Tortura intrauterina

Tortura intrauterina Mareste imaginea.

Acum mai bine de treizeci de ani, judecatorul Harry Blackmun de la Curtea Suprema de Justitie a SUA decla ra: "cuvantul persoana, asa cum este folosit in al patrusprezecelea Amendament, nu ii include pe cei inca nenascuti”. Aceasta opinie, instaurata ca lege prin decizia Roe Contra Wade, a favorizat in mare masura, prin subtilul mesaj pe care-l transmitea, graba spre avorturile de convenienta. Daca un "fetus" (fiind diferit de "copil") nu este o "persoana", atunci este de presupus ca fetusul nu poseda caractere personale, negandu-i-se inclusiv capacitatea de a resimti durerea.

Organizatiile pro-vita au incercat sa sensibilizeze publicul cu privire la adevarul privind aceasta chestiune, folosind o sumedenie de mijloace, cum ar fi filmul "The Silent Scream", si reprezentari grafice ale avorturilor saline. A fost prea putin si lipsit de rezultate.

Publicul american a acceptat avorturile la cerere ca pe o caracteristica normala a propriei culturi, acestea incluzand si avorturile prin nastere partiala. Acestea implica rotirea copilului ajuns la termen, inainte de nastere; prinderea picioarelor si extragerea copilului in asa fel incat doar o portiune a capului ramane "nenascuta"; apoi, injunghierea partii posterioare a capului copilului pentru a crea un orificiu, astfel incat creierul sa poata fi aspirat iar craniul zdrobit. Prin astfel de mijloace sunt ucisi anual mii de copii, desi marturii importante, inclusiv Colegiul American al Obstetricienilor si Ginecologilor, a declarat ca nu exista vreo situatie medicala care sa necesite astfel de proceduri. Nu este altceva decat o metoda aprobata prin lege de a scapa de un copil nedorit. Cu alte cuvinte, infanticid legalizat.

La inceputul lunii iunie, 2004, mass-media a subliniat decizia judecatoarei Phyllis Hamiltor de la Curtea Districtuala a SUA, care sustinea ca interzicerea avorturilor prin nastere partiala este neconstitutionala. Ea argumenta, im-Potriva opiniilor medicale prevalente, ca nu exista dovezi clare potrivit carora copilul ar simti vreo durere in urma acestei proceduri. in plus, sustinea ca problema durerii este "irelevanta", deoarece legea care permite aceasta procedu-ra nu ia in discutie durerea, ci se concentreaza doar asupra dreptului mamei de a pune capat vietii copilului ce creste inauntrul ei.

O sursa pro-vita, (www.lifenews.com), sublinia un aspect ce ar putea fi privit ca un fel de ironie: "Hamilton a spus ca problema durerii fetale nu este adevarata, deoarece copiii nenascuti pot resimti dureri mai mari in cursul altor proceduri abortive, cum ar fi cea "prin dezarticulare" - in Cursul careia copilul este dezmembrat".

Simt copiii nou-nascuti durerea? Simte un copil durere in timpul vietii intrauterine? Raspunsul este evident de la sine. Iar monitorizarea copiilor avortati, cel putin in etapele avansate ale sarcinii, demonstreaza - imposibil de negat - ca ei resimt durerea acuta de-a lungul procedurii, adica, pana cand mor. Sa ne imaginam ca noi insine (sau propriul copil suntem sfasiati bucata cu bucata, pana in momentul in care un organ vital este distrus si agonia ia, in cele din urma, sfarsit.

Imi dau seama ca este groaznic. Pot provoca reactii ostile din partea organizatiilor care favorizeaza avortul si angoasa acuta la femeile care au trecut printr-un avort. Regret teribil ca generez, intr-o oarecare masura, probleme numeroaselor femei care sufera de ceea ce numim "sindromul post-avort". Si sunt constient de faptul ca exista situatii in care o femeie pur si simplu nu-si poate duce la termen copilul, cand singura ei optiune este avortul. (Dupa cum adesea s-a remarcat, numeroase femei, nu au in realitate alta varianta in momentul in care decid sa puna capat sarcinii).

Dar, pentru prea mult timp nu am spus nimic despre acest subiect. In ultimii trei ani, grija organizatiilor pro-vita s-a axat asupra embrionilor, indeosebi din cauza disputei privind recoltarea celulelor stern embrionare in scopuri terapeutice. Viata embrionara este, cu certitudine, o viata omeneasca si trebuie sa fie respectata deplin. Totusi, sistemul nervos nu este integrat inainte de saptamana a opta dupa fertilizare. Aceasta inseamna ca embrionul nu simte durerea.

Nu se intampla acelasi lucru si cu un fetus in plina dezvoltare: un copil care se dezvolta intrauterin. Principiul protejarii  vietii embrionare trebuie, fara indoiala, pastrat si aparat. Dar aceasta protectie trebuie extinsa in intregime si asupra unei fiinte simtitoare, a unui copil care simte durerea si care traieste deplin urmarile faptului ca este sfasiat sau ca i se implanta foarfecele in partea posterioara a capului.

Starea morala a unei societati este apreciata prin modalitatile in care isi trateaza cei mai vulnerabili membrii, indeosebi pe cei mai mici si pe cei mai varstnici. Daca societatea americana considera durerea suferita de un copil in timpul unui avort ca fiind irelevanta, atunci inseamna ca ne-am coborat pana la barbarism. Poate fi irelevant din punct de vedere al legilor care sunt astazi in vigoare, sau poate fi irelevant pentru cei care profita de pe urma industriei avorturilor. Dar nu poate fi considerat irelevant pentru oricine are o constiinta morala.

Si astfel, este timpul se ne extindem perspectiva si sa vorbim tare si clar legiuitorilor, medicilor si altora care formeaza opinia publica. Este timpul sa privim realitatea in fata, recunoscand ce se intampla cu 1,3 milioane de copii nenascuti in fiecare an, si - in vreme ce cerem iertare lui Dumnezeu si vindecare de orbirea noastra morala - sa lucram in parohiile noastre, in casele noastre, prin organizatiile pro-vita si prin legiuitorii nostri, pentru a pune capat la ceea ce pe drept cuvant a fost numit "holocaustul avorturilor". Este timpul sa auzim porunca evanghelica de a oferi "pe cei mai mici ai nostri" lui Hristos: nu sub forma de victime si cadavre, ci ca fiinte vii, prospere, in siguranta si cinstiti purtatori ai dumnezeiescului Sau chip.

Parintele John Breck

.

05 Iulie 2012

Vizualizari: 4084

Voteaza:

Tortura intrauterina 0 / 5 din 0 voturi. 2 review utilizatori.

Comentarii (2)

  • Ion MPostat la 2010-09-04 00:28

    "alteori ma gandesc ca poate, Dumnezeu ingaduie acest fenomen" Atunci cum se explica avorturi spontane suferite de femei cununate la biserica si care duc o viata curata si decenta? De ce le da Dumnezeu bucuria de a purta un copil in pintec pentru 2-3 luni dupa care Dumnezeu "il ia la el" in alte cuvinte il ucide? De ce omoara Dumnezeu copii?

  • geanina NeculaPostat la 2010-05-17 05:43

    ar mai fi multe de spus... Este adevarat intru totul ceea ce a spus Pr.Breck. As mai adauga ceva...Dincolo de acesti asasini si cersetori de mita cu diplome de medici, avem o societate mondiala condusa de organizatii ce au ca scop micsorarea numarului populatiei globale. Astfel ca, turma, adica marea majoritate a omenirii se orienteaza dupa aceste curente de manipulare in masa, drept ptr. care este stigmatizata persoana care da nastere mai multor copii. Se invoca mii de argumente nefondate, se introduc mii de solutii la efectele ce se produc pe plan sufletesc, psihic, comportamental, fizic, familiar si de dezvoltare echilibrata a membrilor nascuti (neavortati) dintr-o familie, doar pentru a ingropa constiinta si legea fireasca a lucrurilor. Uneori e greu de digerat nivelul la care a ajuns fiinta umana, iar alteori ma gandesc ca poate, Dumnezeu ingaduie acest fenomen. O mare parte din copiii avortati sunt conceputi in patimi mari si cu un material genetic lipsit de Dumnezeu si imoral la fel cum sunt parintii lor, cei ce recurg la astfel de metode si au acest stil de viata...ateu, astfel ca cei curati cu inima, genetic vorbind, sunt avortati intr-un procent mai mic. Sunt putini oameni MORALI ce recurg la aceste metode avortive(aici includ si asa zisele anticonceptionale, despre care un prof. univ. ginecolog sunea:"Medicina in acest moment nu a descoperit un medicament care sa impiedice conceptia.").

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE