Obiceiuri de Stretenie - Ziua Ursului
La 40 zile dupa Craciun, pe 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, spiritualitatea populara pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.
Se considera ca puterea acestui animal era transferata asupra oamenilor, in special asupra copiilor, daca acestia se ungeau, in ziua de 2 aprilie, cu grasime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici si caliti in viata, copiii firavi erau botezati cu numele de Ursu.
Bolnavii de "sperietoare" erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par smuls dintr-o blana de urs iar, in satele pe unde se intampla sa treaca tiganii ursari, se obisnuia ca barbatii sa fie "calcati terapeutic" de catre ursii dresati.
Schimbarea anotimpurilor era pusa pe seama aparitiei sau disparitiei ursului, pe 2 aprilie, credinta intalnita nu numai la bucovineni ci si in intreg spatiul carpatic, in nordul Europei si chiar in unele zone din
Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.
De ziua ursului, in functie de starea vremii, batranii faceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevarat "grafic" al semanaturilor de primavara.
Ziua era considerata, pe alocuri, ca fiind si inceputul anului nou pomi-viticol. Prin livezi se purtau adevarate dialoguri intre pomicultori si pomi, iar pomii fructiferi fara rod in anul ce a trecut erau amenintati cu securea. Se credea ca in felul acesta, pomii vor fi determinati sa rodeasca.
Legat de acest moment calendaristic, se mai credea ca Stretenia, sub infatisarea unei divinitati meteorologice feminine, trecea peste ape. Daca acestea nu erau inghetate, Stretenia facea un pod de gheata peste ele.
Citeste si : Jocul Ursului
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.