Prezentare

• « Inapoi
• Inainte »

De ce un ghid al asezamintelor monahale din Episcopia Caransebesului?

lata o intrebare al carei raspuns il vom da in cele ce urmeaza! De mic copil, impreuna cu credinciosii si alti copii de varsta mea, mergeam, cale de 20 de km, de doua ori pe an, la Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus, judetul Brasov. Drumul era obositor, dar mama si alti credinciosi mai in varsta spuneau ca "Dumnezeu ne numara pasii pe care ii facem pana la manastire, iertandu-ne atatea pacate cati pasi facem". Era o bucurie pentru noi, copiii, ba chiar ne amuzam de incercarile, uneori neizbutite, de a fi mereu in fruntea grupului de pelerini. Anii au trecut si am ajuns student la Insitutul Teologic de Grad Universitar, din Sibiu, incet, incet, am aprofundat problemele de teologie. Am avut profesori deosebiti, oameni cu experienta si pregatire teologica de inalta tinuta academica, trimisi la pregatire peste hotare de catre fostul mitropolit al Ardealului, Nicolae Balan, imi aduc cu drag aminte de parintele profesor Teodor Bodogae, care, cu patos, ne vorbea la orele de "Bizantologie" despre rolul monahismului in Imperiul Bizantin. De la unii studenti mai mari am aflat ca ei, in fiecare vara, mergeau intr-un pelerinaj pe la manastirile din Moldova, cu un bilet in circuit, prin CFR. Asa am facut si eu in cinul monahal la Manastirea Sambata de Sus, J ud. Brasov.

Odata ma aflam la Manastirea Sihastria. Auzisem de parintele Ilie Cleopa. M-am dus sa ma spovedesc si mi-a prins bine. Abia atunci mi-am dat seama ca manturirea nu-i usor de realizat. Mi-a dat parintele si un canon, pe care insa nu l-am prea respectat (eram elev de liceu pe vremea aceea si nu prea constientizam ce inseamna tinerea unui canon).

Tot aici l-am intalnit si pe parintele Chirii Rosu, un monah cu o viata imbunatatita, care era ghidul manastirii. La plecare mi-a dat doua brosuri avand titlurile: Monumente istorice bidericesti din judetul Suceava si Monumente istorice bisericesti din judetul Neamt. Le pastrez cu mare cinste.

In cei aproape 18 ani de viata monahala am avut posibilitatea sa cunosc multe lucruri din viata manastireasca care mi-au dat o experienta de viata monahala. Am trecut prin aproape toate ascultarile: de la ingrijirea animalelor pana la duhovnic, mai putin staret. Am vietuit, cunoscut si colaborat cu parinti stareti cu experienta si duhovnici de o inalta tinuta religios-morala: parintele Serafim Popescu, parintele Teofil Paraian, parintele Veniamin Tohaneanu (Manastirea Sambata de Sus); parintele Arsenie Papacioc (schitul Techirghiol); parintele Cleopa Ilie si parintele Paisie Olariu (Manasrtirea Sihastria) s.a.

Am ajuns la Caransebes, chemat fiind de Prea Sfintitul Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului. Aici mi s-a dat ascultarea de exarh al manastirilor si duhovnic la Seminarul Teologic, inceputul nu a fost chiar usor: Eparhie de curand reinfiintata, cu posibilitati economico - financiare mai reduse, cu multe probleme spirituale si de disciplina etc. in astfel de conditii mi-am inceput ascultarea ca exarh.

La o sedinta a Adunarii Eparhiale unul dintre participanti a spus ca prea putin s-a facut la nivel de Eparhie in ceea ce priveste mediatizarea turismului religios, referindu-se desigur la bisericile istorice si manastirile din Eparhia Caransebesului. Afirma, de asemenea, ca nici el nu stie cate asezaminte monahale avem in Eparhie. Asa am ajuns la gandul ca este de datoria mea sa ma ocup de lucrul acesta. Am cerut binecuvantarea Prea Sfintitului Dr. Laurentiu Streza si m-am apucat de lucru. Am luat legatura cu parintii stareti si maicile starete, rugandu-i sa-mi trimita un scurt istoric al fiecarei manastiri. Am rasfoit apoi prin cartile indicate in bibliografie pentru a vedea daca datele sunt reale, completandu-le.

Am adaugat, la inceput, doua studii in legatura cu monahismul si viata monahala. Lucrul acesta l-am facut indemnat de o problema de constiinta: astazi prin mass-media se difuzeaza multe stiri bune, dar si rele, cu privire la viata monahala de la noi din tara si de pretutindeni. Multe dintre acestea nu sunt adevarate, sau prezinta lucrurile nu in duhul autentic al spiritualitatii monahale ortodoxe. Informatiile pot duce in eroare. Cele doua studii pot fi o introducere in atmosfera vietii de manastire pentru oricine doreste sa afle cate ceva despre viata monahala.

Iata de ce am cautat, atat cat mi-a fost in putinta, sa prezint, in mare, care este adevarata invatatura cu privire la viata monahala, cu rostul si importanta monahismului, ca parte integranta a structurii organizatorice a Bisericii.

Apoi, la fiecare manastire am incercat sa prezint un scurt istoric la care am adaugat cateva imagini, cu gandul de a face cunoscuta credinciosilor si cititorilor viata monahala din Episcopia Caransebesului.

Nu ne putem lauda ca avem manastiri si schituri ca cele din Moldova sau Oltenia. Ale noastre sunt mai modeste, caci vitregia vremurilor si-a pus amprenta si asupra istoriei Bisericii din aceasta zona a tarii.

Avem, totusi, 19 asezaminte monahale, cu peste 140 de vietuitori (90 vietuitoare si 50 vietuitori) care se straduiesc sa mentina aprinsa flacara spiritualitatii noastre ortodoxe acolo unde sunt asezate, incercand sa traduca in fapta principiul dat de Sf. Vasile ce Mare:"Ora et labora". Viata de rugaciune este impletita cu munca manuala si intelectuala, in manastire, ca de altfel orisiunde, munca este o rugaciune a faptei atunci cand este facuta ca pentru Dumnezeu. (Cf. Coloseni,3.17).

Acest ghid reprezinta cate ceva din viata duhovniceasca si munca desfasurata in fiecare asezamant monahal.

Aparitia acestui ghid nu ar fi fost posibila daca nu ne-am fi bucurat de bunavointa domnului ing. Cabriel Marineasa, patronul Editurii Marineasa, si a colaboratorului sau dl. Francisc Csizmarik, patronul firmei EURO PUBLICIS, din Timisoara, cu care am mers pe la fiecare manastire si am fotografiat ceea ce am socotit a fi mai reprezentativ fiecarui asezamant monahal. Le multumesc si le ramjin profund recunoscator.

Un cuvant de multumire aduc Prea Sfintiei Sale Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului, care mi-a dat binecuvantarea arhiereasca pentru a duce la bun sfarsit aceasta ascultare.

Celor ce vor citi acest Ghid al asezamintelot monahale din Episcopia Caransebesului sau care vor merge in pelerinaj pe la acestea, in numele vietuitorilor din manastirile noastre, le adresez o binecuvantare crestineasca scrisa candva in cartea de vizita a unei manastiri: "Pace celor ce vin, bucurie celor ce raman, binecuvantare celor ce pleaca!"

Arhimandrit Visarion Joanta
Exarhul manastirilor din Episcopia Caransebesului

• « Inapoi
• Inainte »