Ortodoxie si Liturghie


Ortodoxie si Liturghie

Cuvioase parinte, iubiti frati si iubiti credinciosi, cu cuvantarea aceasta intitulata "Ortodoxie si Liturghie" incep un sir de cuvantari pe care le voi tine in zilele urmatoare pana vineri inclusiv. Maine va fi o cuvantare intitulata "Liturghia, sarbatorire cuprinzatoare", miercuri va fi o cuvantare, tot dimineata: "Prea Sfanta Treime si Sfanta Liturghie", joi dimineata va fi o cuvantare intitulata: "Binecuvantarile Sfintei Liturghii", iar vineri dimineata va fi ultima cuvantare in legatura cu Sfanta Liturghie tinuta de mine aici si anume intitulata "Indemnuri de la Sfanta Liturghie".

Asadar incepem cu "Liturghie si Ortodoxie" sau cu "Ortodoxie si Liturghie", e de fapt acelasi lucru. Pentru a putea vorbi despre Ortodoxie si Liturghie trebuie mai intai sa precizam notiunile de Ortodoxie si de Liturghie, ce inseamna Ortodoxie si ce inseamna Liturghie si ce legatura este intre Ortodoxie si Liturghie.

Cuvantul "ortodoxie" inseamna dreapta marire. Este un cuvant grecesc, un termen grecesc, care nu s-a tradus in limba noastra ci a ramas asa cum este in limba greaca, dar insemnatatea lui pentru noi, ca sa intelegem si noi ce inteleg grecii care au creat acest termen, este "dreapta marire". Noi ne numim pe noi insine ortodocsi ca sa ne deosebim de ceilalti crestini care nu sunt ortodocsi, ci sunt, zicem noi, eterodocsi. Ce inseamna eterodox? Strain de Ortodoxie, strain de dreapta marire.

Ortodoxia ca dreapta marire se revarsa in aducerea de marire lui Dumnezeu, deci noi suntem ortodocsi pentru ca aducem dreapta marire lui Dumnezeu si daca nu aducem dreapta marire nu suntem ortodocsi. Si ceilalti crestini aduc marire lui Dumnezeu, dar nu marirea cea dreapta, pentru ca nu au credinta cea dreapta. Cei care, de pilda, nu cinstesc pe Maica Domnului, nu pot avea dreapta marire pentru ca nu au dreapta credinta. Ori noi ca cinstitori ai Maicii Domnului avem dreapta marire pentru ca facem legatura intre Domnul Hristos si Maica Domnului, mama Domnului nostru Iisus Hristos. Si asa mai departe, nu starui acum in amanunte. Sigur ca se pot aduce multe lucruri care marturisesc dreapta marire pe care o avem noi.

Cuvantul "ortodox" a avut circulatie in Rasarit in special dupa despartirea Bisericii la 1054, intre catolici si ortodocsi. Pana la 1054 Biserica s-a numit catolica si grecii se numesc pe sine si astazi catolici in intelesul ca credinta aceasta e o credinta care e peste tot. Si cuvantul catolic este de fapt tot de origine greaca insa pentru ca cei din Apus s-au numit pe sine catolici, asa cum sunt ei astazi, adica despartiti de credinta ortodoxa, ca sa nu se faca confuzii intre catolicii din Apus si catolicii din Rasarit, cei din Rasarit nu s-au mai numit catolici ci s-au numit ortodocsi, cu dreapta marire.

Cine zice "ortodox" stie ce zice, adica zice crestinii care nu sunt de credinte straine de Ortodoxie ci sunt asa cum suntem noi, cu credinta ortodoxa, cu dreapta marire. Sigur ca pentru a avea dreapta marire trebuie sa ai dreapta credinta. Nu poti sa ai dreapta marire daca nu ai dreapta credinta. Deci, ori zicem drept maritori crestini, ori zicem drept credinciosi crestini, in realitate e acelasi lucru in doua infatisari. La slujba, de pilda la Sfanta Liturghie, se spune: "Pe voi pe toti, dreptmaritorilor crestini, sa va pomeneasca Domnul Dumnezeu intru imparatia Sa, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor". S-ar putea spune foarte bine: "Pe voi pe toti, ortodocsilor crestini, sa va pomeneasca Domnul Dumnezeu intru imparatia Sa, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor". Prin urmare noi ne definim ca ortodocsi, ne numim ortodocsi, drept maritori, si ne manifestam ca ortodocsi prin ceea ce are Ortodoxia ca specific, adica prin ceea ce e reprezentata Ortodoxia.

Cea mai de capetenie eticheta a Ortodoxiei este Sfanta Liturghie. Cuvantul "liturghie" este tot de origine greaca si inseamna "lucrare publica" asa ca liturghie dupa cuvantul acesta, - dupa cuvantul grecesc considerat ca "lucrare publica", pentru ca asta inseamna "liturghie" - se socoteste ca fac toti aceia care fac lucrari de folos, lucrari spre binele oamenilor, lucrari de conducere de exemplu. Liturghie, dupa cuvantul acesta de lucrare publica, face si un conducator de corabie, tot liturghie face, dar nu liturghia in intelesul in care o avem noi in vedere.

In romaneste cand zici "liturghie" te gandesti la un singur lucru si nu te gandesti la o lucrare publica, ci te gandesti la o slujba si anume la slujba cea mai de capetenie din Biserica Ortodoxa care se numeste Liturghie. "N-am luat parte la Sfanta Liturghie" sa zicem, daca zice cineva asa, inseamna ca nu merge la slujba cea mai de capetenie a Bisericii, sau "am luat parte la Sfanta Liturghie" inseamna ca am luat parte la acea slujba in cuprinsul careia Cinstitele Daruri ce sunt puse inainte, painea si vinul anume pregatite, se prefac, la rugaciunea preotului prin darul lui Dumnezeu, in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos cu care se impartasesc credinciosii. Asta este Liturghia.

In limba franceza, cuvantul "liturghie" se traduce cu - are ca termen - cuvantul "liturgie" si nu inseamna numai Liturghie, si mai ales nu inseamna Liturghia ci inseamna toata slujba Bisericii, toate laudele, cele sapte laude. Deci ei cand spun "liturgie" spun slujbele Bisericii de fiecare zi, cele sapte laude, la ei toate sunt "liturgie", dupa cuvantul "liturgie" sau liturghie cum zicem noi. Ortodocsii francezi au si ei Liturghie cum avem noi, si Liturghia aceasta se numeste "Liturgie Eucharistique".

De ce s-a ajuns in limba franceza la aceasta exprimare, "liturgie" si "Liturgie Eucharistique", liturghie si Liturghie Euharistica? Pentru ca toate slujbele Bisericii ne pregatesc pentru Liturghie, Liturghia nu e desprinsa de celelalte slujbe ale Bisericii, ci e impreuna cu slujbele Bisericii asa incat cineva care vrea sa slujesca Sfanta Liturghie trebuie sa participe si la celelalte slujbe ale Bisericii ca sa se poata pregati pentru cea mai inalta slujba a Bisericii, pentru Sfanta Liturghie.

Imi aduc aminte ca intr-un an, sunt de atunci vreo cincisprezece ani cred, prin 1980-1981, nu mai stiu exact, eram diacon si am fost la manastire la Prislop, pe langa Hateg, unde e inmormantat parintele Arsenie Boca, si a venit un parinte, parintele Caliopie Georgescu care era exarh al manastirilor din Mitropolia Olteniei din Arhiepiscopia Craiovei si a fost rugat sa faca Liturghie. Atunci preotul manastirii nu era disponibil, si el a acceptat sa faca Liturghie dar a zis ca pentru a putea face Liturghie trebuie sa se mai faca o data Utrenia pentru ca el nu a fost la Utrenie si sa participe si la Utrenie ca sa poata face Liturghie. Utrenia se facuse seara. Si dimineata el a rugat pe maicile de la Prislop ca daca vor sa faca Liturghia sa repete inca o data Utrenia ca sa fie si el la Utrenie. E o constiinta ortodoxa lucrul acesta. Adica e o pregatire, e o indatorire, si el asa a motivat ca vrea sa se faca inca o data Utrenia, ca sa fie si el acolo, zicand asa, ca pentru constiinta lui. Constiinta aceasta trebuie sa ne-o formam toti credinciosii. Sigur ca in realitate, in viata sociala, nu toti oamenii au posibilitatea sa ia parte la slujbele Bisericii, la Utrenie, la Vecernie, sunt imprejurari care intr-adevar ii impiedica, dar constiinta ortodoxa trebuie sa ne oblige sa luam parte la slujbele Bisericii ca sa avem vrednicia de a lua parte la Sfanta Liturghie, la Liturghia Euharistica. Concluzia aceasta o scoatem foarte bine din faptul ca in limba franceza exista termenul "liturgie" pentru toate slujbele si termenul "Liturgie Eucharistique" pentru Liturghia propriu-zisa.

Sfanta Liturghie este cea mai de capetenie slujba a Bisericii si este lasata in esenta ei de catre Domnul nostru Iisus Hristos. Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taina a luat paine in mainile Sale, a binecuvantat, a frant, a dat ucenicilor si a zis: "Luati mancati, acesta este Trupul Meu care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor". Dupa aceea a binecuvantat paharul cu vin si a zis: "Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor". Aceasta este esenta Sfintei Liturghii si de fapt Domnul Hristos cu acel prilej a si zis: "Aceasta sa faceti intru pomenirea Mea" (Luca 22, 19-20).

Intru pomenirea jertfei Mantuitorului nostru Iisus Hristos se face Sfanta Liturghie. Asadar Sfanta Liturghie este intemeiata de Domnul Hristos, bineinteles nu asa cum se prezinta astazi. Sfanta Liturghie asa cum se prezinta astazi este alcatuita de Sfantul Vasile cel Mare si de Sfantul Ioan Gura de Aur. De cele mai multe ori noi facem Sfanta Liturghie care ne-a ramas de la Sfantul Ioan Gura de Aur, bineinteles cu unele modificari care s-au adaugat in decursul veacurilor. Noi spunem insa ca Sfantul Ioan Gura de Aur a alcatuit Liturghia, nu suta la suta asa cum o avem noi, dar in esenta, in temelia ei, Liturghia pe care o avem noi astazi este facuta de Sfantul Ioan Gura de Aur sau de Sfantul Vasile cel Mare.

Doua Liturghii se fac in Biserica ortodoxa: Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se face numai de zece ori pe an iar Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur se face de cele mai multe ori, iar in timpul postului pregatitor pentru Sfintele Pasti, in Postul Mare, se face si o Liturghie care nu e deplina si se numeste "Liturghia Darurilor mai inainte sfintite", deci e o Liturghie la care nu se sfintesc Cinstitele Daruri ci sunt sfintite la o Liturghie deplina, la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare sau la Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur. Sfantul Ioan Gura de Aur a avut in vedere si Liturghia Sfantului Vasile, Sfantul Vasile a avut in vedere Liturghiile dinainte de el, Liturghia Sfantului Iacob, si le-au alcatuit asa cum au fost luminati de Dumnezeu pentru contemporanii lor si au ramas de atunci in general neschimbate asa cum le avem noi astazi.

Sfanta Liturghie este slujba la care Cinstitele Daruri se prefac in Trupul si Sangele Mantuitorului pentru impartasirea credinciosilor. Avem in vedere la Sfanta Liturghie pe Dumnezeu si pe oameni. Pe Dumnezeu care ne da posibilitatea sa avem Cinstitele Daruri, sa avem Trupul si Sangele Mantuitorului, sa avem Sfanta Euharistie pentru impartasirea credinciosilor si ii avem in vedere pe credinciosii care doresc sa se impartaseasca cu Cinstitele Daruri prefacute in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos, cu "dumnezeiestile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cerestile, de viata facatoarele, infricosatoarele lui Hristos Taine". Sfanta Liturghie, asa cum este in Biserica noastra Otrodoxa, in Biserica dreptmaritoare, are trei parti: o parte pregatitoare care se numeste Proscomidie, o parte la care pot participa si credinciosii inca nebotezati numiti "cei chemati" sau "catehumeni" - pana la "Cati sunteti chemati iesiti" si aceasta parte se numeste "Liturghia cuvantului" - iar impartasirea care se face in cadrul acestei Sfinte Liturghii este impartasire prin cuvant si anume prin Evanghelia care se citeste. Si apoi urmeaza Liturghia Euharistica propriu-zisa la care nu pot lua parte cei care nu sunt dreptmaritori crestini ci numai dreptmaritorii crestini, numai ortodocsii, numai cei botezati. Si cei care se pregatesc pentru botez in Biserica Ortodoxa sunt socotiti intr-un fel tot ortodocsi dar intr-o categorie care nu le da voie sa ia parte la Sfanta Liturghie propriu-zisa, la Liturghia Euharistica, ci numai la Liturghia cuvantului. E o randuiala a Bisericii noastre in care se pune in evidenta importanta Sfintei Liturghii, adica nu orice credincios e vrednic sa ia parte la Sfanta Liturghie, Sfanta Liturghie fiind o slujba mai presus de lumea aceasta, este o slujba care aduce cerul pe pamant. Biserica in general este considerata ca "cerul cel de pe pamant", avand in vedere biserica drept locas de inchinare. Sfanta Liturghie este imparatia lui Dumnezeu pe pamant, si de aceea ca sa luam parte la Sfanta Liturghie, la imparatia lui Dumnezeu de pe pamant trebuie sa avem o vrednicie anume, trebuie sa fim curatiti de relele care ne-ar face nevrednici de Sfanta Liturghie. De aceea la Sfanta Liturghie in vechime nu aveau voie sa ia parte cei nebotezati, catehumenii, cei chemati, si nu aveau voie sa ia parte la Sfanta Liturghie cei care erau in stadiul de pocainta, care nu se puteau si impartasi. Toti credinciosii care luau parte la Sfanta Liturghie aveau cumva obligatia sa se impartaseasca cu Sfintele Taine, cu Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos si atunci se considera ca numai aceia care se pot impartasi pot lua parte la Sfanta Liturghie. Lucrurile n-au ramas asa in istoria Bisericii din neputinta omeneasca si Biserica a admis sa ia parte si cei care sunt in stadiu de pocainta pentru ca nu mai exista o categorie, o ceata, a celor ce se pocaiesc, sau mai multe cete din cei care se pocaiesc si care nu intrau in biserica ci stateau in pridvorul bisericii la sfintele slujbe. Lucrul acesta Biserica l-a desfiintat in istorie si atunci a ramas ca toti credinciosii ortodocsi pot sa ia parte la Sfanta Liturghie dar fiecare in constiinta lui trebuie sa stie care este situatia lui si cum anume trebuie sa se pregateasca pentru a se face vrednic de Sfanta Liturghie.

Daca nu avem in vedere lucrurile acestea inseamna ca coboram Sfanta Liturghie si pentru noi devine o slujba obisnuita ca si slujbele celelalte. Si celelalte slujbe sunt importante, insa sunt importante ca pregatitoare pentru Sfanta Liturghie, iar Sfanta Liturghie este cea mai insemnata dintre sfintele slujbe, dar nu desprinsa de celelalte slujbe - si in cazul acesta Sfanta Liturghie in Ortodoxie ocupa locul cel mai de capetenie - si de aceea am zis ca eticheta Bisericii Ortodoxe este Sfanta Liturghie. Orice slujba ortodoxa este o eticheta a Bisericii Ortodoxe dar mai presus de toate, cel mai bine reprezinta Ortodoxia Sfanta Liturghie.

Comorile Ortodoxiei, comorile credintei noastre sunt sfintele slujbe prin existenta lor si prin continutul lor. Sfanta Liturghie este un fel de rezumat al celorlalte sfinte slujbe in intelesul ca in Sfanta Liturghie se prezinta evenimentele de mantuire care tin de viata ortodoxa, de viata Bisericii Ortodoxe. Tot ceea ce s-a facut pentru noi, pentru mantuirea noastra, se infatiseaza pe scurt in cuprinsul Sfintei Liturghii, asa ca Sfanta Liturghie in cele din urma este cea mai reprezentativa slujba a Bisericii noastre, si este cea mai reprezentativa slujba, si prin continut, si prin rostul ei. Prin continut - prin ceea ce se spune, prin rostul ei - prin faptul ca la Sfanta Liturghie se sfintesc Cinstitele Daruri, si prin scopul ei - ca cei credinciosi sa se poata impartasi cu Sfintele Taine ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

Noi consideram Sfanta Liturghie ca imparatia lui Dumnezeu pe pamant in intelesul ca la inceputul ei se spun cuvintele: "Binecuvantata este imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor". Deci avem in vedere ca in fata noastra se desfasoara imparatia lui Dumnezeu, avem in vedere faptul ca se face aici pe pamant lucru ceresc, in "cerul cel de pe pamant", avem in vedere faptul ca la Sfanta Liturghie noi ii inchipuim aici pe pamant pe cei din ceruri. Cuvintele: "Noi, care pe Heruvimi cu taina inchipuim si facatoarei de viata Treimi intreit sfanta cantare aducem, toata grija cea lumeasca de la noi sa o lepadam. Ca pe Imparatul tuturor, sa-L primim pe Cel in chip nevazut inconjurat de cetele ingeresti. Aliluia, aliluia, aliluia", sunt cuvinte din care intelegem ca participand noi la Sfanta Liturghie nu mai suntem doar oameni obisnuiti, oameni pacatosi asa cum ne stim noi, ci suntem si inchipuitori ai fiintelor ceresti care stau in apropierea lui Dumnezeu si-I aduc marire lui Dumnezeu, ii inchipuim pe Heruvimi.

Si, la Sfanta Liturghie, avem posibilitatea sa spunem cuvinte ingeresti: "Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot, plin este cerul si pamantul de marirea Ta". Sunt cuvinte din cer aduse pe pamant si le spunem si noi. Avem apoi posibilitatea sa-I aducem marire lui Dumnezeu raspunzand la ecfonisele de la Sfanta Liturghie in care Il avem in vedere pe Dumnezeu ca Cel "Caruia I se cuvine toata marirea, cinstea si inchinaciunea", ca pe Cel ce are "stapanire, imparatie, putere si marire", ca pe Cel ce este "bun si iubitor de oameni", ca pe Cel ce este "milostiv si iubitor de oameni", ca pe Cel ce este "Sfant" si "sfintirea noastra" si toate acestea ni le pune in fata Sfanta Biserica in Sfanta Liturghie. Si noi raspunzand la aceasta marturisim ca avem incredintarea ca trebuie sa-I aducem marire lui Dumnezeu si Ii aducem marire lui Dumnezeu dupa puterea noastra, fiecare dintre noi atata cat putem noi sa aducem. Din toata marirea lui Dumnezeu Ii aducem atat cat putem noi sa-I aducem si gandul acesta ca Dumnezeu e bun si milostiv si iubitor de oameni, ca e sfant, ca e sfintirea noastra trebuie sa ne dea dorinta ca sa fim preamaritori de Dumnezeu intrucat Ortodoxia este cu preamarire adusa lui Dumnezeu.

O viata ortodoxa trebuie sa fie o viata care prelungeste Sfanta Liturghie in viata sociala, in viata de toate zilele, in intelesul ca la Sfanta Liturghie se spune: "Cu pace sa iesim" si credinciosii raspund: "Intru numele Domnului", ceea ce inseamna ca si dupa Liturghie trebuie sa fie o Liturghie, adica o slujba de preamarire a lui Dumnezeu si o slujba de transformare a naturii, de transformare a vietii noastre, de transformare a simtirii noastre, de transformare a fiintei noastre spre bine. Daca traim liturgic in viata sociala, daca ne silim sa traim liturgic, atunci si Sfanta Liturghie o traim la masurile la care trebuie s-o traim, iar daca consideram Liturghia desprinsa cumva de viata sociala si desprinsa de celelalte slujbe si neglijam slujbele Bisericii si vrem sa pretuim numai Sfanta Liturghie, nu suntem in Ortodoxie pentru ca Ortodoxia impune o viata in care sa se desfasoare Sfanta Liturghie la masurile la care poate fi desfasurata in constiinta noastra.

De exemplu cand slujeste preot cu diacon, diaconul, inainte de a incepe Sfanta Liturghie, zice catre preot: "Roaga-te pentru mine, parinte" si preotul spune: "Sa indrepteze Domnul pasii tai spre tot lucrul bun". Adica indreptarea aceasta spre bine, indreptarea generala spre bine este o continuare a Liturghiei. Dupa intrarea cu Sfintele Daruri, cand sunt puse pe Sfanta Masa, daca slujeste preot cu diacon, preotul zice catre diacon: "Pomeneste-ma, frate si impreuna-slujitorule" iar diaconul raspunde: "Preotia ta sa o pomeneasca Domnul Dumnezeu intru imparatia Sa. Roaga-te pentru mine, parinte". La aceasta preotul zice: "Duhul Sfant sa vina peste tine si puterea Celui preainalt sa te umbreasca" iar diaconul raspunde: "Acelasi Duh sa lucreze impreuna cu noi in toate zilele vietii noastre. Pomeneste-ma parinte". Si iarasi zice preotul: "Sa te pomeneasca Domnul Dumnezeu intru imparatia Sa, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor".

Dialogul acesta, liturgic de fapt, este un dialog din care intelegem ca cea mai insemnata urare pe care o poate face cineva este aceasta ca "Duhul Sfant sa vina peste noi si puterea Celui preainalt sa ne umbreasca" asa cum s-a intamplat cu Maica Domnului, cu Preasfanta Fecioara Maria la Buna Vestire si ca "acelasi Duh sa lucreze impreuna cu noi in toate zilele vietii noatre". Deci nu numai in cuprinsul unui timp limitat cat tine o Sfanta Liturghie, ci in toate zilele vietii noastre si toata viata noastra, chiar si viata de studiu, chiar si viata de indatoriri sociale trebuie sa fie un fel de liturghie dupa Liturghie, trebuie sa fie un fel de stradanie de a aduce pe Dumnezeu, pe Domnul Hristos, in mijlocul nostru cum se spune la Sfanta Liturghie cand slujesc mai multi preoti si cand se imbratiseaza si zic: "Hristos in mijlocul nostru" si celalalt: "Este si va fi", si primul iarasi: "Totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor." iar al doilea: "Amin".

Deci constiinta aceasta a ducerii in lumea aceasta a Domnului Hristos in constiinta noastra, si in viata noastra, si in viata sociala, este o constiinta ortodoxa, este o gandire ortodoxa, care are drept eticheta, drept rezumat, drept firma sa zicem asa, Sfanta Liturghie, care nu trebuie sa ramana in biserica, ci trebuie dusa de fiecare dintre noi la masurile noastre pana acolo unde ajungem cu viata noastra si sa ne ferim de tot ce ar impiedica preamarirea lui Dumnezeu pentru ca unde nu este preamarirea lui Dumnezeu, acolo nu este nici Liturghie pentru ca nu este Ortodoxie. Dumnezeu sa ne ajute!

Experienta vietii cu Hristos
Experienta vietii cu Hristos Mărturisesc că nu m-am gândit să public o carte de teologie, cu atât mai puțin un volumde predici, cu toate că mi-aș fi dorit mult să o pot face. Întrebată fiind dacă am supărat-o cu ceva, buna mea mamă, Rozalia Flueraș, spunea că nu am supărat-o decât cu 62.00 Lei
Slujind lui Dumnezeu si semenilor
Slujind lui Dumnezeu si semenilor Libertatea cea mai adâncă este de a te lăsa mereu răpit în Hristos, pentru a petrece cu El în veșnicie. Numai în Biserică, ascultând și împlinind poruncile lui Dumnezeu și învățătura evanghelică, credinciosul se poate împărtăși de roadele jertfei lui Hris 49.00 Lei
Acatistier al Sfintilor Isihasti si Marturisitori
Acatistier al Sfintilor Isihasti si Marturisitori Preaslăvirea lui Dumnezeu și cinstirea Sfinților este o punte luminoasă între cele vremelnice și cele veșnice. Oferim rugătorilor creștini acest Acatistier, nădăjduind că ne va fi tuturor spre folos duhovnicesc, în străduința de a ne alipi de tot binele 34.00 Lei
Minunatele fapte si invataturi
Minunatele fapte si invataturi „Câştigaţi virtuţile opuse păcatelor. Tristeţea este călăul care ucide energia de care avem nevoie ca să primim în inimă pe Duhul Sfânt. Cel trist pierde rugăciunea şi este incapabil de nevoinţele duhovniceşti. În niciun caz şi indiferent de situaţie să 27.00 Lei
Sfaturi pentru familia crestina
Sfaturi pentru familia crestina Rugăciunea Stareților de la OptinaDoamne, dă-mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce-mi aduce ziua de astăzi.Doamne, dă-mi să mă încredințez deplin voii tale celei sfinte.În fiecare clipă din ziua aceasta povățuiește-mă și ajută-mă în toate.Cele ce 29.00 Lei
Rugaciunea inimii
Rugaciunea inimii „Rugăciunea nu este o tehnică elaborată, nu este o formulă. Rugăciunea inimii este starea celui ce se află înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu este atotprezent, însă eu nu sunt întotdeauna prezent înaintea Lui. Am nevoie de o tradiție vie, de un Părinte 34.00 Lei
Dialoguri la hotarul de taina
Dialoguri la hotarul de taina Cartea aceasta de dialoguri cu Părintele Valerian, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României de astăzi, este de o frumusețe rară prin arta cuvântului și adâncimea spiritului. Ea răspunde întrebărilor omului contemporan mai însetat de mântuire decât 38.00 Lei
Bucuria cea vesnica. Nasterea si Invierea Domnului
Bucuria cea vesnica. Nasterea si Invierea Domnului Părintele Ieromonah Valerian Pâslaru, Starețul Mănăstirii Sfântul Mucenic Filimon, unul dintre cei mai apreciați duhovnici contemporani, în cartea de față, în convorbirile sale cu teologul și scriitorul Florin Caragiu, ne vorbește despre renaștere și 32.00 Lei
Un graunte de iubire. Despre o viata traita cu sens
Un graunte de iubire. Despre o viata traita cu sens De atât avem nevoie pentru a trăi cu mai multă credință și a face bine celor de lângă noi. Într-o lume care pare să uite cât de prețioasă este viața, această carte este un mesager al speranței: împreună, putem să transformăm un grăunte de iubire într-un 55.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact