Mit: Casatoria trebuie sa inceapa de la o iubire nebuna

Mit: Casatoria trebuie sa inceapa de la o iubire nebuna Mareste imaginea.

- Mulţi, mai ales dintre tineri, cred că trebuie să te căsătoreşti doar atunci când există o „iubire nebună", adică o patimă atât de puternică, încât raţiunea deja nu mai funcţionează. O relaţie liniştită li se pare ceva plicticos, insuficient de puternic pentru a întemeia o familie, iar o atitudine raţională in această situaţie este luată drept
căsătorie din calcul.

- Se spune că intensitatea pasiunii este cea care trebuie să hotărască dacă doi oameni trebuie să se căsătorească sau nu.

Ei bine, tocmai „pasiunea nebună” este un rău sfătuitor în ce priveşte acest pas care va determina tot cursul vieţii tale ulterioare şi care cere, ca atare, reflecţie serioasă.

Pasiunea trece destul de repede, iar după ea ce rămâne ? Uimirea! „Ce ticălos e, se prefăcea om bun, dar când şi-a dat arama pe faţă...” Despre faptul că pasiunea le-a întunecat propria lor raţiune puţini îşi aduc aminte.

Omenirea ştie şi alte criterii pentru a stabili dacă omul respectiv ţi se potriveşte sau nu. Cineva, deloc prost, a spus că atunci când îţi alegi soţia trebuie sa înţelegi că nu o iei numai pe ea, ci o iei cu tot neamul ei, cu trecutul ei, cu valorile ei, cu concepţiile ei (inclusiv duhovniceşti), care în familia ei erau considerate singurele posibile.

Nu degeaba sc spune in popor ca daca vrei să-ti cunoşti sotia uită-te la mama ei. Intr-adevăr, nu este deloc de prisos să faci cunoştinţă cu familia viitorului soţ (viitoarei soţii), fiindcă in acel mediu a fost educat(ă) alesul tău (aleasa ta). In ce principii a fost crescut(ă), este gata să se schimbe in bine ca om, ca personalitate: iată întrebările la care atunci când găsim răspuns nu trebuie să avem raţiunea întunecată de patimă. (Chiril Tantârev, manager)

Pasiunea nu prea poate să fie chezăşia unei familii trainice. Pasiunea trece repede. Ea se ridică repede, făcând valuri mari, şi tot atât de repede se şi stinge.

Pasiunea este o boală, şi de aceea nu poate aduce roade. Gândiţi-va la expresia: "dragoste nebună”. Nu băgăm raţiunea in priza. Iar căsătoria, oricât ar părea de paradoxal, este o chestiune de calcul.

In psihologia familiei exista conceptul de grad de pregătire pentru căsătorie. Aia este vorba de un întreg complex de componente, de criterii, care îl face pe om să întemeieze o familie cu o anumită persoană. Uneori, oamenii se sperie că e prea greu să fii pregătit de căsătorie, însă de fapt etalonul trebuie să existe. Nu trebuie sa ne speriem; pur şi simplu trebuie să ştim spre ce să tindem. Asta ţine tocmai de abordarea conştientă a căsătoriei. Dacă asta nu există, omul incepe să orbecăie, se poticneşte, comite o mulţime de greşeli.

Care sunt componentele acestea? Simpatia, canei celălalt iţi place. în ai doilea rând, este comunitatea de interese, când înţelegem că ne plac aceeaşi muzică, aceleaşi emisiuni, aceeaşi literatură şi aşa mai departe. Cu cât sunt mai numeroase aceste componente, cu atât omul e mai atrăgător pentru noi.

Pe urma vin lucruri mai profunde, care trebuie, de asemenea, luate in seama. Trebuie neapărat sa vedem ce familie, ce părinţi are omul. Cel mai frecvent, proiectăm în familia noastră scenariul părintesc. Nu se poate spune că este vorba de o reproducere sută la suta, dar avem de-a face cu un şablon căruia i se conformează multi.

Pe lângă asta, trebuie să observam relaţiile dm familie, să vedem dacă familia este completă, cum se poartă potenţialul soţ cu mama şi cu tatăl său. Dacă are probleme in relaţiile sale, uitaţi-va cum reacţionează la observaţiile pe care i le faceţi, dacă poate să fie flexibil şi să asculte cu atenţie părerea.

Vă mai puteţi uita dacă persoana eu cate vreţi să vă căsătoriţi arc mulţi prieteni, dacă nu cumva consideră că sunteţi autosuficienţi şi că vă este bine numai în doi. Nu trebuie să vă concentraţi prea mult unul asupra celuilalt. Se întâmplă ca omul să fie gelos şi să se străduie să-i îndepărteze pe toţi prietenii persoanei cu care vrea să se căsătorească. Poate că are probleme de comunicare. Acesta este un motiv serios de reflecţie. Trebuie văzut dacă el nu încearcă să-şi izoleze partenerul, dacă nu este gelos pe prietenii lui.

In timpul comunicării observaţi-vă alesul (aleasa) şi observaţi-vă pe voi înşivă, observaţi cum vă comportaţi când sunteţi împreună, câr de repede sunteţi în stare să vă împăcaţi. Aceasta este o mare repetiţie pentru căsnicie.

Trebuie ţinut cont şi de starea de sănătate. A venit la mine o femeie care avea deja 28-29 de ani. Dupa un an de căsnicie, a avut revelaţia faptului ca sotul ei este bolnav psihic. Mi-a spus: „Era blând, conciliant." Eu i-am cerut să numească trăsăturile de caracter pe care trebuie să le posede un bărbat. Ea le-a enumerat în ordinea următoarele: „Trebuie să fie blând, bun, conciliant.” Poate femeia să se simtă ocrotită când se căsătoreşte dacă a pune într-o ordine clar greşită seria calităţilor fundamentale ale alesului sau? Nu prea cred. Femeile care pun pe primul loc calităţi importante cum ar fi responsabilitatea, bărbăţia, hărnicia ş.a.m.d. vor ajunge, foarte probabil, alături de un posesor al acestor caracteristici. In cazul nostru alegerea soţului nu a fost făcută în mod responsabil, nu a fost abordată în mod serios, fiindcă nu s-a dat atenţia cuvenită unor factori de mare însemnătate.

Este bine să se rămână măcar un an la nivelul de relaţii prieteneşti. Intre timp vor avea loc diferite evenimente, se vor perinda anotimpurile (toamna şi primăvara sunt perioadele cele mai stresante pentru sistemul nervos, când se pot manifesta sau deveni mai pregnante toate trăsăturile de caracter şi pot ieşi la iveală tulburările psihice). Perioada de un an este determinantă. In acest interval de timp cei doi pot aduna informaţii unul despre celălalt. Trebuie lămurit dacă viitorul soţ vrea copii, câţi vrea, cine va spăla pe jos, cine va spăla vasele...

Trebuie neapărat să se discute despre toate! întotdeauna problemele trebuie formulate, rostite. Problemele trebuie ridicate faţă de noi înşine şi faţă de omul cu care am început o relaţie. Se poate spune că aceasta este perioada principală a relaţiei. După aceea se vor manifesta doar consecinţele alegerii, şi tocmai aici este important să nu se comită o eroare. Este neapărată nevoie să fie apreciată corect capacitatea amândorura de a îndeplini în familie rolul de soţ, respectiv de soţie.

Fragment din cartea "Dragostea adevarata", Editura Sophia

Cumpara cartea "Dragostea adevarata"

Pe aceeaşi temă

10 August 2018

Vizualizari: 581

Voteaza:

Mit: Casatoria trebuie sa inceapa de la o iubire nebuna 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE