Pentru confortul dumneavoastra

Pentru confortul dumneavoastra Mareste imaginea.

“Nu oferiti bani sau foloase materiale cersetorilor din metrou. Aveti dreptul la o calatorie civilizata, iar incurajarea acestora conduce la disconfortul dumneavoastra in timpul calatoriei”.

“Nu trece nepasator pe langa oamenii saraci, nu ii ocoli si sa nu-ti fie rusine sa-i ajuti. Lui Hristos nu Ii este rusine sa primeasca milostenia ta, pe care o faci prin oamenii saraci, iar tie iti este rusine sa-ti intinzi mana si sa dai cativa banuti. Nu este aceasta o rusine si mai mare? Daca si pentru un pahar de apa rece pe care il dai, Dumnezeu te va rasplati (Mat. 10, 42), gandeste-te ce rasplata vei primi daca vei fi generos cu saracii”.

Contrastul intre cele doua mesaje este, cred, izbitor. Primul se poate auzi in statiile metroului bucurestean. Al doilea apartine Sfantului Ioan Gura de Aur. Nu sunt multe de comentat despre aceasta discrepanta. Poate numai faptul ca, in vreme ce Sfantul Ioan lupta pentru mantuirea auditorilor sai, compania de metrou (si nu numai ea) lupta impotriva acestora, incurajandu-le zgarcenia si mandria, in numele “confortului”.

Justificarile pe care le auzim (si le folosim, de ce sa nu recunoastem) foarte des sunt doua: cea mai celebra este “domne'', astia castiga mai mult decat tine, sunt organizati in retele de cersetorie si e doar o afacere, sau hotie, careia tu ii cazi in plasa”; a doua, la fel de uzitata, suna asa: “eu nu incurajez nemunca. Sa mearga sa munceasca daca vor sa castige”.

Desigur, ambele justificari ar putea fi perfect valabile. Spun “ar putea fi”, pentru ca exista o mica, o nebagata in seama, problema. “Problema” acestor constructii logice este aceeasi, si pe vremea Sfantului Ioan si in vremea noastra: Mantuitorul Iisus Hristos. Merita sa observam, citind Evangheliile, ca Mantuitorul nu face niciodata cazuistica, nu intra in “jocul justificarilor”, ci spune simplu, concis si fara echivoc: “Celui care cere de la tine, da-i; si de la cel ce voieste sa se imprumute de la tine, nu intoarce fata ta” (Mt. 5, 42). Hristos nu ne incarca cu “probleme de constiinta” inutile, astfel incat sa ne chinuim mintea cu judecati care nu sunt ale noastre: cine merita, cine e hot, cine e adevarat cersetor si cine e fals. Daca ar fi facut acestea, ne-ar fi aruncat intr-o lupta fara sfarsit cu himerele adevarului lumesc. Hristos ne sfatuieste, parinteste, sa dam fara sa facem tot felul de supozitii si scenarii. Nu e sanatos pentru nimeni, nici pentru noi (care anevoie putem scapa de a cadea in judecarea aproapelui), nici pentru sarmani. “Celui care cere de la tine, da-i”.

“Da, bine, dar sunt banii mei munciti cu greu. Mie nu mi-a dat nimeni nimic, tot ce am dobandit am dobandit prin munca”, auzim la fel de des. Dar ar fi bine sa auzim si ce zice, iarasi, Sfantul Ioan Gura de Aur: “Banii nu ii castigi ca sa-i cheltuiesti pe placeri, ci ca sa-i ajuti pe ceilalti. Sau poate crezi ca ceea ce ai este al tau? Nu. Chiar daca ai castigat totul prin munca cinstita sau chiar daca ai primit banii mostenire de la tatal tau, averea ta este a lui Dumnezeu, Care ti-a incredintat-o ca sa o folosesti potrivit legilor sfinte. Adica sa tii pentru tine doar ce ai nevoie si restul sa dai saracilor”.

Pe de alta parte, cat de fatarnici suntem noi care ii acuzam pe altii ca sunt “cersetori falsi”, sau “lenesi”, iar noi suferim din plin si mai abitir de aceleasi patimi? Daca ei sunt falsi, eu sunt si mai fals. De cate ori nu ne rugam lui Hristos sa ne miluiasca (si ne miluieste) desi suntem cu totul falsi, ca nu facem ce am promis si nu suntem cine ne consideram? De cate ori nu suntem noi insine dominati de lene, atat material cat si spiritual? Noi care ii acuzam pe altii ca sunt lenesi si ca de ce nu se duc la o munca fizica, cat de dispusi suntem noi sa facem acea munca? Si le cerem altora sa duca poveri pe care noi insine nu suntem dispusi sa le purtam.

Daca oamenii ar privi aceasta problema, a cersetoriei, cu ochii Sfantului Ioan Gura de Aur, ar intelege ca, de fapt, toate aceste discutii sunt la fel de inutile ca praful asternut peste cele peste un milion de masini din Bucuresti. Sunt inutile, pentru ca nu zidesc si nu folosesc nimanui. Daca as avea dragostea pe care mi-o doreste Sfantul Ioan, m-as apleca asupra saracilor cu dragostea reala a lui Hristos, nu cu fatarnicia care ma caracterizeaza, si odata cu milostenia materiala s-ar transmite si o parte din dragostea aceasta, iar milostenia s-ar transforma, asa cum se si cuvine, in mijloc de mantuire, atat pentru mine cat si pentru saraci.

Si nu merita sa lupti pentru asta, nu merita sa doresti ca toti oamenii sa simta dragoste pentru ceilalti, chiar si pentru cei ce vor sa-i fure? Nu merita ca societatea sa promoveze asta, iar nu “confortul”, zgarcenia si orgoliul?

Este potrivit sa inchei tot cu cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur, poate cel mai iubitor de saraci crestin pe care l-a cunoscut Biserica, pana acum:

“Stiu ca ai mai auzit de multe ori aceste cuvinte si alte asemenea. Dar de cate ori le-ai pus in lucrare? De cate ori ai facut binele? Intre atatea vanzari, cumparari si schimburi pe care le-ai facut, de cate ori ti-ai cumparat mantuirea prin milostenie? Nu este o nebunie ca atunci cand cumperi un ogor, sa il vrei pe cel mai roditor, iar atunci cand trebuie sa cumperi cerul, adica sa dobandesti un ogor al tau in tara vesnica a lui Dumnezeu, tu sa alegi pamantul, care intr-o zi nu va mai exista? Spune-mi, daca ai sti ca orasul nostru peste un an va fi distrus, dar nu si alt oras, unde ti-ai zidi casa: in acest oras sau in altul? In altul, fara indoiala. Ei, atunci nu zidi in aceasta lume palate, care peste o vreme vor cadea si se vor face una cu pamantul. Dar ce tot spun? Inainte ca acestea sa fie distruse, tu insuti vei muri si vei merge la iad. De aceea, zideste palate in ceruri, unde nu ai nevoie de zidari si de muncitori. Acolo, palatele sunt ridicate de saracii pe care ii ajuti pe pamant”.

Paul Cocei

***

Fragment din Viata Sfantului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei:

Mergind Sfintul sa cerceteze pe bolnavi - pentru ca de doua sau de trei ori pe saptamina cerceta pe cei bolnavi -, l-a intimpinat pe el un strain si i-a cerut milostenie, iar el a poruncit slugii sale sa-i dea sase arginti. Deci, luind strainul argintii, s-a dus. Si vrind sa ispiteasca indurarea Sfintului, si-a schimbat hainele si alergind pe alta cale, iarasi a intimpinat pe fericitul Ioan si l-a rugat, zicind: "Miluieste-ma, stapine, ca sint robit". Iar el iarasi a poruncit slugii sale ca sa-i dea sase arginti.

Apoi sluga a zis stapinului la ureche: "Stapine, acesta este saracul acela care a luat mai inainte sase arginti". Iar patriarhul s-a facut ca si cum n-ar fi auzit si a poruncit sa-i dea. Strainul, luind si a doua oara milostenie, iarasi si-a schimbat hainele sale si a intimpinat pe patriarhul pe alta cale, cersind si a treia oara milostenie de la dinsul. Iar sluga a zis catre patriarh: "Stapine, acesta este tot acela care a luat de doua ori cite sase arginti si acum cere si a treia oara". Atunci fericitul a raspuns slugii, zicind: "Da-i lui doi arginti, ca nu cumva sa fie Hristosul meu, Care ma ispiteste pe mine!"

Despre autor

Paul Cocei Paul Cocei

Colaborator
104 articole postate
Publica din 29 Decembrie 2011

05 Iunie 2015

Vizualizari: 4507

Voteaza:

Pentru confortul dumneavoastra 5.00 / 5 din 3 voturi. 5 review utilizatori.

Comentarii (5)

  • Alexandru MarinescuPostat la 2014-12-18 02:08

    Domnule Sandu-Gabriel Vasile, se vede treaba ca ati inteles dumneavoastra TOTUL, asa incat observatiile mele pe marginea articolului domnului Paul Cocei, le puteti ignora. Ramane sa sustineti insa si PROBA PRACTICA la examenul "Milostenie si toleranta",ca la TEORIE stati foarte bine... Va urez sa calatoriti cat mai des cu mijloacele RATB, citind in acest timp (si eventual, distribuind si altor calatori!)articolul domnului Paul Cocei. Spor in cele bune!

  • Cristian PaulisPostat la 2014-12-17 16:16

    Articolul este bun, si cele scrise in el sunt adevarate, insa este o problema. Cele spuse de Mantuitorul si de Ioan Gura de Aur au fost spuse pe vremea aceea, si alta era situatia cersetorilor atunci. Nu-si permitea sa cerseasca decat cel care era indreptatit la mila publica. Sunt convins ca daca Domnul Isus, sau oricare dintre sfintii care ne indeamna sa dam la cersetori ar fi trait in timpul nostru, (despre Domnul Isus ma refer la viata Lui pamanteasca), altul ar fi mesajul transmis.

  • Marcel-Ioan RatiuPostat la 2014-12-17 06:52

    Nu poate fi incurajata aceasta asa zisa milostenie, repet asa zisa milostenie....cand vezi omul baut bine ca sa zic asa si vine la tine sa iti ceara de pomana ce faci?!....ii acorzi acei bani stiind limpede ca la cateva grade de alcool mai adauga aletele cu banii tai, in acest fel adaugand si tu cu buna stiinta o caramida la zidul pacatului lui sau batand si tu inca un cui in sicriul sau cu bine stiinta; sau dai dovada de putin discernamant inainte de a actiona in vreun fel sau altul si cercetezi „duhurile” sa vezi de unde sunt si preferi sa iei o pozitie de nepartinire la pacatul celui in cauza. Incurajez prin toate caile crestine, repet crestine milostenia. Va pun in veder in acest sens pasajul scripturistic din Matei cap.25 referitor la judecate universala a lunii unde veti gasi faptul ca intreaga sentinta de judecata a omului de raporteaza la relatia lui cu aproapele, altfel spus la cata mila a facut cu cel de langa el (daca i-a dat sa manace cand a fost flamand, sa bea cand a insetat, sa-l imbrace cand era dezbracat, sa-l cerceteze in temnita sau in spitale)...si tot asa, insa nicaieri nu specifica Hristos sa-i dai bani pentru fel si fel de vicii. Concluzionez prin a va indemna nu sa fiti zgarciti ci sa fiti cerebrali, altfel spus din cele trei picaturi ale milosteniei doua lasati-le inimii, inca una trebuie alocata creierului care are putere de discernere. Post cu bucurii !!!

  • Sandu-Gabriel VasilePostat la 2014-12-17 06:22

    Domnule Alexandru Marinescu, Bag de seama ca nu ati inteles NIMIC din cele spuse de autor in acest articol. V-as sugera sa il cititi mai cu atentie, nu ca pe o fituica citita in RATB "ca sa treaca timpul". Ah, si sunt convins ca o sa intelegeti. Iertare de interventie.

  • Alexandru MarinescuPostat la 2014-12-17 02:20

    Stimate domnule Paul Cocei, Am citit multe articole semnate de Dumneavoastra si recunosc sincer ca le-am apreciat pentru justetea, profunzimea lor din care razbate clar duhul ortodox, in care sunt scrise. Cat priveste articolul de fata, am unele semne de intrebare privitoare la modul in care trebuie sa ne comportam cu cersetorii de pe strazi sau din mijloacele de transport in comun. Eu folosesc aproape zilnic mijloacele de transport in comun ale RATB si metroul, neavand masina personala. Credeti-ma ca este un contrast izbitor intre calatoria cu metroul si cea cu mijloacele RATB. In vreme ce la metrou se circula in conditii destul de civilizate, zilnic in tramvaie si autobuze se urca cersetori si vanzatori ambulanti (pe care nu-i intreaba nimeni daca au bilet sau abonament!)si care se manifesta zgomotos deranjandu-i pe ceilalti calatori. Daca vreun calator indrazneste sa le faca observatie pentru insistenta lor acestia devin agresivi proferand expresii obscene si jignitoare. Nu mai vorbesc de mirosul de alcool, urina, gunoi pe care il degaja in urma lor. Sa-mi fie cu iertare, dar nu pot fi de acord cu ideile de "toleranta" la adresa cersetorilor ce razbat din articolul Dumneavoastra. Eu cred ca trebuie mai mult discernamant. Sa ne transpire mana atunci cand dam un ban de pomana! Si nu in ultimul rand as vrea sa adaug ca acolo unde este ordine este si Dumnezeu. Exact asta lipseste in mijloacele de transport ale RATB, unde urca oricine cu bilet sau fara bilet, cersetori si vanzatori ambulanti, ascultatori de manele si scuipatori de seminte. Sunt ortodox, dar nu pot fi de acord cu toleranta dusa la extrem. Pe oamenii cu 7 ani de acasa, care inteleg sa se comporte civilizat pe strada si in mijloacele de transport cine-i apara de FAUNA CAPITALEI ROMANIEI, stat membru UE? Si ce impresie isi face un strain care vede pentru prima data orasul nostru si calatoreste cu mijloacele de transport in comun ale RATB? Inchei, adaugand ca sunt intru totul de acord cu initiativa METROREX.FELICITARI METROREX!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE