Icoana Sfintei Treimi


Icoana Sfintei Treimi

Sa privim acum icoana zugravita de Sfantul Andrei Rubliov, aflata mult timp la Galeriile Tretiakov din Moscova; o minunata copie a acestei icoane se afla la Manastirea Troite-Serghieva de la Zagorsk. Am ales aceasta icoana pentru ca nenumaratele copii existente in Apus au facut-o foarte cunoscuta, iar celebrul film al lui Tarkovski despre Andrei Rubliov ne-a facut sa patrundem in miezul tainei sale; si, de asemenea, pentru ca aceasta icoana corespunde cel mai bine invataturii Bisericii.

1. Taina

In Biserica Ortodoxa, explicarea dogmei Treimii este obiectul teologic fundamental al sarbatorii Cincizecimii. In Duminica Cincizecimii este adorata Sfanta Treime:

Primind darurile sfintitoare ale Sfantului Duh, omul se face partas vietii treimice, caci cunoasterea este o comuniune de viata, iar arvuna indumnezeirii este arvuna vietii viitoare in Sfanta Treime, intrucat "Cu Duhul Sfant vin in noi si sunt contemplati Fiul si Tatal", spune Sf. Simeon Noul Teolog.

Pe de alta parte, implinire a Unitatii treimice, Biserica este "chipul Treimii, unipluralitate a ipostasurilor dupa chipul Treimii, Unitate dumnezeiasca, iar Cincizecimea este cea care ii implineste alcatuirea".

a. Temeiul biblic al teniei iconografice este capitolul 18 din Facere:

"Apoi Domnul S-a aratat lui Avraam la stejarul Mamvri, intr-o zi pe la amiaza, cand sedea el in usa cortului sau. Atunci, ridicandu-si ochii sai, a privit si iata trei Oameni stateau inaintea lui; si de cum I-a vazut, a alergat din pragul cortului sau in intampinarea Lor si s-a inchinat pana la pamant. Apoi a zis: «Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul Tau! Se va aduce apa sa va spalati picioarele si sa va odihniti sub acest copac. Si voi aduce paine si veti manca, apoi Va veti duce in drumul Vostru, intrucat treceti pe la robul Vostru!» Zis-au Aceia: «Fa precum ai zis !»

Dupa aceea a alergat Avraam in cort la Sarra si i-a zis: «Framanta degraba trei masuri de faina buna si fa azime». Apoi Avraam a dat fuga. Ei au mancat. Zis-a Unul: «Iata, la anul pe vremea asta am sa vin iar pe la tine si Sarra, femeia ta, va avea un fiu. Este oare ceva cu neputinta la Dumnezeu? La anul, pe vremea aceasta, am sa vin pe la tine si Sarra va avea un fiu!» Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo si S-au indreptat spre Sodoma" (Fac. 18, 1-16).

Aceasta imagine, intemeiata pe un eveniment istoric concret, infatiseaza prima aratare a lui Dumnezeu omului, insemnand astfel inceputul fagaduintei Mantuirii, sarbatoarea Cincizecimii fiind implinirea Revelatiei finale a tainei Sfintei Treimi.

Biserica Ortodoxa nu ingaduie reprezentarea Sfintei Treimi sub forma asa-numitei teme a "Paternitatii", intrucat nu se intemeiaza pe nici o realitate istorica, fiind rodul unei imaginatii indepartate de temeiurile teologice ale dogmei treimice. In aceasta chestiune, sinodul de la Moscova s-a exprimat astfel in 1667:

A-L infatisa in icoane pe Domnul Savaot (adica pe Tatal) cu barba carunta, cu Fiul pe genunchi si cu un porumbel intre Ei este intrutotul absurd si neverosimil, intrucat pe Dumnezeu Tatal nu L-a vazut nimeni niciodata. Caci Tatal nu are trup, iar Fiul nu in trup S-a nascut din Tatal mai inainte de toti vecii. Desi proorocul David spune: "Din pantece, mai inainte de luceafar Te-am nascut" (Ps. 109, 3), aceasta nastere nu este in trup, ci mai presus de orice intelegere si de negrait, iar Hristos insusi spune in Sfanta Evanghelie: "Nimeni nu-L cunoaste pe Tatal, decat numai Fiul". Aceasta nastere mai inainte de veci a Tiului Unul Nascut din Tatal trebuie inteleasa in gand, dar nu trebuie si nu poate fi infatisata in icoana.

Iata de ce Biserica considera drept una din cele mai frumoase reprezentari ale tainei Sfintei Treimi icoana realizata de sfantul monah Andrei Rubliov pentru Manastirea Troita-Sfantul Serghie, la inceputul secolului al XV-lea.

b. Ce infatiseaza icoana?

In fundalul icoanei, cortul lui Avraam, infatisat asemenea unui Palat sau asemenea Templului, si Stejarul de la Mamvri, amintind de Pomul Vietii.

Sfanta Treime - Andrei Rubliov

Cei trei ingeri: supli si usori, masura trupului lor este de 14 ori masura capului, fata de 7 ori, cum este in reprezentarile iconografice obisnuite. Aripile si transparenta culorilor le dezvaluie imaterialitatea si lipsa oricarei greutati. Perspectiva este inversa, ceea ce, desfiintand distanta, apropie figurile si arata ca Dumnezeu este aici. Liniile converg catre privitor pentru a se intalni in inima sa.

Cei trei ingeri reveleaza viata interioara a dumnezeirii. Ei se afla in repaus: pacea suprema a lui Dumnezeu. Dar repausul este si extaz - adica o iesire din sine - caci in Dumnezeu, stabilitatea si miscarea sunt acelasi lucru, ne invata Sf. Grigorie al Nyssei. Miscarea porneste de la piciorul stang al ingerului din dreapta si continua in aplecarea capului sau, trece la ingerul din mijloc si se prelungeste, de-a lungul ingerului din stanga, pana la picioare. Fiecare inger poarta un sceptru vertical, simbol al aspiratiei celor pamantesti catre cele ceresti. Sceptrele sunt insemnul aceleiasi puteri imparatesti pentru fiecare.

Cele trei persoane dumnezeiesti sunt in conversatie si exprima dragostea treimica. Expresia preaplinului iubirii este potirul, ingerii fiind grupati in jurul merindei dumnezeiesti. Mielul care se afla in potir leaga acest ospat dumnezeiesc de relatarea din Apocalipsa, referitor la Mielul jertfit inainte de intemeierea lumii.

In partea superioara a mesei intalnim forma geometrica dreptunghiulara: cele patru colturi fac trimitere la cele patru Evanghelii si la propovaduirea acestora in intreaga lume. Pomul vietii strabate masa si radacinile sale ajung pana la dreptunghiul pamantului, alimentate fiind de continutul potirului.

Cercul perfect este realizat de conturul celor trei persoane dumnezeiesti, centrul cercului fiind mana aflata in mijloc. Cercul este semnul vesniciei dumnezeiesti. Potirul, punct de convergenta al celor trei, cuprinde taina iubirii Tatalui Care rastigneste, iubirii Fiului rastignit, iubirii Duhului care invinge prin puterea crucii, asa cum explica mitropolitul Filaret al Moscovei in predica din Vinerea Mare a anului 1816.

Aceasta viata launtrica, ce uneste cele trei persoane inchise intr-un cerc si care se impartaseste celor din jur, dezvaluie intreaga adancime inepuizabila a acestei icoane. Ea aminteste de cuvintele lui Dionisie Areopagitul, potrivit caruia "o miscare circulara inseamna ca Dumnezeu ramane identic cu Sine si contine in Sine partile intermediare si extremitatile care sunt in acelasi timp si cuprinzatoare si cuprinse, si ca readuce la Sine tot ceea ce aplecat de la El.

Unghiul format de capetele si trupurile celor doi ingeri aplecati catre ingerul central ii uneste pe toti trei. Gesturile mainilor lor sunt indreptate catre potirul euharistie cu Mielul de jertfa. Acest Miel simbolizeaza jertfa de bunavoie a Fiului lui Dumnezeu si uneste gesturile ingerilor, pentru a arata unitatea de vointa si de actiune a Preasfintei Treimi care face un legamant cu Avraam.

Octogonul inscrie miscarea generala a icoanei, ocoleste piedestalul, tronurile, ingerii si muntii, vestind Ziua a Opta:

Din icoana porneste o chemare puternica: "Fiti una, asa cum Eu si Tatal una suntem". Omul este dupa chipul Dumnezeului treimic: in firea sa, Biserica-Comuniune este inscrisa ca adevarul sau ultim. Toti oamenii sunt chemati sa se adune in jurul unuia si aceluiasi potir, sa se inalte pana la inima dumnezeiasca si sa ia parte la ospatul mesianic.

Unii au cautat sa identifice cele trei ipostasuri fie pornind de la canoanele traditionale, fie de la o exegeza patristica. Dar, de fiecare data, s-a ajuns la interpretari diferite. Astfel, pentru Evdokimov, Tatal s-ar afla in centru, Fiul in stanga si Duhul in dreapta. Pentru "un monah al Bisericii Rasaritului", Tatal ar fi in mijloc, Fiul in dreapta, Duhul in stanga. Pentru altii, Tatal se afla la stanga, Fiul in centru, Duhul la dreapta.

Ce sa mai credem? Ce-a vrut Rubliov sa arate in celebra sa icoana? Trei ipostasuri reunite, sau aspectul unui singur Dumnezeu-Treime sub infatisarea a trei ingeri, subliniind unicitatea? Ca sa iesim din aceasta dilema, ne vom alatura, din motive atat teologice, cat si iconografice, parerii lui Uspensky, care considera ca aceasta icoana nu are pretentia sa infatiseze concret fiecare persoana a Preasfintei Treimi. Si cum ar putea-o face, din moment ce, in esenta Sa, dumnezeirea nu poate fi reprezentata? Chipurile si siluetele celor trei ingeri, aproape identici, subliniaza natura unica a celor trei persoane dumnezeiesti.

Cu toate acestea, in pofida asemanarii lor, ingerii nu sunt lipsiti de individualitate, iar caracterul fiecaruia este exprimat in raport cu lucrarea sa in lume. Ingerii sunt grupati in icoana in ordinea din Simbolul de credinta: "Cred intr-Unul Dumnezeu, Tatal, Fiul si Sfantul Duh".

Nici ingerul central, nici ceilalti doi nu au nimbul crucifer. Intrucat este cu neputinta sa pictezi prima persoana a Preasfintei Treimi, intr-un mod rezervat si reticent, iconografia a folosit o nuanta sobra, si nedefinita pentru vesmantul ingerului din stanga: trandafiriu sters, cu reflexe cafenii si albastre-verzui.

Ingerul central este prevazut cu mai multe detalii. El este cuprins in potirul alcatuit de contururile interioare ale ingerilor din stanga si din dreapta. In vesmantul sau purpuriu acoperit cu mantia albastra se regasesc culorile traditionale ale Fiului lui Dumnezeu intrupat.

Pentru a arata proprietatile celei de-a treia persoane a Preasfintei Treimi, care pe toate le innoieste si le da viata, culoarea dominanta folosita este verdele, ceea ce, potrivit interpretarii Sfantului Dionisie Areopagitul, inseamna tinerete si deplinatate a puterilor. Culorile ii unesc intre ei pe cei trei ingeri si contrasteaza cu aripile, de culoarea graului copt.

Continutul inepuizabil al acestei icoane nu poate fi decat opera unui om care a alungat orice tulburare din sufletul sau si traieste in lumina lui Dumnezeu si a unicitatii Sale treimice. Comentand aceasta icoana, Pr. Drobot spune:

Scopul sau nu este sa-l faca pe credincios sa se intoarca spre una sau alta din persoanele Preasfintei Treimi, infatisandu-i imaginea adecvata fiecareia dintre ele, adunate pe o aceeasi suprafata, ci de a-i ingadui sa devina constient, pe cat este omeneste posibil, de taina Dumnezeului treimic.

Printr-o solutie desavarsita din punct de vedere grafic, fericitul iconograf ne infatiseaza ca o unitate alcatuita din ipostasuri ceea ce Biserica ne invata necontenit in doxologiile sale: "Tie-ti multumim, Dumnezeule, Tata, Tiu si Duh Sfant".

Icoana lui Rubliov exprima in culori ceea ce Sfantul Grigorie de Nazianz a exprimat in cuvinte: "Acest cuvant (trias) uneste realitatile unite prin fiinta si nu lasa sa se risipeasca prin numar cele de nedespartit".

2. Treimea lui Rubliov in lumina icoanei crucii

Sinodul al doilea de la Niceea (787) spunea: "Definim cu toata rigoarea si exactitatea ca preacinstitele si sfintele icoane sunt alcatuite dupa asemanarea de viata datatoarei cruci".

Pe cruce s-a savarsit taina si s-a manifestat desavarsita transparenta a Tatalui in Fiul care-I incredinteaza Duhul si-L transmite Bisericii. Pe cruce, Hristos este icoana.

"Iata de ce s-a spus: trebuie ca Tiul Omului sa moara, dar nu simplu, ci sa fie rastignit, pentru ca astfel crucea sa devina teolog pentru cei mai ageri, vestind sus si tare atotputernicia Celui care trebuia sa fie aratat pe ea, a Celui care este totul in toate".

Dar pentru ca ucenicii sa inteleaga si sa recunoasca prin cruce atotputernicia Celui care S-a aratat pe ea, El ii duce pe muntele cel inalt al Schimbarii la Fata. Sfantul Maxim Marturisitorul ne arata in ce fel, pe cruce si in Schimbarea la Fata, Hristos manifesta acest Sine unic.

Taina Schimbarii la Fata este cea a sfatului treimic. Dumnezeu este in acelasi timp Unitate si Treime. Astfel, ca Avraam L-a primit pe Hristos sau a primit Treimea, este acelasi lucru, caci este vorba de aceeasi taina unica in miezul cel mai launtric al vietii si fiintei dumnezeiesti: Pentru aceasta i S-a aratat lui Avraam ca Treime vorbindu-i in acelasi timp ca Unul, ne spune Sfantul Maxim. In ospitalitatea sa, Avraam ii primeste pe cei trei oaspeti care-i vorbesc ca unul singur.

In filmul sau despre Andrei Rubliov, Tarkovski ne arata ca icoana trebuie inteleasa in perspectiva imensei compatimiri a monahului pentru poporul sau. El ii indeamna pe toti oamenii sa intre in comuniune in jurul potirului pentru ca, de-a lungul veacurilor, cei ce iau parte sa fie chemati sa sada in jurul Fiului:

Iata Treimea, sens si culme a vietii lui Andrei, Treimea, mare, senina, patrunsa de o bucurie frematatoare in fata fraternitatii omenesti: diviziunea fizica a unei singure fiinte in trei si intreita unire oferind o prodigioasa unitate de vederi in fata unui viitor inca risipit prin veacuri.

Iata de ce, chiar daca aceasta icoana a Preasfintei Treimi a luat nastere in Sfanta Rusie - rod al rugaciunii si geniului unuia din cei mai mari iconografi rusi - chiar daca sovieticii au pazit-o cu strictete in galeriile Tretiakov din Moscova, ea nu poate ramane inchisa acolo. Mostenitoare a intregii bogatii duhovnicesti a Rasaritului, dar si expresie a specificului rusesc, aceasta icoana este comoara ce apartine intregii Biserici, inainte de a fi rasariteana, ea este ecleziala.

Daniel Rousseau



16 Iunie 2008

Vizualizari: 12603

Voteaza:

Icoana Sfintei Treimi 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.