Manastirea Saharna


Manastirea Saharna

Manastirea Saharna, in intregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi asezaminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din doua manastiri: una rupestra, Bunavestire, si alta terestra, Sfanta Treime.

Manastirea Saharna

Istoria manastirii rupestre se cunoaste foarte putin, nestiindu-se data precisa a intemeierii si cine sunt intemeietorii. Nici chiar cercetatorii din domeniu n-au ajuns inca la o parere unanima privind perioada intemeierii acestei chinovii.

Manastirea Saharna

Manastirea terestra, fiind o ctitorie calugareasca, a fost intemeiata in anul 1776 de catre Schimonahul Vartolomeu Ciungu (1739-1798). Cate ceva despre viata staretului Vartolomeu aflam din inscriptia, ce insotea portretul lui, descoperit in trapeza manastirii Sfanta Treime de catre inginerul-arhitect Nicolae Tiganco.

Manastirea Saharna

Iata aceasta inscriptie: "in 1739 in ziua 23 a lunii decembrie a avut loc nasterea trupeasca, a numitului Vasile, din parintele preot Teodor si maica Pelagheia. In anul 1760 in ziua de doua a lunii mai in orasul Savran gubernia Podoliei, fiind logodit si mergand la logodnica sa pentru a se casatori, Vasile fusese pe neasteptate ranit cu un glont in mana stanga, iar la an 1766, a lunii mai a parasit patria sa si a venit in Moldova. An 1776 in luna martie ziua 25 a intrat in Saharna. Nu era nimic, era acolo un loc pustiu, a cladit biserica, chilii, ograda si altele".

Manastirea Saharna

Exista unele momente, care ne permit sa presupunem ca pana a incepe constructia noii manastiri, Vartolomeu cu o mica comunitate de calugari traisera in manastirea din stanca. Insa viata in acel loc era foarte anevoioasa si parintele Vartolomeu hotaraste constructia unei manastiri terestre, care ar fi fost si aproape de caile de comunicare din localitatile apropiate, si asezata intr-un loc unde linistea calugarilor nu avea sa fie tulburata.

Manastirea Saharna

Era destul de dificil sa gasesti un asemenea loc si dupa cum spune traditia ca se cuvenea unui bun calugar si crestin, inainte de inceperea lucrarilor, Vartolomeu traieste 40 de zile de post si rugaciune, pentru a milostivi pe Dumnezeu si sfintii, ca sa fie ajutat in alegerea cat mai reusita a unui loc pentru constructia manastirii.

Manastirea Saharna

Legenda spune, ca in ultima zi de rugaciune, el a avut o revelatie. I s-a aratat Preasfanta Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, care era inconjurata de foc ceresc si i-a aratat locul, unde, dupa voia Celui Preainalt, trebuia sa construiasca locasul monahal inchinat Sfintei Treimi.

Manastirea Saharna

Acest loc era colina de la poalele celor trei dealuri. Minunea a avut loc pe stanca cu numele Grimidon si, ca dovada a alegerii divine, Maica Domnului a lasat incrustata in piatra urma piciorului Ei. Aceasta urma se poate vedea si astazi in capela, ce este construita in cinstea acestui fapt pe stanca Grimidon.

Manastirea Saharna

Parintele Vartolomeu a inceput constructia manastirii si a chivernisit-o pana in anul 1798, cand la conducerea ansamblului chinovial i-a urmat Egumenul Paisie.

Prima atestare documentara este din 24 ianuarie 1495, cand Stefan cel Mare intareste prin uric imparteala intre urmasii lui Sima Rugina, printre care si satul Saharna, mentioneaza istoricul Vladimir Nicu. Apoi timp de peste o suta de ani istoria nu ne lasa nici o marturie despre aceasta localitate.

Manastirea Saharna

Abia la 24 februarie 1602, voievodul Ieremia Movila, dupa moartea vornicului Bucium, aproba ca satul Saharna si o treime din mosie sa ramana in posesia vaduvei Antemia si a feciorilor ei.

La 23 martie 1733 Saharna devine proprietatea boierului Constantin Hrisoverghi. In anul 1783 baneasa Maria Calimah daruieste de zestre mosia Saharna nepoatei sale, Smaranda, fiica lui Enache Hrisoverghi, danie ce a fost intarita cu carte domneasca in anul 1785 de catre Alexandru Ioan Mavrocordat.

Manastirea Saharna

In 1795 stolnicul Enache Hrisoverghi inzestreaza schitul Saharna cu 120 desetine de pamant, ce sunt daruite nelegal si din care pricina, credem, s-a iscat o mica neintelegere intre comunitatea condusa de Vartolomeu si posesoarea de drept a mosiei, adica Smaranda. Aceasta mica neintelegere se intareste si mai mult cand, in 1798, sotia lui Hrisoverghi, spatareasa Ancuta, face o daruire repetata a mosiei Saharna, care de data aceasta este daruita de zestre surorii mai mici a Smarandei, Marioara.

Manastirea Saharna

Pentru rezolvarea acestor mici conflicte in care erau implicati familia Hrisoverghi si staretul Vartolomeu, in anul 1800 are loc o judecata, care o face pe Smaranda posesoarea mosiei Saharna.

In anul 1818 se incep lucrarile de constructie a bisericii de vara, devenita mai tarziu biserica centrala, care se incheie in 1821, deja sub conducerea Egumenului Tarasie. Biserica este sfintita in acelasi an in cinstea Sfintei Treimi, se presupune ca de catre Mitropolitul Veniamin Costachi.

Manastirea Saharna

In anul 1837, in timpul staretiei Egumenului Onisifor, s-a renovat catapeteasma bisericii, care se stie ca era si ea foarte frumoasa, impodobita cu icoane valoroase (la inchiderea manastirii din 1964 aceste icoane au disparut fara urma). Tot in acelasi an se mai construieste un corp de case din piatra.

Manastirea Saharna

Printr-o directiva din 11 octombrie 1838, egumenul Tarasie, care timp de 19 ani fusese staret al manastirii Saharna, a trecut pe un an la manastirea Harbovat, pentru a "orandui lucrurile".

In anul 1842 decedeaza subit egumenul Onisifor si dupa regula se face un act de transmitere a patrimoniului urmatorului ales pentru a fi superiorul manastirii, anume parintele Tovie.

Manastirea Saharna

Din nestiinta si posibil si neglijenta calugarilor localnici, in anul 1843 manastirea a trecut prin pericolul de a fi saracita de obiectele vechi si de mare pret, de care dispunea, de catre niste anticari din Podolia Ucrainei. A fost salvata de agentul financiar Alexie Kliuceariov din Kamenet, care, la 30 martie 1843, a expediat pe numele guvernatorului Basarabiei, Pavel Fyodorov, o scrisoare, in care ii povesteste despre josniciile puse la cale de niste functionari din guvernamantul Podoliei. Guvernatorul Fyodorov trimite, la randul lui, aceasta scrisoare arhiepiscopului Dimitrie Sulima, care a luat masurile cuvenite, ca nimic din lucrurile manastirii sa nu se instraineze.

Manastirea Saharna

In anul 1857, sub conducerea parintelui-staret Serafim, se restaureaza manastirea rupestra, care ajunsese intr-o stare avansata de deteriorare. La 21 decembrie 1869, staretul Vladimir adreseaza o scrisoare Consistoriului, rugand sa i se permita taierea si comercializarea a 60 desetine de padure din mosia manastirii, pentru a imbunatati situatia financiara.

Manastirea Saharna

Pentru ca in manastiri slujbele se oficiaza in fiecare zi, iar biserica de vara nu avea, si nici nu are, un sistem autonom de incalzire, s-a hotarat constructia unei biserici de iarna. Lucrarea se infaptuieste in anul 1883. S-a construit o biserica nu prea mare, sub forma patrata, in stil arhitectural moldovenesc. Este sfintita in cinstea Nasterii Maicii Domnului.

Manastirea Saharna

In anul 1900 s-a renovat manastirea rupestra de catre locuitorii Saharnei Ipolit Terletki si Vasile Corneanu, renovare, care a afectat aspectul interior si cel exterior al manastirii. Atunci a fost demolat peretele natural dintre biserica si chiliile ce ii erau alaturate, ridicandu-se pereti noi din "cotileti" - blocuri de piatra calcaroasa de forme regulate.

Manastirea Saharna

Dupa anul 1918 manastirea si-a schimbat statutul, devenind "de maici". Cand manastirea a avut acest statut, a avut-o ca stareta pe maica Valentina, care din cauza provenientei sale conduce cu comunitatea nu prea multa vreme, fiind mai apoi nevoita sa paraseasca Basarabia si sa se refugieze in Romania impreuna cu cele doua nepoate ale sale, care facusera noviciatul in manastire.

Manastirea Saharna

Prin anul 1950 manastirea ajunsese la inflorire maxima, fiind una din cele mai bine amenajate si cuvios impodobite lacasuri de cult monahale din tara noastra, dar nu pentru mult timp, pentru ca in 1964, in timpul regimului sovietic, manastirea este inchisa si transformata intr-un spital de psihiatrie. Tot avutul si podoabele manastirii sunt devastate si nimicite fara mila. Chiliile calugaresti sunt amenajate ca saloane de spital, biserica de vara este transformata in depozit, iar cea de iarna - in casa de cultura.

Manastirea Saharna

Redeschiderea manastirii a avut loc la 19 aprilie 1991. Cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintiei Sale Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al intregii Moldove, manastirea isi reincepe cu greu, dar si cu pasi siguri, activitatea misionara si pastorala.

Concomitent cu slujbele si rugaciunile savarsite de doua ori pe zi, calugarii vietuitori, foarte putini la numar, munceau mult pentru a se putea intretine si pentru a ridica din ruini si dezastru manastirea, ce fusese pangarita timp de aproape trei decenii.

Manastirea Saharna

Se fac lucrari de restaurare mai intai in biserica de iarna pentru oficierea serviciilor divine zilnice. Aceasta biserica nu are pictura interioara si nu demult i s-a construit o anexa, un mic paraclis in care se pastreaza racla cu moastele Cuviosului Macarie pe durata iernii.

Concomitent s-a restaurat si biserica de vara (1992-1998). Cu regret nu a fost posibila pastrarea si conservarea picturii vechi, care era intr-un grad avansat de deteriorare, asa ca pe peretii bisericii se aseaza chipuri noi de sfinti pictati in stil realist de catre pictorul Vladimir Lazar din Rezina.

Manastirea Saharna

Trebuie sa mentionam, ca in interior, biserica este pictata in intregime astfel ca incepand de la catapeteasma clasica in cinci randuri mesterita din lemn de paltin in Romania, de-a dreapta si de-a stanga, in primul registru sunt pictati sfintii cuviosi parinti, care au pus temeliile monahizmului contemporan: Cuviosii Antonie si Teodosie din Lavra Kievo-Pecerska, Serafim al Sarovului, Siluan Athonitul, Paisie Velicicovski, Macarie Egipteanul, Paraschiva de la Iasi, Ambrozie de la Optina, Antonie cel Mare, Gherasim de la Iordan s.a..

Desi nu exista nici o marturie scrisa sau documente autentice, traditia spune ca Manastirea Saharna, dupa traditia timpurilor voievodale, a fost inchinata de catre intemeietorii si ctitorii ei Bisericii Sfantului Mormant din Ierusalim.

Manastirea Saharna

Din relicvele, pe care le detine manastirea in prezent mentionam moastele Preacuviosului Egumen Macarie Tincu, iscusit duhovnic al sec. XX, precum si icoana cu chipul Fericitei Matrona de la Moscova, in care se mai pastreaza si mici particele din moastele mai multor sfinti: Cuviosii parinti din Lavra Kievo-Pecerska, cuviosul Serafim de la Sarov, sfanta Mare Mucenita Varvara, doi mucenici din Caucaz, o bucatica din piatra de pe Mormantul Domnului si o bucatica din Stejarul Mamvri.

In prezent comunitatea de calugari numara 20 de persoane, dintre care 10 sfintiti slujitori ai altarului. Serviciile religioase sunt savarsite de doua ori pe zi, dimineata si eara, in limbile romana si rusa, iar la sarbatorile mari si in greaca.

Manastirea Saharna

In fiecare zi dupa Sfanta Liturghie: rugaciune la racla cu moastele Sfantului Cuviosului Macarie. In fiecare zi de vineri Acatistul Cuviosului Macarie. Sambata, dupa Sf. Liturghie, Acatistul la icoana Maicii Domnului Potir Nesecat, care are dar de la Dumnezeu de a vindeca patimile betiei, fumatului si narcomaniei. Joi seara, la miezul noptii, se savarseste Taina Sfantului Maslu cu Rugaciunile Sfantului Vasile cel Mare pentru oamenii, care sufera de duhuri necurate.

Izvorul cu apa tamaduitoare

Nu departe de manastire, paralel cu cararea, care duce spre manastirea rupestra, puteti gasi izvorul cu apa tamaduitoare. Acest izvor a fost construit chiar langa locul unde, dupa cum spun batranii, era "Izvorul lui Vavila", izvor, care iarna avea apa foarte calda.

Manastirea Saharna

Apa Izvorului Minunilor de azi, in mod miraculos ajuta multor oameni, vindecand boli sufletesti si trupesti. Din aceasta cauza langa izvor a fost construit un bazin special pentru scaldat. Si pentru ca este un izvor, care aduce oamenilor tamaduire si mari sperante, scaldatul in el presupune niste reguli aparte.

Astfel, femeile se scalda imbracate in camasi lungi sau halate, iar barbatii se scalda in chiloti sau sorti. Imbracamintea, in care va scaldati trebuie sa fie noua sau cel putin curata.

Manastirea Saharna

Fiindca apa este foarte rece, copiii si batranii isi pot spala numai fata, mainile si picioarele, iar inainte de a intra in apa se rostesc rugaciuni: Tatal nostru.., Nascatoare de Dumnezeu Fecioara.., Aparatoare Doamna.. sau altele. Afundarile se fac pana peste cap de 3, 7, 9, 12 sau 40 de ori.

Rechizite bancare pentru donatii: Cont curent BCA - Banca Sociala, filiala Rezina, MFO 280101794, C/D 222479400139, cod fiscal 193641.

Manastirea Saharna

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 46201

Voteaza:

Manastirea Saharna 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE