia filocalica

In general, trezvia spirituală este înţeleasă ca fiind acţiunea duhovnicească, la nivelul minţii şi al inimii, prin care nevoitorul creştin, cum spune arhimandritul Sofronie, se opune gândurilor, imaginilor sau dorinţelor rele ce îi vin din ispita diavolului, căutând sa opreasc...

Trezvia este dragostea pentru Dumnezeu

Să aveţi neîncetat pomenirea lui Dumnezeu. Astfel mintea voastră va dobândi tărie. Tăria minţii vine din trezvie. Trezvia este dragostea pentru Dumnezeu. Este să ai întotdeauna în mintea şi în inima ta pe Hristos, chiar şi când te îndeletniceşti cu alte treburi.

Trezvia si buna cercetare

Un luptător al lui Hristos trebuie să aibe două temeri în cele ale vegherii: trezvia şi deplina cercetare. Prima e îndreptată către lăuntru, iar cea din urmă spre afară; cea dintâi supraveghează mişcările ce ies din inima însăşi, iar cea de a doua ghiceşte de mai înainte mişc...

Calea de mijloc sau trezvia?

In literatura apostolica si in cea postapostolica se mentioneaza cu privire la conduita vietii crestine, ca un laitmotiv, ca exista doua cai: una a luminii si alta a intunericului, ` una a vietii si alta a mortii

Ce este trezvia?

Sfinţii Părinţi ne-au lăsat o bogată moştenire duhovnicească. Această moştenire este lucrarea trezvitoare. Trezvie se numeşte atenţia minţii, vegherea minţii, pentru a nu trece în sufletul nostru gândurile pătimaşe şi nălucirile viclenilor demoni. Esenţa trezviei este neîng...

Trezvia si minciuna

Este nevoie de multă trezvie, ca să nu fim furaţi de minciună.

Parintele Teofil Paraian - Despre trezvie

Trezvia este o stare sufleteasca comparata cu starea pe care o are omul cand nu doarme, starea de priveghere. Cuvantul trezvie il gasim in special in volumul IV al Filocaliei si se refera la starea omului care nu doarme. Este altceva decat somnul; este priveghere, luare aminte, asa cum cel treaz...

Despre rugaciune si trezvie

Practicând trezvia, să fim atenţi cu gândurile. Cădem în păcat din pricina gândurilor noastre. Deci, să luptăm cu tărie împotriva gândurilor noastre şi să nu le îngăduim să se întărească în noi din pricina neglijenţei noastre, ci, de îndată ce ele sosesc, să alungăm n...

Indisponibilul

Ma gandesc la moarte. Dar nu ca un sinucigas. Nu o provoc, nu o invoc. Doar cum o intampin? Daca mor azi, as fi pregatit? M-am spovedit de mult? Ma trezeste la realitatea Spiritului. Gandul la moarte mentine trezvia. Ma gandesc la moarte ca la unire cu Hristos. Nemeritata. Dorita. Posibila...

Caracterul neptic si isihast al monahismului athonit

Caracterul neptic si isihast al monahismului athonit. Monahismul ortodox, in integralitatea sa, in conformitate cu traditia apostolica si patristica a Bisericii, este neptic si isihast. Acesta nu isi propune transformarea exterioara a lumii precum in cazul ordinelor monahale apusene, ci tinteste...

Paza gandurilor

Paza gandurilor - Lipsa unei paze a mintii consider ca duce la moartea sufleteasca, ceea ce reduce structura psiho-somatica a omului doar la statutul de trupesc, fara a-i da o valoare vesnica.

Paza celor cinci simturi

Cele cinci simturi ale trupului - vazul, auzul, mirosul, gustul si tactilul - au fost date omului, mai intai, pentru a se putea impartasi de bunatatea darurilor lui Dumnezeu, iar prin aceasta sa-L cunoasca pe El, care atat de mult isi iubeste faptura. Abia in al doilea rand, aceste simturi au fost...

Dorinta de razbunare si cum putem scapa de ea

Sunt multi oameni care confunda dorinta de dreptate cu dorinta de razbunare. Si nu este greu sa cada in aceasta eroare, pentru ca omului ii este greu sa discearna – daca nu se indeletniceste cu trezvia – intre pornirile sufletesti. Daca omul nu are atentie asupra mintii astfel incat sa...

Ai grija ce sfaturi dai !

Sfaturile poarta cu ele puterea cuvantului nostru, fiind in stare sa impiedice sau sa impinga spre o anumita fapta pe aproapele nostru. Un sfat bun, primit la vremea potrivita, face mai mult decat orice bogatie, iar un sfat netrebnic poate strica mai mult decat orice altceva. Pentru aceasta, se...

Patul trebuie sa tina sufletul treaz

Patul in care ne odihnim trupul este un loc de mica insemnatate. Vai celor ce dorm in paturi de fildes si se desfata intru asternuturile lor, celor ce mananca iezi din turma si vitei de lapte din cirezi (Amos 6, 4), celor ce beau vinul strecurat si se ung cu mirurile cele mai de frunte

Sfiala fata de propriul trup

Sfiala fata de propriul trup nu este habotnicie, nici rusine, ci un rod al unei cugetari smerite, ca nu cumva, inselati fiind de diavolul, sa ajungem sa stricam acest minunat dar al lui Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Mai multa sfiala si rusine se cade sa pazim fata de noi insine si fata...

Dimineata, argintul nostru

Dimineata este timpul mantuirii noastre, ca si ziua ce urmeaza, ca si noaptea. Primele ceasuri ale fiecarei zile (dimineata), ca si cele din urma (seara), sunt cele mai potrivite pentru lucrarea rugaciunii, adica pentru adunarea mintii, slavirea lui Dumnezeu si dobandirea pacii sufletului. Pe langa...

Pironiti pe calea de mijloc

Referitor la cum putem calatori prin viata fara a ne vatama si fara a ne primejdui fatal existenta si mantuirea, putem gasi zeci si sute de raspunsuri. Sa savarsim insa calatoria vietii fara a ne rani catusi de putin, este imposibil.

Coborarea mintii in inima

Omul isi implineste adevarata menire, cea harazita de Dumnezeu mai inainte de toti vecii, prin pazirea poruncilor Ziditorului sau. Insa aceasta implinire presupune intoarcerea mintii in inima si redobandirea intregiei dintru-nceput. Caci numai atunci ii este cu putinta omului sa-L iubeasca pe...

Cercetarea de sine

Nu o data am infatisat atentiei ortodocsilor adevarul simplu potrivit caruia in crestinism esenta faptelor sta in asezarea inimii - in dispozitiile launtrice, altfel spus in lucrarea noastra launtrica; dar inca nu am incercat pana acum sa intru impreuna cu voi inauntrul vostru, sa supun cercetarii...

Lupta cu gandurile

Imi descrii ce ispite de la vrăjmaşul ai avut: mai întâi tristeţe şi frică; apoi suferinţă până aproape de nebunia minţii, că nu l-ai întâlnit pe fratele tău; apoi gânduri de mândrie, că ai atins măsura nepătimirii; apoi iarăşi dragoste, nesăturată către rude şi iarăşi...

Un nume scris in cartea vietii vesnice

Avva Pafnutie, un mare parinte al pustiului, mergea intr-o zi pe drum si a vazut doi oameni savarsind un pacat. Gandul poftei i-a zis: Priveste ce mare rau fac acesti oameni!. Ochiul i-a vazut imediat si gandul s-a aprins straduindu-se, astfel, sa atace curatenia sufletului sfantului, spre a-i...

Pastrarea trezviei

Sufletul tuturor indeletnicirilor in Domnul este luarea-aminte. Fara luare-aminte toate aceste indeletniciri sunt sterpe, moarte. Cel ce voieste sa se mantuiasca trebuie sa-si randuiasca viata in asa fel ca sa poata pastra luarea-aminte la sine nu numai in insingurare

Atentia

In contextul antropologiei creştine, atenţia apare drept condiţie şi mijloc de creştere duhovnicească, drept indicator al valorilor (unde este inima voastră, acolo va fi şi comoara voastră) şi motivaţiilor omului.