Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol Mareste imaginea.

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar este catedrala centrala a Patriarhiei Ecumenice de Constatinopol. Ea este cea de-a cincea biserica patriarhala din Constantinopol, dupa cucerirea orasului de catre otomani, in anul 1453. In aceasta biserica, unde sunt pastrate Moastele Sfantului Grigorie Teologul, ale Sfantului Ioan Gura de Aur, ale Sfintei Solomoni, ale Sfintei Eufimia si ale Sfintei Teofana, slujeste patriarhul ecumenic Bartolomeu I, arhiepiscopul de Constantinopol.

In data de 11 mai 330, cetatea Bizantion a fost aleasa de Sfantul Contantin cel Mare drept capitala a Imperiului Roman de Rasarit. Dupa numele ctitorului sau, orasul a fost numit Constantinopol, adica "cetatea lui Constantin". Orasul a fost inconjurat cu trei randuri de ziduri fortificate: zidurile antice, zidurile ridicate de imparatul Constantin cel Mare si cele zidite de imparatul Teodosie cel Mare.

In interiorul celor trei randuri de ziduri fortificate au fost ridicate nenumarate biserici si manastiri, cele mai de seama dintre acestea fiind urmatoarele: Catedrala Sfanta Sofia, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Vlaherne, Biserica Sfintii Serghie si Vah, Manastirea Pantocrator, Biserica Sfanta Irina si Biserica Chora.

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia de Constantinopol

In anul 1204, cetatea Constantinopol a fost cucerita si jefuita de cavalerii cruciadei a patra. In anul 1261, orasul a fost recuperat din mana latinilor de catre armata condusa Imperiului de Niceea, condusa de imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul. Mai apoi, in ziua de 29 mai 1453, orasul a fost definitiv cucerit, de catre Imperiul Otoman, fiind ales drept capitala. Mai tarziu, capitala va fi mutata in orasul Ankara. Incepand cu anul 1930, orasul a fost numit Istanbul.

Fanarul este un cartier al orasului Istanbul. Dupa cucerirea otomana, aristocratii greci din Constantinopolul s-au retras in cartierul Fanar. Pentru ca si Patriarhatul Ecumenic al Constantinopolului s-a mutat in acest cartier, prin Fanar se intelege si conducerea patriarhatului. Sub numele de "fanarioti" au intrat in istorie aristocratii cu mare influenta politica de origine bizantina, care alcatuiau patura superioara a societatii in Imperiul Otoman al secolelor XVII-XVIII. Intre anii 1711-1821, fanariotii erau numiti de sultanul otoman ca domnitori in Valahia si Moldova, aveau functii importante in armata si erau acreditati ca ambasadori in diferite tari europene.

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar

Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Potrivit traditiei, Biserica din Constantinopol a fost intemeiata de Sfantul Apostol Andrei. Primul episcop din cetatea Bizant a fost Sfantul Stachie (38-54), un ucenic al Sfantului Apostol Andrei. In anul 330, cand cetatea Bizant a fost numita Constantinopol si Noua Roma, episcopia acesteia a fost ridicata la rangul de arhiepiscopie.

 Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Cel de-al treilea canon al Sinodului Ecumenic din Constantinopol (381) confera episcopului orasului locul al doilea, dupa episcopul din Roma. La mai putin de un secol distanta, canonul douazeci si opt al Sinodului Ecumenic din Calcedon (451) il numea pe episcopul locului egal in rang cu cel din Roma. Titlul de "patriarh ecumenic" dateaza inca din secolul al VI-lea, fiind folosit numai de arhiepiscopul ortodox din Constantinopol. Dupa anul 1054, cand a avut loc schisma intre Biserica Ortodoxa de Rasarit si Biserica Catolica de Apus, arhiepiscpul din Contantinopol a fost numit intaiul intre patriarhii ortodocsi.

Mai inainte de cucerirea orasului, in anul 1453, bisericile patriarhale au fost urmatoarele: o biserica subterana, in Argyroupolis (Findikli), intre anii 38-144; Biserica Sfintilor Sapte Copii si a Sfantului Eleazar, din Elaion (Salipazar), intre anii 148-166; o biserica din Sykais (Galata), intre anii 144-272; Biserica Sfintei Irina, intre anii 272-398; Catedrala Sfanta Sofia, intre anii 398-537; aceeasi biserica a Sfintei Sofia, intre anii 537-1204; Biserica Sfintei Sofia, din Niceea (Iznik), intre anii 1204-1261; Biserica Sfintei Sofia, din Constantinopol, intre anii 1261-1453.

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

 Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Dupa cucerirea orasului, bisericile patriarhale au fost urmatoarele: Biserica Sfintii Apostoli, intre anii 1453-1456; Biserica Maicii Domnului "Pammakaristos", intre anii 1456-1587; Biserica Maicii Domnului "Vlahseraion", din Fanar, intre anii 1587-1597; Biserica Sfantul Dimitrie, din Xyloporta (Ayvansaray), intre anii 1597-1600; Biserica Sfantul Gheorghe, din Fanar, din anul 1601 si pana astazi.

Actuala biserica patriarhala, inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, este zidita in incinta unei foste manastiri de maici. De cand patriarhul Matei al II-lea (1598-1601) a transformat manastirea in sediu al Patriarhiei Ecumenice, spre sfarsitul episcopiei sale, maicile fiind trasferate la alta manastire ortodoxa, Fanarul a devenit un loc cu precadere monahal, fiind un centru al Ortodoxiei. Astfel, biserica din Fanarul este numita uneori drept "Manastirea cea Mare".

Biserica Sfantul Gheorghe a fost transformata si restaurata in anul 1614, de catre patriarhul ecumenic Timotei al II-lea (1612-1620), precum se marturiseste in placa votiva asezata pe fatada bisericii, deasupra intrarii principale in biserica.

 Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Distrusa de un incendiu, in anul 1720, biserica patriarhala a fost reconstruita de catre patriarhul Ieremia al III-lea (1716–1726), precum marturiseste o alta placa votiva, asezata deasupra usii din dreapta a bisericii. Cei doi mari ctitori ai bisericii, Constantin Kapoukechagias si Atanasie Kiourtsibasis, sunt si ei amintiti in aceasta inscriptie.

In cadrul aceluiasi an, tot sub conducerea patriarhului Ieremia, biserica cea mare a fost renovata, acesteia adaugandu-se un dom. Mai apoi, domul a fost distrus, biserica fiind iarasi reparata. Actuala infatisare a bisericii dateaza din anul 1836, aceasta datorandu-se patriarhului ecumenic Grigorie al VI-lea (1835-1840). In timpul patriarhului ecumenic Bartolomeu, manastirea a fost reparata si restaurata, cu mult ajutor din partea ctitorului Panagiotis Angelopoulos, impreuna cu familia sa.

Biserica patriarhala din Fanar este zidita in forma de basilica, avand trei abside. Interiorul bisericii este impartit in Sfant Altar, naos si pronaos. Biserica nu mai pastreaza domul original. Dupa cucerirea Constantinopolului, de catre turci, bisericile crestine nu au mai avut voie sa aibe turle inalte su insemne speciale de credinta, acestea asemanandu-se cu vechile basilici, drepte si fara turle.

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

In naos sunt pastrate icoanele praznicale cu Sfantul Mare Mucenic Gheorghe si Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul, care are un vestmant de piele tabacita (blana), in amintirea comerciantilor de blanuri, care au adus apa curenta in cartierul Fanar.

Tronul patriarhal se afla in mijlocul naosului, in partea dreapta, fiind una dintre cele mai de pret piese de mobilier din intreaga manastire. Potrivit legendei locale, acest tron a apartinut Sfantului Ioan Gura de Aur (398-404). Potrivit inscriptiei de pe marginea inferioara a acestuia, tronul a fost daruit de patriarhul ecumenic Ieremia al II-lea, in anul 1577, bisericii patriarhale din Manastirea Pammakaristos.

Dintr-o alta inscriptie, rezulta ca mesterul care l-a lucrat era numit Laurentiu, atenian de origine. Inalt de patru metri, tronul este lucrat din lemn de nuc. Peste tot, acesta este incrustat cu bucati de fildes, perle si model de vita-de-vie. In trecut, acesta era impodobit si cu pietre pretioase, disparute insa intre timp.

 Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

Potrivit celei de a treia inscriptii, tronul a fost avariat, intre anii 1652-1654, in vremea patriarhului ecumenic Paisie I (1652-1653; 1654-1655). Mai apoi, acesta a fost reparat de patriarhul Iacov (1679-1682). Tronul isi pierduse deja multe dintre decoratiile de pret si doua icoane care il impodobeau. Aceste icoane erau: "Hristos Pantocrator" si "Punerea in Mormant si Pogorarea la Iad a Mantuitorului". Cea din urma este descrisa de Malaxos, in anul 1577, desi nu se stie unde era asezata aceasta, pe tron. Cea dintai, aflata pe tron, este o copie dupa cea originala, comandata de patriarhul Paisie I.

Asezata in coltul sud-estic al navei, "Coloana Flagelarii" este una dintre cele mai pretuite relicve sfinte pastrate in Biserica Ortodoxa. Aceasta coloana pastreaza o bucata insemnata din coloana de care a fost legat Iisus Hristos, cand soldatii romani l-au biciuit si l-au torturat. Alte doua bucati din aceasta coloana se afla in Ierusalim si in Roma. Se crede ca aceasta a fost adusa in Constantinopol de catre Sfanta Elena, mama imparatului Constantin cel Mare, dupa pelerinajul facut in Tara Sfanta.

 Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia Ecumenica de Constantinopol

In biserica sunt pastrate Moastele Sfintei Imparatease Teofana, sotia imparatului bizantin Leon cel Intelept (886-911). Desi provenea dintr-o familie de aristocrati si a trait in palatele imperiale, imparateasa a dus o viata ascetica pana intru sfarsit. Aceasta este pomenita de Biserica Ortodoxa in ziua de 16 decembrie.

De asemenea, tot aici se mai afla si cinstitele Moaste ale Sfintei Mucenite Eufimia, praznuita in zilele de 11 iulie si 16 septembrie. Langa acestea se afla Moastele Sfintei Solomoni, mama fratilor Macabei, praznuita in ziua de 1 august. Deoarece sfanta a fost aruncata in cuptorul incins, alaturi de fiii ei, se crede ca aceste Moaste sunt ale Mariei Salomea, una dintre mironositele care au stat la picioarele Crucii, pe Golgota.

Moastele Sfintilor Grigorie Teologul (329-390) si Ioan Gura de Aur (347-407) se pastreaza si ele in biserica cea mare din Fanar. In anul 1204, acestea au fost furate de cruciati si duse la Roma, unde au ramas vreme de opt sute de ani. In iarna anului 2004, cinstitele Moaste ale celor doi sfinti au fost aduse inapoi, fiind asezate in partea nordica a navei centrale.

Teodor Danalache

 Biserica Sfantul Gheorghe din Fanar - Patriarhia de Constantinopol

19 Iunie 2012

Vizualizari: 6171

Voteaza:

5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE