Lexicon al Bunei Cuviinte D

D

Daca ai prieteni, fugi de intalnirile dese cu ei, caci numai intalnindu-te rar cu dansii le vei fi de folos. Iar daca vezi ca iti vine prin ei vreo vatamare, cu nici un chip nu te mai apropia de dansii! Trebuie sa ai ca prieteni pe cei ce pot fi de folos si de ajutor vietuirii tale.

Daca asa s-au mantuit parintii nostri, tot asa se cuvine sa ne mantuim si noi, intreband pe inaintasi si raspunzand la urmasi.

Daca esti cumva stapanitor cu mare putere, sa nu ameninti lesne cu moartea pe cineva, cunoscand ca dupa fire si tu esti supus mortii!

Daca esti iubitor de invatatura, fa-te iubitor si de osteneala! Caci simpla cunostinta ingamfa pe om.

Daca esti lipsit de hrana sau de haine, nu te rusina sa primesti cand ti le vor aduce altii, caci rusinea aceasta este un fel de mandrie. Iar daca prisosesti tu in aceasta, da si tu celui lipsit!

Daca ne straduim sa ne vindecam de patimile trupului, de teama sa nu ne rada lumea, cu atat mai vartos sa ne straduim a ne vindeca de patimile sufletului, ca unii ce avem sa fim judecati inaintea fetei lui Dumnezeu.

Daca nu vrei sa spui ca Sfintii Parinti: "Eu sunt cel mai pacatos!", macar sa-ti dai seama ca tot pacatul traieste in tine.

Daca postesti, sa nu te mandresti!

Daca simtim o anumita antipatie fata de cineva, cel mai bine este sa nu ne gandim nici la chipul acelei persoane, nici la cauza acestei uri, ci sa ne rugam independent de toate acestea.

Daca te temi ca pacatosii, care sunt ca si tine, sa nu vada pacatele tale, cu cat mai mult trebuie sa te temi de Dumnezeu, Care ia aminte la toate!

Da binete semenilor tai intotdeauna, caci acest lucru este ABC-ul bunului simt!

Daruiti in intregime inima voastra lui Dumnezeu, iar nu lumii!

De bucate numai atat sa ne slujim, cat sa traim, nu ca sa ne facem robi pornirilor poftei. Primirea hranei cu masura si cu socoteala da trupului sanatatea.

De cate ori cazi, scoala-te, marturiseste-ti pacatele, caieste-te, fa-ti canonul, intreaba si du-ti crucea mai departe, cu ochii la Hristos!

De cerem de la Dumnezeu cele inalte si El nu ni le da, sa ne impacam a fi si fara ele!

De eretic fugi, ca sa nu cazi si tu in groapa!

De esti cu adevarat milostiv, sa nu te necajesti inlauntrul tau cand ti se rapesc pe nedrept ale tale, nici sa nu povestesti celor din afara paguba ta!

De esti silit sa razi, nu te feri, dar sa nu ti se vada dintii!

De faci vreun lucru, multumeste lui Dumnezeu, Care te-a ajutat, iar de nu-l poti face, cunoaste-ti neputinta si te smereste!

De greutatea stapanirii sa fugi!

De intra tovarasul tau de drum in vorba cu unii cu care se intalneste, asteapta-l si nu-l grabi!

De la oamenii care nu cred in Dumnezeu sa nu asteptam intelegere duhovniceasca. Sa ne rugam doar sa-i ierte Dumnezeu si sa-i lumineze.

De nevointe mai presus de masura sa nu ne apucam, ci sa ne straduim ca vicleanul nostru prieten - trupul - sa fie un slujitor credincios si mereu in stare de a lucra virtutile.

De nu ai fapte, sa nu vorbesti despre virtuti!

De nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau, sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi!

De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba. Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar in simturi!

De nu vrei sa patimesti rele, sa nu vrei nici sa faci rele. Pentru ca lucrul dintai urmeaza fara abatere celui de-al doilea. Caci ceea ce seamana fiecare, aceea va si secera.

De parintii nostri cei raposati sa ne aducem aminte!

De spui cuiva ceva din cele ce trebuie spuse, vorbeste ca cel ce voieste sa invete el insusi, si nu cu autoritate si cu indrazneala!

De v-a suparat cineva, sa iertati. Iar de ati suparat pe cineva, sa cereti iertare!

De vin sa nu te impartasesti decat cand esti cu prietenii sau cand esti bolnav sau neputincios.

De voiesti sa scoti tandara din ochiul altuia, sa nu o scoti pe aceasta cu o barna, ci cu o pensa. Barna este cuvantul greu sau purtarile urate. Iar pensa este invatatura blanda si mustrarea indelung rabdatoare.

De voim ca postul nostru sa fie adevarat si primit de Dumnezeu, cum postim de bucate, tot asa se cade sa ne pazim de orice pacat sufletesc sau trupesc.

De vrei sa primesti lauda de la oameni, iubeste mai intai mustrarea pentru pacate!

Despre Cel din fire bun cugeta cele bune. Si despre tot omul gandeste numai de bine!

Desertati-va totdeauna de gandurile vinovate si petreceti impreuna cu Domnul, pana cand ne va milui!

Desertaciuni sa nu vezi cu ochii!

Dorind sa te rogi cum trebuie, sa nu intristezi vreun suflet; iar de nu, in desert alergi!

Dupa adevar ar trebui sa conduca acela care impune mai intai sufletului si trupului sau legile virtutii.

Dupa ce a venit incercarea, nu intreba de ce sau prin cine a venit, ci cum sa o porti cu multumire, fara intristare si fara pomenirea raului!

Dupa cum nu e bine sa lasi sa creasca iarba si buruienile in straturi impreuna cu legumele, tot astfel rau si primejdios e sa ingadui a patrunde in suflet gandul viclean.

Dumnezeu cere de la tine ca tu singur sa te manii pe cugetele cele pacatoase si sa nu te indulcesti cu ele.

Carti Ortodoxe
Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact