Barbatul care avorteaza

Barbatul care avorteaza Mareste imaginea.

Barbatul pare sa nu aiba nici o legatura cu crima avortului, asociata de cele mai multe ori numai cu femeia. Adesea, lucrurile sunt vazute in modul urmator: daca femeia este cea care ramane insarcinata, tot ea trebuie sa fie si cea care avorteaza; daca femeia savarseste pacatul, tot ea trebuie sa fie si cea care primeste canon. Dar, oare, femeia ramane insarcinata de una singura ?!

Taina Cununiei, in totalitate, este o slujba care-i uneste pe cei doi miri, pe barbat si pe femeie, "intr-un trup", precum Dumnezeu a hotarat inca dintru inceput: "Si a zis Adam: Iata aceasta-i os din oasele mele si carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup" (Facere 2, 23-24).

Atata timp deci cat barbatul si femeia formeaza un singur trup, iar nasterea de prunci este, in egala masura, lucrarea amandurora, pacatul trupesc al avortului nu poate fi socotit decat tot al amandurora, daca nu chiar mai mult al barbatului.

Barbatul si femeia avorteaza, iar nu numai femeia

Precum copilul se zamisleste prin conlucrarea a doi parinti, barbat si femeie, tot asa, el se afla si in responsabilitatea si purtarea de grija a amandurora dintre ei, iar nu numai a unuia, adica a mamei. Pentru aceasta, avortul se arata a fi o crima savarsita de ambii parinti, iar nu numai de unul dintre ei. Avortul este deci o crima savarsita de mama si de tata (calitati atat de nepotrivite pentru acest caz), iar nu numai de mama.

Fiind incredintat unei familii si asezat aproape de inima mamei lui, pruncul este adesea vazut ca o piedica in calea fericirii pamantesti si a comoditatii egoiste a parintilor sai, motiv pentru care avortul apare ca o solutie foarte la indemana. Avortul este o crima mai odioasa chiar decat cea a uciderii unui om nascut deja, caci pruncul, aflat inca in pantece, este complet lipsit de aparare si de libertate.

Barbatul se face vinovat de crima, trebuind a fi supus canoanelor potrivite avortului, nu numai datorita intelegerii atitudinii lui ca nepasare, indiferenta, incuviintare sau chiar fortare a femeii, ci si datorita participarii lui directe la luarea deciziei de "viata sau moarte" asupra copilului sau.

Barbatul este mai vinovat de avort decat femeia

Sfantul Ioan Gura de Aur il face responsabil de avort mai ales pe barbat, care de multe ori urmareste numai desfranare, iar nu unirea curata cu sotia lui, si precum desfranarii i se pun in cale, ca un frau, sarcinile si nasterea de prunci, aceasta se razbuna pe copii, pierzandu-i.

"De ce semeni acolo unde tarina incearca a strica rodul, unde sunt multe doctorii de starpire si unde de multe ori copilul este omorat mai inainte de nastere? Nu am cuvinte indeajuns pentru a numi asemenea fapta criminala, de vreme ce nu numai ca pe copilul nascut il omoara, ci il impiedica chiar de a se naste.

Deci de ce iti baţi joc de darul lui Dumnezeu si te lupti impotriva legilor Lui, iar ceea ce este binecuvantare tu alungi ca pe un blestem? De ce, apoi, prefaci camara nasterii in loc de omor, iar pe femeie, care este data spre facerea de prunci, tu o pregatesti pentru ucidere? Fiindcă pentru a fi placuta si dorita de tine, si pentru a atrage la sine mai mult aur (bunastare materiala), femeia nu se fereste de a face si aceasta (avort), gramadind prin asemenea fapt un foc mare asupra capului tau; caci daca indrazneala este a ei, in acelaşi timp insa si tu esti cauza principala a indraznelii ei.

Cu toate acestea, dupa o asemenea purtare necuviincioasa (desfranare, avort), totusi lucrul acesta pare indiferent multora, ba chiar si multor barbati care isi au femeile lor, de unde apoi si rezulta cele mai mari rele. Caci de multe ori se pun in miscare fel de fel de doctorii pentru starpire, doctorii pregatite nu pentru pantecele unei desfranate straine, ci pentru al femeii nedreptatite; si aici se intind fel de fel de curse" (Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilia 24 la "Epistola catre Romani").

Barbatul trebuie supus (cel putin) acelorasi canoane privind avortul

Cercetand seria de canoane apostolice, sinodale si patristice, referitoare la avort, am fost intristat vazand ca nu exista nici un canon care sa pedepseasca, in aceeasi masura, pe barbat, ca si pe femeie, pentru aceasta crima cu premeditare.

Dintre toate canoanele referitoare la avort, care au in principal datoria de a arata gravitatea acestei fapte, mentionez aici numai Canonul 21, dat la Sinodul local de la Ancira (314), care precizeaza: "Pe femeile care sunt desfranate si isi omoara fatul si se indeletnicesc cu pregatirea mijloacelor de avort, hotararea de mai inainte (pana la acest sinod) le-a oprit (de la Impartasanie) pana la iesirea din viata si aceasta hotarare se tine indeobste, dar, gasind ceva spre a le trata mai bland, am hotarat ca vreme de 10 ani sa implineasca in penitenta, potrivit treptelor hotarate."

Nici un canon privitor la avort, din cele parcurse de mine, nu face referire la barbat (la sot), ca la un copartas la crima savarsita de femeie (de sotie). Putem considera ca face referire la barbat, ca vrednic de pedeapsa, numai Canonul 2 al Sfantului Vasile cel Mare, care zice: "Cei care dau medicamente avortive sunt ucigasi. Si ei si cele care primesc otravuri ucigatoare de embrioni." Printre "cei care dau medicamente avortive" il numar si pe barbat, ca unul care o indeamna sau o ajuta pe femeie la savarsirea avortului.

Inteleg ca femeia este elementul cheie intr-un avort, ea putand sa gaseasca in ea hotararea si puterea de a renunta la toate pentru viata sadita in pantecele ei, inclusiv la insasi viata ei, daca barbatul ar ameninta-o cu moartea, in cazul hotararii ei de a nu-l omora pe prunc, dar asta nu il scuteste pe barbat de pedeapsa (canonul) hotarat criminalului.

Urmand mustrarilor adresate de Sfantul Ioan Gura de Aur barbatului, indraznesc sa spun ca mai mult barbatul, decat femeia, ar trebui sa fie pedepsit pentru avort, ca unul care este cap al familiei si deci inzestrat cu puterea de a-si conduce familia pe calea cea stramta care duce in Imparatia lui Hristos.

Barbatul este vazut de Sfintii Parinti intotdeauna ca fiind mai intarit decat femeia, care este numita "vas slab". Inca dintru inceput, femeia a fost asezata sub autoritatea barbatului ei, caruia i s-a incredintat datoria suprema de a ii purta de grija si a o iubi in adevar. "Atrasa vei fi catre barbatul tau si el te va stapani" (Facere 3, 16). Motiv pentru care, in timp, s-a ajuns la ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel: "Femeia care s-a maritat poarta de grija de cele ale lumii, cum sa placa barbatului" (I Corinteni 7, 34).

Barbatul are deci imputernicirea divina si puterea de a o opri pe femeia lui de a savarsi crima avortului. Din pacate insa, de cele mai multe ori, chiar barbatul este acela care o obliga pe femeie sa-l omoare pe pruncul inca nenascut, precum spune si Sfantul Ioan Gura de Aur: "Caci daca indrazneala este a ei, in acelasi timp insa, si tu esti cauza principala a indraznelii ei." Nu este deci mai vrednic de pedeapsa barbatul, decat femeia?!

Cred ca, in multe cazuri, sangele varsat al unor prunci nenascuti (avortati), se va cere din mana preotilor duhovnici care nu au avut curajul de a propovadui pe fata faptul ca avortul este o crima ce manjeste intreaga familie, adica atat pe sotie, cat si pe sot, amandoi trebuind sa se pocaiasca cu o pocainta pe masura crimei savarsite.

Deoarece barbatul nu constientizeaza faptul ca avortul este o crima familiala, savarsita de el insusi, in comun acord cu sotia, la Spovedanie, el ar trebui sa fie intrebat de preotul duhovnic: "Avorturi ai facut?"

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 14897

Voteaza:

Barbatul care avorteaza 5.00 / 5 din 1 voturi. 9 review utilizatori.

Comentarii (9)

  • Alexandra CPostat la 2012-01-10 05:56

    Doamna Ioana, am citit ca v-a intrigat folosirea cuvantului "desfranare" chiar si referitor la casatorie. Da, poate exista desfranare in casatorie, iar ideea nu este noua. Se intampla atunci cand sotii nu respecta posturile, sarbatorile, zilele de ciclu ale femeii. Nu se refera la dragostea lor in general, pentru ca asta e ceva firesc si binecuvantat de Dumnezeu. Ideea e ca abuzul duce la tulburari, sarcini nedorite, iar de aici alte pacate cum ar fi avortul. Cat despre venirea pe lume a copiilor, asta face parte din pronia dumnezeiasca. La prima vedere poate suntem tentati sa spunem "nu e momentul", "nu avem bani acum" sau "viata e prea grea ca sa mai avem copii", dar daca Dumnezeu a ingaduit acel copil, sigur se va randui sa aiba si cele necesare, daca parintii au credinta. Am vazut familii cu 4-5 copii, in care la un moment dat unul din soti nu mai avea serviciu sau aveau alte greutati materiale - credite, chirie etc. Dar Dumnezeu nu i-a lasat si le-a randuit sa aiba ce le trebuie pentru copii, in ciuda greutatilor. Dumnezeu intotdeauna ne randuieste ce ne e de folos spre mantuire, depinde de noi daca primim Voia Sa sau nu.

  • Tudor StefanPostat la 2011-07-05 08:14

    Dumnezeu să ne ierte!

  • valy ioanPostat la 2011-06-19 12:09

    da....sa nu vorbim despre criza...lipsuri...etc.estre ceva normal si logic daca doua persoane contribue la (...) normal la final sa fie acuzate amandoua nu numai una DOAMNE AJUTA....

  • Vasa NastaPostat la 2011-06-19 11:21

    Superb articol, numai ca sunt depasita de evenimente - dar la vremea respectiva n-am cunoscut indeajuns aceste lucruri !

  • violeta eni Postat la 2011-06-19 09:29

    Mi-a placut articolul, ceva ce nu prea am citit si recunosc nu am stiut lucrul asta...multumesc

  • Angelica NituPostat la 2011-06-18 06:40

    ARTICOLUL ESTE UN SEMN DE ALARMA LEGAT DE EVOLUTIA NU TOCMAI IN BINE A SOCIETATII. CAND SPUN ASTA MA REFER LA SITUATIA ECONOMICA CE CONSTITUIE, DUPA UNII, UN FACTOR DECISIV. PAREREA MEA NU ESTE INSA ACEASTA. DACA DUMNEZEU A LASAT CA OAMENII SA SE INMULTEASCA, VENIREA PE LUME A UNUI COPIL ESTE O BINECUVANTARE DIVINA. AVORTUL ESTE O CRIMA CE TREBUIE ASUMATA, DUPA PAREREA MEA, DE AMBII PARINTI. PENTRU CA NU NUMAI MAMA ESTE PREZENTA IN ACTUL CONCEPTIEI, CI SI TATAL, IAR CAND SE IA DECIZIA INTRERUPERII SARCINII, ACEASTA ESTE LUATA DE COMUN ACORD. PUTINI SUNT ACEIA CARE RENUNTA LA TOT PENTRU A DA VIATA UNUI COPIL, IAR ACEASTA ATITUDINE NEGATIVISTA SI EGOISTA SE VA RASFRANGE ASUPRA DEZVOLTARII ULTERIOARE A PROPRIILOR NOSTRI COPII SI A URMASILOR URMASILOR NOSTRI DE A CAROR EVOLUTIE SUNTEM DIRECT RASPUNZATORI. BARBATUL IMPINGE FEMEIA LA AVORT, IAR ACEASTA SUFERA SI DUREREA FIZICA. ASA CUM SPUNE SI SFANTUL VASILE CEL MARE, ATAT POVATUITORUL CAT SI FAPTUITORUL SUNT VINOVATI, PENTRU CA NIMENI NU ARE DREPTUL DE VIATA SAU DE MOARTE ASUPRA CUIVA, CI NUMAI ATOTPUTERNICUL DUMNEZEU.

  • Dana Ioana Postat la 2011-06-17 21:31

    Stimate domnule Teodor Danalache, In loc sa va concentati atentia si sa scrieti un articol constructiv, pe tema modalitatilor prin care ar putea fi prevenit avortul care este intr-adevar o crima, nu faceti decat sa judecati oamenii (femeile si barbatii care deja probabil ca au facut acele avorturi si le pare rau) si sa ii incriminati. Va imaginati ca prin acest mod de a privi lucrurile ii veti putea opri si pe altii sa nu mai faca avorturi ? In privinta "barbatului care de multe ori urmareste numai desfranare" , cred ca ar fi indicat sa coboriti un pic cu picioarele pe pamant si sa ganditi intr-un mod sanatos si lucid, domnule. Intr-o viata de cuplu armonioasa dorinta de a face dragoste atat a barbatului, cat si a femeii sunt perfect normale si sanatoase. Asa au fost inzestrati ei de Dumnezeu. Atunci cand la mijloc exista respect, iubire si intelegere, actul in sine de a face dragoste ii uneste si mai mult pe cei doi soti, consolideaza relatia. Stimate domn, parerea mea este ca preotii si mai ales calugarii care au inventat acest termen (desfranare in interiorul unei casatorii ? cum vine asta ?) nu va suparati dar chiar nu au dreptul si nici nici o treaba sa sa bage in "patul" acelor oameni. Nu sunt de acord nici eu cu mijloacele chimice de incercare de "prevenire" a aparitiei pe lume a unui copil pentru ca si acelea sunt tot mijloace avortive si pun in pericol sanatatea mamei. Cunosc multe femei care au apelat la ele si s-au imbolnavit. Dar in conditiile in care vedeti ca aceasta criza economica prin care trecem a redus atat de mult mijloacele materiale necesare supravietuirii decente ale unei familii ... Viata a devenit grea si pentru cuplul in sine ... Ce ar insemna aparitia pe lume si a unui copil ? Va surade mai degraba ideea chinuirii copiilor ? Haideti sa fim seriosi. Nu sunt de acord cu avorturile dar consider ca pentru prevenirea lor barbatii ar trebui sa fie un pic mai constienti si sa foloseasca prezervativul, in conditiile in care venirea pe lume a rodului iubirii celor doi, chiar nu este posibila la un moment dat din viata lor.

  • Olimpia FlorinaPostat la 2011-06-17 10:50

    un articol de luat in seama!in ziua de azi datorita greutatilor ,a lipsei locurilor de munca s-a ajuns la o ingrijorare in masa si la viziuni sumbre ale viitorului! de frica lumea nu mai face copii sau se gandeste bine inainte de a face acest lucru,ori foloseste diferite solutii pt a-l impiedica ...defapt a fost greu din totdeauna ,au fost razboaie ,saracie, boli ,dar copii tot s-au facut!mai cred ca la multa lume lipseste si educatia religioasa...parerea mea e ca nimic pe acest pamant nu e mai important decat "familia "...fara aceasta totul e in zadar! si mai cred ca ar trebui ca statul sa ajute in special "familia" printr-un serviciu de consiliere specializat...pt a prevenii divorturile ,avorturile etc ...cred ca biserica contribuie 50% in bunastarea oamenilor ...asa ca statul ar trebui sa ocupe cealalta jumatate!

  • Constantin BernathPostat la 2011-06-17 06:09

    Un articol deosebit. Multi, printre care si cel care posteza prezenta, nu a cunoscut acest amanunt. Sa ne ajute Bunul Dumnezeu sa mai avem parte de astfel de lucruri, demne de luat in seama.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE