Manastirea Vasiova

• « Inapoi
• Inainte »

MANASTIREA VASIOVA


- Hram: "Sfantul llie de la Izvor" (20 iulie)
- Adresa: Orasul Bocsa, Str. Dognecei, nr. 27, Jud. Caras-Severin, cod 325300
- Numarul de vietuitoare: 12 (viata de obste)
- Acces: Rutier - Pe soseaua Resita -Bocsa - Timisoara (25 km de Resita); C.F.R. - Pe ruta Resita-Timisoara (cu coborare la Bocsa - Vasiova). Posibilitati de cazare: Maxim 15 persoane
- Stareta: Monahia Varvara Santiuan
- Telefon: 0255/556280

Pe soseaua Timisoara - Resita, la intrarea in Bocsa Vasiova, se desprinde drumul care duce spre Ocna de Fier. La mai bine de 1 km se afla Manastirea "Sf. Iile de la Izvor". Numele vine de la un izvor de apa curata si rece care astampara nu numai setea trupeasca, ci si cea sufleteasca. Lucrul acesta este adeverit de numeroasele binefaceri de care s-au bucurat cei care "cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste", au baut apa din acest izvor. Asa a aparut gandul, in constiinta unor oameni de bine, de a ridica o manastire pe aceste meleaguri in care sa se pastreze randuielile vietii monahale, venind in acelasi timp si in sprijinul credinciosilor care duminica de duminica umplu biserica manastirii pentru a asculta Sf. Liturghie si a se bucura de dumnezeiesti le daruri ale sfintelor slujbe. Din generatie in generatie s-a transmis o relatare care sustine ca minerul Alexe Perian si-a redobandit vederea dupa ce s-a spalat pe ochi la izvorul pomenit. Drept recunostinta, in anul 1850 imprejmuieste izvorul cu zid de piatra. Urmasii sai au ridicat o capela care pe parcursul anilor a ajuns locul mult cautat de credinciosi si suferinzi, din toate nationalitatile, ce veneau ca pelerini de la mari departari in ziua praznicului Sf. Proroc Ilie.

Istoria acestui schit incepe cu credinciosul Nicolae Dragila din Resita Romana. Om cu stare materiala, doneaza in 1897 o parte din averea sa Manastirii Calugara (de langa Ciclova Montana) pentru a se infiinta un institut pentru educarea fetelor, iar alta parte pentru ridicarea unei manastiri pe valea Gladinova. Initiativa este sprijinita de credinciosi. Dar in 1902 trece la cele vesnice. Dorinta lui este implinita cu multa daruire de ieromonahul Macarie Cusca, originar din localitatea Calnic (Resita), nascut la data de 14 septembrie 1866. La virsta de 26 de ani pleaca sa se inchine la locurile sfinte de la Ierusalim. Studiaza teologia, apoi intra in obstea Manastirii Calugara. La sfatul episcopului Nicolae Popeea al Caransebesului pleaca in Tara Romaneasca, fiind primit in obstea manastirii Sinaia, unde este tuns monah in anul 1902. in 1903 se inapoiaza in partile natale, incredintandu-i-se grija pentru zidirea manastirii de langa Bocsa - Vasiova. Aici a vietuit 44 de ani, trecand la cele vesnice la 9 ianuarie 1947. Faptele si frumusetea duhovniceasca a vietii lui au avut un impact puternic asupra multor credinciosi pe care ii povatuia neincetat de a savarsi- fapte bineplacute lui Dumnezeu si folositoare oamenilor.

Piatra de temelie a manastirii s-a pus in ziua de 15 mai 1905 de catre protopopul din Bocsa, Maxim Popovici, inconjurat de un sobor de preoti. Prin purtarea de grija a parintelui Macarie Cusca, cu sprijinul sculptorului Petru Oancea din Vasiova, zidarii si credinciosii au muncit cu abnegatie, asa incat in numai trei luni biserica era pregatita pentru tarnosire. Biserica este construita din zid in forma de cruce, compartimentata in altar, naos si pronaos. Naosul este delimitat de pronaos prin doi stalpi din lemn amplasati in mijlocul spatiului, acestia sustinand si balconul pentru cor (cafasul).

Catapeteasma este sculptata in lemn de stejar, frumos ornamentata in filigran cu motive ornamentale specific ortodoxe: vita de vie cu struguri, executata de o echipa de mesteri din Grumazesti (j ud. Neamt) condusa de Vasile Apucaloaie. Are doua turle mari ridicate deasupra pridvorului care dau impresia unei catedrale. Pardoseala este in mozaic cu ornamente geometrice, iar acoperisul este prevazut cu tabla galvanizata. Nu are clopotnita separata, clopotele fiind instalate in cele doua turnuri ridicate deasupra pronaosului. Sfintirea s-a facut in 19 iulie 1907, in preziua praznicului Sf. 11 ie, de catre arhiereul FilaretMusta, asistat de protosincelul Traian Badescu, viitorul episcop al Caransebesului, dimpreuna cu un sobor de preoti.

In 1938, din initiativa Episcopiei Caransebesului, s-a construit o cladire in forma de L, cu un etaj, care adapostea chiliile maicilor, ateliere de tesatorie, covoare, stofe si tricotaje, stareta fiind monahia Alexandrina Colibaba.

Iconostasul vechi si altarul au fost pictate in 1947, de catre pictorul Stefan lonescu.

Un rol important l-a avut parintele Vichente Malau, vietuitor in obstea manastirii Sihastria. A fost trimis aici pentru a intari activitatea spirituala si pastorala in randul credinciosilor.

In anul 1958, urmare a Decretului 403 al guvernului comunist, manastirea a fost inchisa, fiind transformata ulterior in casa de copii handicapati. Au ramas cateva maici care se ocupau de ingrijirea bisericii, adapostindu-se in arhondaric.in anul 1984 este numit preot slujitor si conducator al manastirii parintele Olivian Bindiu, care incre¬dinteaza lucrarea de pictura in fresca pictorului Florica Lepadatu. Abia dupa 1989, prin osteneala neprecupetita a parintelui Ieronim Stoican si a maicii starete Filofteia Nistor, cladirea a fost retrocedata manastirii. Astazi manastirea este indrumata de monahia Varvara Santiuan, care impre¬una cu cele 12 vietuitoare se ostenesc cu gradinaritul, albinaritul, in atelierele de pictura, croitorie si broderie. Dragostea si ravna parintelui duhovnic Ieronim Stoican a facut din manastirea Vasiova o oaza de viata spirituala pentru multi credinciosi care vin si ii cer sfatul si ajutorul in rezolvarea problemelor cu care sunt confruntati. Manastirea a avut o valoroasa colectie de carte veche: Adunarea cazaniilor (Viena, 1973), Dogmele credintei (Neamt, 1816), Pidalionul (Neamt, 1814), Explicarea Psalmilor (Bucuresti, 1853), pastrate in custodie la Colectia de obiecte religioase a protopopiatului Resita.

In prezent este in curs de amenajare muzeul manastirii si se fac lucrari de restaurare a intregului ansamblu manastiresc.

Frumusetea duhovniceasca a slujbelor, corul maicutelor si ospitalitatea lor il fac pe orice credincios care calca pragul manastirii sa se simta mai intarit duhovniceste pentru a face fata problemelor cu care se confrunta in viata de zi cu zi, atat in planul vietii materiale cat si in cel al vietii spirituale.

• « Inapoi
• Inainte »