Impedimente la casatorie
Determinarea impedimentelor apartine autoritatilor civile, pentru caracterul civil al casatoriei, si autoritatii bisericesti, pentru caracterul religios. In general, impedimentele la casatorie, dupa continutul sau intinderea lor, sunt absolute sau relative, dupa cum impiedica incheierea casatoriei cu orice persoana, sau numai cu anumite persoane. Cu privire la efecte, casatoria incheiata cu nerespectarea impedimentelor absolute este nula, iar cea incheiata cu nerespectarea impedimentelor relative ramane valabila ; dar se pedepsesc sotii cu epitimii, iar preotii savarsitori, cu sanctiuni bisericesti care pot fi mai aspre sau mai putin grave, dupa cum se constata ca cei in cauza au cunoscut sau nu impedimentele.
a) Varsta sotilor. Tinandu-se seama de scopul esential al casatoriei nasterea de copii prin lege s-a stabilit o varsta minima, care presupune dezvoltarea fizica a viitorilor soti, ca sa poata da nastere la copii sanatosi. Aceasta varsta - potrivit Art. 4 din Codul Familiei - este de optsprezece ani pentru barbat si de saisprezece ani pentru femeie. In cazuri exceptionale, pentru motive temeinice si numai in baza avizului unui medic oficial, se poate incuviinta casatoria femeii care a implinit cincisprezece ani. Casatoria incheiata fara respectarea varstei legale este socotita nula.
b) Consimtamantul liber al viitorilor soti trebuie exprimat personal de fiecare sot si in mod public in fata delegatului de stare civila (Art. 16). Casatoria incheiata fara respectarea conditilor prevazute pentru exprimarea consimtamantului de catre soti este socotita nula (Art. 19). In legatura cu aceasta conditie a consimtamantului liber, se prevede ca este oprit sa se casatoreasca - sub sanctiunea nulitatii casatoriei - debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul faptelor sale (Art. 9).
c) Codul Familiei respecta principiul monogamiei, prevazand ca "este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita" (Art. 5).
Impedimente absolute prevazute numai de Biserica
a) Hirotonia. Cel care a acceptat sa fie hirotonit in treptele ierarhiei de drept divin - diacon, preot, episcop - fiind necasatorit, nu se mai poate casatori dupa aceea (Can. 26 apostolic ; Can. 3, 6 Trulan ; Can. 1 Neocez.).
b) Votul castitatii. Cel care a fost tuns in monahism, depunand voturile : ascultarii, saraciei si castitatii, nu se mai poate casatori (Can. 16 - IV Ec, Can. 6 al sf. Vasile cel Mare s.a.).
c) Existenta casatoriei a treia. Dupa desfacerea primei casatorii - prin moartea unui sot sau prin divort - Biserica a ingaduit, cu epitimii, incheierea casatoriei a doua si a treia (Can. 4 si 50 ale sf. Vasile cel Mare). Prin hotararea luata de sinodul din Constantinopol, in anul 920, prin Tomos-ul Unirii, existenta casatoriei a treia a fost decretata ca impediment absolut la incheierea unei noi casatorii.
d) Deosebirea de religie. Tainele Bisericii impartasindu-se numai celor botezati, iar casatoria realizand o unitate intre sot si sotie, nu s-a ingaduit casatoria unui crestin cu un necrestin. Exceptia ingaduita de sfantul apostol Pavel (I Cor., 7, 12-14), ca un crestin sa ramana in casatorie cu un necrestin, priveste cazurile care se iveau mai des la inceputul crestinismului, cand numai unul din sotii casatoriti ca pagani trecea la crestinism, in nadejdea, ca prin aceasta convietuire si sotul necrestin se va crestina.
Impedimente relative
Impedimentele relative rezulta in general din raporturi de rudenie. Dupa natura actului care creeaza raportul de rudenie se socoteste si felul rudeniei. Astfel, este socotita rudenie fizica legatura ce se creeaza prin actul fizic al nasterii, numita consangenitate, si rudenia ce se creeaza prin actul fizic al casatoriei, numita cuscrie sau afinitate; si este socotita rudenie spirituala, numita nasie, legatura care ia nastere prin actul primirii la sfantul botez. Asimilata rudeniei ce rezulta din actul nasterii este si legatura ce se creeaza prin actul juridic al adoptiunii sau infierii, dar raporturile acestei rudenii sunt apreciate indeosebi sub aspect moral, etic. O anumita rudenie, numita cvasiafinitate, cuscrie inchipuita sau ideala, este creata si prin actul logodnei religioase.
In afara de rudenie, impedimente relative mai creeaza situatia de tutore si deosebirea de confesiune.
Impedimentele la casatorie rezultate din fiecare fel de rudenie
a) Consangenitatea este rudenia care se stabileste intre doua persoane prin descendenta uneia din cealalta sau prin descendenta a doua sau mai multe persoane dintr-o persoana, ca autor comun. In primul caz, consangenitatea formeaza o linie directa care poate fi ascendenta sau descendenta dupa cum se ia in considerare legatura de rudenie in sus sau in jos, adica : fiu, tata, bunic, strabunic etc, sau tata, fiu, nepot, stranepot etc. In cazul al doilea consangenitatea formeaza linii paralele colaterale pornind de la autorul comun, adica : frati, veri primari, veri al doilea etc. Raportul de rudenie intre doua persoane se stabileste dupa numarul nasterilor existente intre ele, fiecare nastere fiind socotita un grad. Astfel, intre tata si fiu este un grad, intre bunic si nepot sunt doua grade etc. Intre doi consangeni in linie colaterala, raportul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor existente in fiecare linie fata de autorul comun, care nu se ia in calcul ; astfel : fratii sunt consangeni in gradul II, verii primari in gradul IV, unchiul si nepotul in gradul III etc.
Consangenitatea constituie impediment la casatorie, in linie directa in mod absolut, la infinit, iar in linie colaterala pana la gradul al IV-lea (can. 54 trulan). Aceste opriri fiind prevazute in Sfanta Scriptura (Lev. 18, 6-14; 20, 11-14; Matei, 14, 4) sunt socotite de drept divin, iar casatoriile incheiate impotriva acestor opriri sunt calificate ca "nelegiuite", ca "incest".
In Biserica Ortodoxa au fost extinse impedimentele la casatorie intre consangeni din linie colaterala pana la gradul al VII-lea, prin hotarari ale patriarhilor de Constantinopol, cu sinoadele respective. Bisericile Ortodoxe autocefale, fiecare episcop in eparhia sa acorda insa dispense pentru casatoriile incheiate civil intre asemenea rude, daca acestea n-au putut fi determinate sa nu se casatoreasca civil, legislatia civila neoprind casatoria intre consangeni de asemenea grade (V-VII), ci numai pana la gradul al IV-lea.
b) Cuscria, afinitatea sau alianta, este rudenia ce se stabileste intre doua sau mai multe persoane prin actul fizic al casatoriei. Se socoteste cuscrie de felul I, sau de un neam, rudenia ce se creeaza intre un sot cu consangenii celuilalt sot; cuscrie de felul II, sau de doua neamuri, legatura de rudenie dintre consangenii unui sot cu consangenii celuilalt sot si cuscrie de felul III, sau de trei neamuri, legatura de rudenie dintre incuscritii unui sot dintr-o prima casatorie cu incuscritii lui din o a doua casatorie, sau intre incuscritii unui sot dintr-o familie de mijloc cu incuscritii unei alte persoane din aceeasi familie de mijloc. Asemenea cuscrie de felul III sau de trei neamuri se realizeaza deci prin doua casatorii.
Sotii, formand o unitate, fiecare din ei devine pentru rudele celuilalt sot ruda (cuscru) in acelasi grad in care acesta se gasea cu consangenii sai. Pentru acest motiv cuscria de felul I constituie impediment la casatorie in linie directa la infinit si in linie colaterala pana la gradul IV, ca si la consangenitate, in mod absolut, pentru gradul V si VI putandu-se obtine dispensa.
Cuscria de felul II opreste incheierea casatoriei pana la gradul IV (can. 19 apostolic, can. 54 trulan, can. 87 al sfantului Vasile cel Mare), iar curscria de felul III, pana la gradul II.
Codul Familiei nu prevede cuscria, in general, ca impediment la casatorie. S-ar putea intampla deci ca unii credinciosi care s-ar afla cuscri in grade oprite de Biserica sa se fi casatorit civil si sa solicate binecuvantarea casatoriei lor. In asemenea cazuri, preotul este dator sa nu treaca la savarsirea Tainei nuntii inainte de a fi primit dezlegarea sau dispensa necesara de la episcopul sau.
c) Infierea - reglementata de Codul Familiei in Art. 66-85 - constituie impediment la casatorie, in limitele prevazute la Art. 7, adica in linie directa la infinit - «intre cel care infiaza sau descendentii lui, pe de o parte, si cel infiat sau descendentii acestuia, pe de alta» ; iar in linie colaterala pana la gradul III, adica "intre copiii celui care infiaza, pe de o parte, si cel infiat sau copiii acestuia, de alta".
Situatia de tutore constituie impediment la casatorie numai pe timpul cat persoana minora se afla sub tutela (Art. 8).
Deosebirea de confesiune nu este prevazuta de Codul Familiei ca impediment la casatorie. Biserica are insa dispozitii referitoare la casatoriile mixte prevazute atat in canoane, cat si in regulamente. Astfel, canonul 72 trulan interzice asemenea casatorii, pe care le declara nule daca au avut loc ; canonul 14 - Sinodul IV ecumenic - le ingaduie insa cu conditia ca sotul eterodox sa declare ca va trece la ortodoxie. Biserica Ortodoxa Romana, luand in considerare si ingaduinta sfantului apostol Pavel ca un sot care s-a crestinat sa ramana in casatorie cu sotul cu care se casatorise inainte de a se crestina, daca acesta consimte la aceasta situatie, a reglementat incheierea casatoriilor mixte prin Regulamentul "pentru relatiile bisericesti ale clerului ortodox roman cu crestinii eterodocsi..." din 1881, prevazand, in Art. IV, posibilitatea binecuvantarii de catre preoti a unor asemenea casatorii, cu respectarea uzului ca totii copiii care se vor naste in casatorie sa devina membri ai Bisericii Ortodoxe. Potrivit Regulamentului de procedura, in vigoare in prezent, preotii sunt datori sa ceara, in prealabil, aprobare pentru binecuvintarea unei casatorii mixte.
-
Taina Nuntii
Publicat in : Sfintele Taine -
Barbatul - cap femeii
Publicat in : Editoriale -
Familia, imparatie a iubirii jertfelnice
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
De ce nu e permis sa fie mai multi nasi la Taina Nuntii?
Publicat in : Nunta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.