Manastirea Almaj - Putna

• « Inapoi
• Inainte »

MANASTIREA ALMAJ - PUTNA


- Hram: "Schimbarea la fata" (6 august)
- Adresa: Corn. Prigor, sat. Putna, jud. Caras-Severin, cod 1632
- Numarul de vietuitori: 8 (viata de obste)
- Acces: Rutier- D.N. 57 B Gravita -Bozovici - lablanita; C.F.R. - lablanita.
- Posibilitati de cazare: 20 persoane
- Staret: Singhel Sava Cana
- Telefon: 0255/204973 - Of. Prigor, apoi Manastirea Almaj - Putna

Intr-un cadru natural, cu adevarat mioritic, pe frumoasa Vale a Almajului, mergand in amontele raului Putna spre gurile lui de varsare, pe langa un codru de fag si de pin, in unduirile sale grabite sa se uneasca cu apele Nerei ce se varsa din Muntii Semenicului, se mai pastreaza amintirea marsaluirii legiunilor romane de acum 2000 de ani, cand zorii crestinismului se intrevedeau pentru stravechea Dacie ce a fost sfintita de Apostolul Neamului Romanesc, cel intai chemat la apostolat, Sf. Ap. Andrei, in drumul sau misionar.

In amurg, printre clipocitul valurilor Putnei se aud zgomotele postalioanelor habsburgice din timpul imparatesei Maria Tereza, fluieraturile si impuscaturile haiducilor ascunsi in codrii din apropiere, dar cel mai frumos razbate pana la inima sunetul tocii de lemn, batuta de ucenicii Cuviosului Pahomie Putneanul, care cheama la rugaciune.

In zona se pastreaza o pioasa amintire a cuviosului parinte numit simplu si popular Putneanul, dupa numele manastirii sale de metanie( Manastirea Putna din Moldova), nume care a lasat amprenta sa asupra denumirii satului si raului Putna. Traditia locului spune ca prin sec. al XVII-lea un credincios din zona Almajului dorind viata pustniceasca, insetand dupa mantuire, precum spune Psalimstul David :"Ca un cerb la izvoarele apelor", a fost primit in cinul monahal al Sfintei Manastiri Putna, ctitoria Sf. Voievod Stefan cel Mare. Dupa multe osteneli calugaresti a plecat in Grecia, in Sf. Munte Athos, unde s-a nevoit aproape 18 ani, luand schima mare. Spre sfarsitul vietii sale i s-a aratat Maica Domnului in vedenie poruncindu-i sa se intoarca pe plaiurile natale pentru a veni in spijinul Bisericii si credinciosilor (Biserica Ortodoxa era prigonita de stapanirea straina), intr-un Liturghier cu slova chirilica este consemnat faptul ca acest cuvios parinte Pahomie, impreuna cu cei sapte ucenici ai sai, vietuind in pesterile din hotarul satului Putna, a slujit pe aceste meleaguri Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, locul fiind marcat printr-un mic paraclis in partea de intrare a satului Putna (Informatia este data de domnul Pavel Motorca, fost cantaret bisericesc in parohia Putna). Acest liturghier se gaseste in prezent in arhiva manastirii Frasinei (Valcea). Dintre multele binefaceri pe care Dumnezeu le-a savarsit prin puterea rugaciunilor cuviosului Pahomie se aminteste si aceea a vindecarii a doua surori mute, fiicele uni boier din zona. Drept multumire, boierul a construit o casa unde cuviosul Pahomie venea pentru a spovedi si a asigura asistenta duhovniceasca credinciosilor. Casa aceasta a constituit nucleul care mai tarziu a dat nastere bisericii si satului Putna.

Asa a venit gandul zidirii unui asezamant monahal la marginea satului Putna, de pe Valea Almajului. Initiativa apartine domnului plutonier adjutant Luca Zavoianu, fiu al satului Putna, care a donat si terenul necesar. La 6 august 1996, Prea Sfintitul Parinte Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului, impreuna cu un sobor de preoti, in prezenta a sute de credinciosi din localitatile invecinate, a pus piatra de temelie si a sfintitul locul viitoarei manastiri.

La 200 m de manastire se afla o gradina cu izvor, donata de domnul profesor Pavel Panduru, directorul scolii din Prigor. in fiecare an se face procesiune la sarbatoarea Izvorul Tamaduirii (prima vineri dupa Sf. Pasti), alinand astfel nu numai setea de apa materiala ci si setea de apa duhovniceasca prin rugaciunile care se fac cu acest prilej.

Temelia cladirii care cuprinde 19 chilii, paraclisul, trapeza si bucataria a fost turnata in toamna anului 1996 cu sprijinul material si munca prestata de credinciosii din parohia Putna si parohiile inconjuratoare. Coordonarea lucrarilor s-a facut de catre domnul Luca Zavoianu din Putna si domnul proiectant Popovici loan, fiu din partile Almajului (stabilit la Caransebes) fara nici o pretentie baneasca. Oameni de buna-credinta ca Lazarescu Maria, Petru si Lenuta Jura, loan si Ana Stoenel, Dumbrava loan, colonel Strain loan, ing. Axintescu loan, fratii Mitocaru din Bozovici, si-au adus un important sprijin banesc si materiale de constructie. De asemenea Consiliul Judetean Caras - Severin, Ocoalele Silvice din Anina, Bozovici si Prilipet au contribuit cu materiale de constructie (lemn). Un aport deosebit, intre anii 1996 -1997, l-au adus sotii Petru si Maria Stoia din Resita, credinciosi cu multa evlavie pentru viata monahala.

La inceputul lui martie 1997 a venit la asezamantul monahal de la Putna parintele Sava Cana impreuna cu cativa ucenici: ieromonahul Casian Onita, monahul Nichifor AAihalache si fratele Radu Marian. Parintele Sava a fost numit staret, preluand astfel administrarea schitului. Timp de aproape 2 ani, neavand unde sa locuiasca, au fost gazduiti in casa parinteasca a doamnei Dr. Ana Farkas din Caransebes (nascuta in satul Putna). Aici a fost amenajat un paraclis in una din camere. Asa a inceput viata de rugaciune dupa pravila calugareasca a acestui schit.

Prin purtarea de grija a parintelui staret, dimpreuna cu ucenicii sai, s-au continuat lucrarile la cladire: s-a turnat fundatia pentru Sf. Altar, a inceput zidirea cu caramida si s-au demarat lucrarile pentru inchegarea unui sector agro-zootehnic pe un teren din apropierea schitului, donatie a domnului profesor Pavel Panduru. Prin mijlocirea si aportul financiar al domnului Becia loan, directorul Trustului Energo-constructia din Drobeta Turnu -Severin, fiu al Almajului, s-au acoperit cu tigla corpul de chilii, trapeza si bucataria. Biserica si turla au fost acoperite cu tabla de zinc prin purtarea de grija a domnului Patruica Pavel, director la Caind Gravita, si domnul Buda Dorin de la Consiliul judetean Caras - Severin. in vara anului 2000 s-a tencuit in terasit exteriorul intregii cladiri. Pe plan administrativ gospodaresc s-au amenajat 4 bazine piscicole, s-a construit un salas (anexa) pentru asigurarea celor de trebuinta obstii monahale si credinciosilor care se afla in treacat prin aceasta asezare monahala. De la punerea pietrei de temelie si pana astazi, schitul de la Almaj -Putna s-a bucurat de atenta purtare de grija a Prea Sfintitului Parinte Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului. Aceasta purtare de grija s-a concretizat in vizitele canonice, facute cu ocazia hramulului manastirii Schimbarea la fata a Mantuitorului, sprijin material si financiar din partea Centrului Eparhial, sfaturi si povatuiri adresate obstii precum si credinciosilor veniti la manastire.

In anul 1999, la propunerea Prea Sfintitului Parinte Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat transformarea schitului in manastire.Constienti ca nu zidurile dau slava lui Dumnezeu, ci noi credinciosii suntem chemati sa devenim pietre vii al Trupului mistic al Mantuitorului lisus Hristos care este Biserica, dar ca si de ziduri avem nevoie pentru a putea inalta rugaciunile noastre, dam slava lui Dumnezeu care ne-a harazit vremurile pe care le traim, pentru a putea inalta manastiri si biserici spre slava Parintelui luminilor care este inceputul a tot binele.

Prin pastrarea randuielilor de rugaciune specifice vietii monahale manastirea de la Almaj - Putna vrea sa fie un loc de viata duhovniceasca, un loc de intarire in dreapta credinta, un loc de alinare si multumire pentru toti cei care calca pragul acestei manastiri.

• « Inapoi
• Inainte »