Ce se cuprinde in Taina Sfintei Impartasiri ?

Ce se cuprinde in Taina Sfintei Impartasiri ? Mareste imaginea.


Ce se cuprinde in Taina Sfintei Impartasiri ?

Ia aminte, frate, ca trei lucruri conlucreaza ca sa faca mai scump un dar:

1. Marimea darului.
2. Dragostea celui ce face darul.
3. Folosul pe care il are cel ce primeste darul.

Aceste trei conditii se impreuna in chip minunat in Taina Sfintei Impartasiri.

1. Marimea darului

Socoteste marimea acestui dar. Cu adevarat mari lucruri ne-a daruit noua Dumnezeu, pentru ca ni s-a daruit pe Sine insusi, facandu-ne din nefiinta dupa chipul si asemanarea Sa; pentru ca ne-a daruit nenumarate fapturi ceresti si pamantesti, materiale si nemateriale spre trebuinta nasterii si vietuirii noastre: pentru ca a creat pentru noi cerul si pamantul si toate cele dintransele.

Dar toate aceste daruri, desi asa de mari si de mult pret, sunt trecatoare si marginite; Dumnezeu insa, in iconomia Intruparii Sale, a daruit oamenilor un dar si un har nemarginit, adica trupul cu care s-a unit ipostatic cuvantul lui Dumnezeu, inomenindu-se si, prin aceasta, s-a tacut indirect si ceea ce suntem noi. incat abia a mai ramas in Domnul nostru ceva sa ne mai dea, dandu-se pe Sine fiecaruia dintre credinciosi in parte si in chipul acesta largind si mai mult nespusa binefacere a intruparii Sale.

Deci tot ceea ce ne-a lasat si ne-a daruit, ne daruieste prin mijlocirea Sfintei Taine a Impartasaniei, daruindu-ne prin ea bogatia bunatatilor pe care le are prea sfantul Sau Trup si prea scumpul Sau Sange - unit cu sufletul Sau indumnezeit si desavarsirile trupesti pe care le are Dumnezeirea Lui. De aceea a zis Sfantul Ioan Damaschin ca: "Se numeste Impartasanie, taina aceasta, pentru ca prin ea ne impartasim din dumnezeirea lui Iisus; iar cuminecatura pentru ca prin ea noi ne impartasim cu Hristos si cu trupul si cu dumnezeirea Lui".

Pe scurt, taina aceasta este icoana intregii iconomii a intruparii dupa spusa Patriarhului Ieremia si cuprinde in sine si Nasterea Domnului si cresterea si patima si moartea si mormantul si coborarea la iad si invierea si inaltarea si sederea de-a dreapta si a doua venire, asa cum se cuprinde acestea in dumnezeiesti le Liturghii a lui Vasile si a lui Hrisostom.

Dar ce spun eu? Dumnezeiasca impartasanie poarta chiar si chipul fericirii din viata viitoare a unirii, dupa cum spune Sfantul Nicolae Cabasila. Intrucat atunci fericitii au sa fie uniti si intre dansii si cu Iisus Hristos. asa cum madularele sunt unite cu capul si dupa cum si acum ne impartasim dintr-o paine si dintr-un potir si suntem uniti si intre noi si cu Hristos, dupa rugaciunea Domnului: "Ca toti sa fie una, precum si noi una suntem" (Ioan 17, 22). Toate acestea nu le cuprinde nici una din celelalte Sfinte Taine, incat si Dionisie Areopagitul a numit taina aceasta "Taina Tainelor", ca una ce cuprinde in sine toate tainele.

De aceea, nu ne-a mai ramas sa cautam altceva mai de seama decat pe Rascumparatorul nostru si sa zicem si noi cu Filip: "Doamne, ajunge " (Ioan 14, 8). Dar si daca am vrea sa cautam ceva mai mult ca El in aceasta viata. El ar putea sa ne raspunda: copiii mei, aceasta taina pe care v-am daruit-o, este plinatatea tuturor bunatatilor si altceva mai desavarsit nu am ce va da; pentru ca in paine si vin v-am daruit tot binele, zicand pentru voi ceea ce a zis si Isaac catre Esau, despre fiul sau Iacov: "Cu grau si cu vin l-am intarit pe el, dar tie ce voi face, fiule?" (Facere 27, 37). O, dar neintrecut! O, darnicie neasemanata, pe care Heruvimii cei cu ochi multi si Serafimii cei cu cate sase aripi nu o vor putea intelege in toate veacurile.

Acum, iubitule, pentru o asa de mare darnicie pe care ti-a aratat-o Dumnezeu, nu se cade oare ca si tu sa-i daruiesti din tot sufletul putina libertate a voii tale? Pentru asa de mare binefacere pe care ti-a facut-o Dumnezeu prin taina aceasta, nu se cade oare sa te jertfesti si tu sa-I multumesti, daruindu-te cu trup si suflet spre slujirea Lui? Haide, te-ai impotrivit destul pana acum, om nerecunoascator ce esti, si te-ai aratat nemultumitor pentru toate darurile primite de la Dumnezeu; cum mai indraznesti sa te impotrivesti si sa fi nerecunoscator unui Dumnezeu care ti s-a dat si pe Sine intreg? Ce vor zice ingerii de o asa de mare nerecunostiinta? Ce vor zice de aceasta toti Sfintii din cer? Caci ei cunosc foarte bine si marea darnicie a lui Hristos si urata sgarcenie a sufletului tau.

Rusineaza-te, deci, rusineaza-te, frate, de marea nerecunostiinta pe care o ai fata de Sfanta Taina a Euharistiei, adica a marei multumiri, numita asa nu numai ca Domnul multumind ti-a dat-o, precum este scris: "Luand painea si binecuvantand.. si luand paharul si binecuvantand.."(Matei 26, 26), ci si pentru ca, cu acest nume ne indeamna sa multumim si noi lui Dumnezeu pentru multele binefaceri si daruri, care ni le da prin mijlocirea acestei Taine, dupa cum zice Clement Alexandrinul si mai ales dumnezeiescul Hrisostom: "Cea mai buna paza a binefacerii este aducerea aminte de binefacere si multumirea neincetata").

Adu-ti aminte ca dupa masura binefacerilor ce le primesti va fi si masura pedepselor tale, adica, cu cat sunt mai mari binefacerile primite de la Dumnezeu, cu atat mai mari vor fi si pedepsele pe care le vei primi, daca nu le vei intrebuinta cum se cuvine. Hotaraste-te sa te daruiesti lui Dumnezeu, intreg, pentru ca si El intreg ti se daruieste.

Multumeste-I din toata inima pentru marele dar ce ti-a tacut si roaga-L sa mai adauge si pe acesta, adica sa-ti dea, precum a fagaduit, un suflet nou si o inima noua. ca sa cinstesti dupa cuviinta aceste binefaceri, rasplatind cu cuvenita multumire, atat prin grai, cat si prin fapta. "Si voi da voua inima noua si duh nou va voi da.. si voi face ca sa umblati intru indreptarile Mele si sa paziti si faceti judecatile mele" (Iezechil 36, 26).

2. Dragostea celui ce daruieste

Ia aminte, frate, la dragostea cu care Iisus Hristos ti-a dat acest dar al Sfintei Impartasanii. Pentru ca in dragoste se gaseste intelesul binefacerii: dragostea este sufletul darului, iar darul ii este trup. Iar dragostea pe care a avut-o Hristos, dandu-ne acest dar, a atins culmea plinatatii, dupa cum zice Sfantul Evanghelist Ioan: "Iubind pe ai Sai, care erau in lume, pana la sfarsit i-a iubit" (Ioan 13, 1). Si precum caldura cuptorului se cunoaste dupa flacarile ce ies din el, tot asa si nemasurata dragoste a lui Hristos se cunoaste intrucatva din aceste trei lucruri: 1. Din timpul cand a randuit aceasta taina. 2. Din felul cum a randuit-o si 3. Din greutatile inlaturate in aceasta oranduire.

Timpul era seara acelei Vineri Mari, cand, dupa vanzarea tradatorului Iuda, intreg sinedriul iudeilor se sfatuia sa-I dea o moarte ingrozitoare. Tocmai cand El fagaduise oamenilor painea vietii, atunci acesti nerecunoscatori se sileau din rasputeri sa-I ia viata si sa-L ucida. De aceea Evanghelistul zice: „Iar facandu-se seara, a sezut cu cei doisprezece si pe cand mancau ei.. luand Iisus Hristos painea si binecuvantand a frant-o si a dat ucenicilor.. si luand paharul si binecuvantand, le-a dat.." (Matei 26, 20).

Felul in care le-a dat-o, sub forma painii si a vinului, adica sub forma de mancare si bautura; mancare si.bautura nu greu de gasit, ci care se afla aproape in fiecare loc unde sunt oameni. Aceasta pentru doua pricini: intai, pentru ca Domnul sa devie asa de propriu al nostru incat, dupa cum nu exista nici o stiinta sau mestesug, care sa poata indeparta din fiinta noastra hrana, mancata cu putin mai inainte si raspandita in tot trupul nostru, tot asa sa nu se gaseasca nici un mestesug si nici o putere care sa ne poata desparti de Domnul. Al doilea, ca sa putem cu usurinta, ori de cate ori vrem, sa ne impartasim si sa ne unim cu Domnul, dupa cum este usor oricui sa gaseasca paine si vin.

Dar mai mult decat toate, dragostea lui Hristos se arata din greutatile pe care El le-a biruit, ca sa ne faca bine cu aceasta taina. Pentru ca, desi Domnul a prevazut nenumarata multime de nelegiuiri, de dispret, de nepasare, de raceala si de alte mii de pangariri, pe care nu numai simpli crestini, ci si preotii aveau sa le arate fata de Prea Sfantul Sau trup si sange, totusi bunatatea Sa a biruit toate acestea, caci "apa multa nu va putea stinge dragostea si rauri nu o vor ineca" (Cantarea Cant. 8, 7).

Le-a biruit pe toate, zic, dragostea Sa si a primit sa rabde orice, numai sa se uneasca cu sufletul nostru. Ba mai mult, la aceasta rabdare a adaugat si dorul din toata inima si din tot sufletul de a se uni cu noi cu un ceas mai devreme, zicand: "Cu dor am dorit sa mananc acest Pasti cu voi, mai inainte de patima Mea" (Luca 22, 15).

Voind sa vina in lume si sa se intrupeze, a facut sa fie dorit si asteptat de toti stramosii, proorocii si neamurile si, in scurt, de toata omenirea, mai mult de cinci mii de ani; cum El doreste sa vina in inimile noastre, prin mijlcirea acestei Sfinte Taine gandindu-se oarecum spre aceasta cu un dor vrednic numai de inima lui Dumnezeu.

O, dragoste neajunsa si cu adevarat dumnezeiasca! O, dragoste, ale carei flacari se urca pana la cer. dupa cum este scris: "Mai tare decat moartea este dragostea.. aripile ei ca aripile focului, carbuni sunt flacarile ei." (Cant. Cant. 8, 6). Si cine poate masura marimea dragostei lui Dumnezeu daca nu ne-o va arata credinta!

Ah, frate, dar tu cu ce raspunzi la asa de mare dragoste a lui Dumnezeu? De unde s-a ivit in tine atatea nazuinte potrivnice? Dumnezeu sa doreasca asa de mult sa se uneasca cu sufletul tau, cel nenorocit, iar tu sa doresti asa de putin sa te unesti cu El, Binele cel prea Mare! Dumnezeu sa-ti arate atata caldura, iar tu, un bot de lut, sa-I arati asa raceala? Dumnezeu sa se smereasca sa vina sa locuiasca in inima ta. Ca sa te lumineze si sa te sfinteasca, iar tu. Faptura nerecunoscatoare sa-I inchizi usa si sa nu voiesti a-L primi inlauntru?

Vai si amar de tine, iubitule! Mai poti avea vreo indreptatire sa nu tii recunoscator pentru nemarginita dragoste a lui Dumnezeu si sa-ti saturi doar patimile tale? Mai poti tu sa te reintorci cu inima in Egipt si sa doresti, ca nerec unoscatorul popor al evreilor, prazul si usturoiul si ceapa Egiptului, adica placerile simturilor si poftele trupesti, dupa ce ai primit hrana, aceasta dumnezeiasca mana? Ce sa mai faca Hristos ca sa-ti biruiasca impietrirea si asa de urata neomenie, decat sa te nimiceasca si sa-ti arunce oasele in iad, cum a imprastiat si oasele evreilor in pustie, precum este scris: "Asupra cui s-a maniat? Oare nu asupra celor ce au pacatuit, a caror oase au cazut in pustie?" (Evr. 3, 17).

Grabeste-te dar, si marturiseste-ti fatis nesimtirea fata de maretia lui Dumnezeu, intoarce-te din toata inima si mustra-te de mii de ori. Daruieste-te intreg lui Dumnezeu. impartasindu-te din dragoste cu iubitul Iisus, care din negraita dragoste a oranduit anume pentru dragostea ta aceasta taina iubita, ca sa se faca unire iubita si cereasca intre Dumnezeu care iubeste si intre tine cel iubit.

Desteapta-te, frate, din somn si teme-te cu mare frica de orice pacat si. de orice pangarire trupeasca sau sufleteasca, zicandu-ti asa: "Prin impartasirea cu Sfintele Taine, eu m-am facut salas al lui Dumnezeu, cum m-as mai putea face salas al pacatului? M-am unit cu Hristos si am devenit madular alLui, cummaipotsafaceudintr-un madular al lui Hristos, un madular al desfranarii si al diavolului? Luand dar madularele lui Hristos, sa le fac dar madulare ale desfranarii? Sa nu fie!" (I Cor. 6, 15).

Roaga, apoi, pe Domnul in care crezi, nadajduiesti si pe care-L iubesti ca sa-ti dea har sa-I rasplatesti dragostea cu dragoste, caldura cu caldura, tara sa te temi sau sa te lasi biruit de vreo greutate din cele aduse de vrajmasul ca sa te rapeasca, dupa cum nici Domnul, nu s-a lasat biruit de nici o greutate, cand era vorba sa-ti faca bine.

Si dupa cum El, din dragoste pentru tine. se jertfeste zilnic pe Sfanta Masa, asa si tu, din dragoste pentru El. esti dator sa aduci:
1. Jertfa tuturor cugetelor si a voiei tale, pe care sa le smeresti, precum este scris: "Jertfa lui Dumnezeu duhul umilit" (Ps. 50, 18).
2. Jertfa cuvintelor tale, proslavindu-L si multumindu-I totdeauna pentru dragostea ce ti-o arata prin aceasta Sf. Taina: "Jertfeste lui Dumnezeu jertfa de lauda" (Is. 49, 15).
3. Jertfa faptelor, facand milostenie, ajutand pe saraci si alte binefaceri ca acestea, precum este scris: "Sa nu uiti facerea de bine si darnicia, ca astfel de jertfe sunt placute lui Dumnezeu" (Evrei 13, 15).
4. Jertfa trupului tau, jertfind pentru Dumnezeu toate patimile trupului si poftele, dupa cum porunceste apostolul zicand: "Va rog, fratilor, pentru mila lui Dumnezeu, sa infatisati trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta si placuta lui Dumnezeu" (Rom. 12.1). Caci sa stii, imboldul dragostei este asemanarea, adica insasi dragostea este izvor al dragostei si cine vrea sa fie iubit trebuie sa iubeasca si el, dupa cum spune intelepciunea: "Eu iubesc pe cei ce ma iubesc si ei pe mine" (Prov. 8, 17), si Ucenicul cel iubit: "Noi il iubim pentru ca El mai intai ne-a iubit pe noi" (I Ioan 4, 10).

3. Folosul celui ce primeste

Ia aminte, frate, la folosul pe care-l ai de la Sfanta Impartasanie, care aduna laolalta in sufletul nostru toate bunurile si imparatia lui Iisus Hristos. De aceea si Isidor Pelusiotul spune: "Impartasire se cheama primirea Sfintelor Taine, fiindca ne daruieste unirea cu Hristos si ne face partasi imparatiei Lui".

Negresita comoara a bunurilor si a slavei pe care a dobandit-o Iisus in Sine cu viata si cu moartea Sa ne-o daruieste intreaga in aceasta taina, prin care Domnul reinoieste in fiecare din noi dobanda si folosul aduse prin dumnezeiasca Sa patima. Cu aceasta Taina El nu numai ca nu socoteste mult ca s-a chinuit si a suferit cu trupul pentru mantuirea noastra, ci ne arata ca mereu voieste sa sufere pentru noi, si de aceea vrea sa inmulteasca, tainic, pe Sfanta Masa, acelasi trup de nenumarate ori, ca sa ia asupra-si toate suferintele si asa sa inmulteasca de nenumarate ori si folosul nostru: "In tot locul se aduce tamaie numelui meu si jertfa curata" (Maleachi 1, 11).

Putea Domnul sa ne dea harul Sau si sa ne fie de folos prin fapturi, cum face in celelalte taine, dar in aceasta Taina aflandu-se El insusi substantial vrea sa ne dea Harul Sau cu propria Sa mana, luminandu-ne mintea, intarindu-ne slabiciunile, pastrandu-ne sanatatea, punand iarasi in randuiala simturile noastre.

Mai lamurit ne arata aceste foloase, gurile cele bine graitoare ale teologilor, din care sunt deajuns doua marturii: zice Sfantul Grigorie Teologul: "Prea sfantul Trup al lui Hristos, primit cu vrednicie, este arma celor din razboaie, intoarcere celor ce calatoresc; pe cei slabi ii intareste, pe cei sanatosi ii bucura, pe bolnavi ii vindeca, sanatatea o pazeste. Prin El, ne facem mai blanzi, in necazuri mai rabdatori, in dragoste mai fierbinti, la cunoastere mai ageri, mai grabnici la ascultare, mai simtitori la lucrarea Harului".

Iar dumnezeiescul Chiril al Alexandriei zice: "Fiindin noi, Hristos potoleste aprinderea madularelor noastre, omoara patimile si inflacareaza evlavia fata de Dumnezeu". Ba mai mult: in ce chip insectele isi depun ouale in pamant sau pe copaci si ele stau acolo in timpul iernii, iar cand vine dulcea primavara, samanta sa deschide si devine vietate, tot asa si in aceasta lume, Domnul unindu-se cu noi prin Sfanta impartasanie, lasa pana si in alcatuirea grosolana a trupului samanta nemuririi, cu ajutorul careia, la sfarsitul lumii, il va invia spre viata vesnica, precum limpede spune Domnul "Cel ce mananca trupul meu si bea sangele meu are viata vesnica si Eu il voi invia in ziua de apoi" (10, 6, 54).

O, Dumnezeul meu! De mii de ori slava Sfantului Tau nume, pentru ca ne-ai randuit atat de minunat aceasta Sfanta Taina! Ce zici, iubite frate de acestea? Daca Domnul tuturor ti-a dat tot binele prin trupul si sangele Sau,atunci tu ce mai ales dar ar trebui sa-I dai? Daca Domnul asa de bogat se daruieste prin aceasta taina, cum de mai ai inima sa-L jignesti iarasi cu alte pacate?

O, vai de tine! Daca Domnul ar da numai o data aceasta prea folositoare taina uneia din cele mai inalte fapturi ale cerului, aceea n-ar socoti indestulatoare multumire ca sa se pogoare pana chiar si la nimicire din dragoste pentru Dumnezeul sau. Pe cand tu, un vierme ticalos, care de nenumarate ori primesti acest mai presus de ceruri dar; tu care te spovedesti si te lepezi de pacate inainte de a te impartasi, te intorci iarasi, cum se intoarce cainele, la pacatele de mai inainte si inseli pe Dumnezeu cu noi pacate! Vai, cata nerecunostiinta! Acesta-i raspunsul dragostei tale? Aceasta-i multumita fata de binefacatorul tau? Acesta-i folosul dobandit de la taina?

Rusineaza-te, frate, in nenorocirea ta, ca ai dobandit atat de putin folos si rod de la aceasta mult folositoare masa dumnezeiasca, ramanand mereu acelasi, semet, manios, mereu patimas si stapanit de placerile trupesti si de bunurile lumesti. "Rusineaza-te si te abate de la caile tale casa a lui Israel" (Iezechil 36, 32).

Hotaraste-te ca de acum sa te pregatesti cu mai multa grija si bagare de seama, pentru Sfanta impartasanie: cu spovedanie inflacarata, cu zdrobire de inima si nevointa. cu post dupa putinta si cu infranarea gandurilor; cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste, dupa cum ti-a randuit duhovnicul, pentru ca astfel sa imblanzesti pe Dumnezeu si sa dobandesti mai mare castig duhovnicesc de la Sfintele Taine; caci dupa mai mare sau mica pregatire pe care o face omul, primeste si har mai mult sau mai putin de la dumnezeiasca Impartasire.

Este vadit ca cu cat mai des vei face o astfel de pregatire si te vei impartasi mai des, cu atat mai des vei primi si folosul sufletesc din Sfintele Taine, spre tamaduirea sufletului si a trupului, spre iertarea pacatelor, spre sporirea dumnezeiescului Har, spre omorarea patimilor si spre implinirea poruncilor lui Dumnezeu. De aceea si Sf. Apostoli si Sfintii Parinti in Liturghiile si invataturile lor, toti - cu o gura - indeamna pe toti si pe monahi si pe mireni, care nu sunt opriti de duhovnic, sa se pregateasca - precum am spus - si sa se impartaseasca adeseori cu Sfintele Taine. Caci pe cat se lenevesc si nu se impartasesc, pe atat mai mult sunt stapaniti de patimi si pacate.

Multumeste lui Dumnezeu, care ti-a rabdat atata vreme nerecunostiinta si roaga-L sa reverse asupra-ti Harul Sau. Si pentru ca atat s-a smerit, incat sa ti se faca si hrana, savarsind o asa de mare minune pentru folosul tau, sa faca si acum aceasta minune si sa te preschimbe cu desavarsire launtric, si in dragostea ta invrednicindu-te sa te impartasesti des si deplin, pentru sfintirea, curatia si infrumusetarea ta, ca sa te prefaci cu totul curat, cu totul sfant, cu totul frumos si la suflet si la trup.

Pentru ca in cele materiale, dupa hrana pe care o mananca omul, dupa aceasta se si preface. De aici vine si parerea istoricilor ca iepurii care traiesc pe muntii cei inalti sunt albi pentru ca se hranesc cu zapada. De vei face asa, vei auzi si tu de la Mirele Hristos cuvintele cantarii: "Toata esti frumoasa, iubita mea, si intinaciune nu este intru tine!" (Cant. Cant.)

Sfantul Nicodim Aghioritul

10 Iulie 2012

Vizualizari: 3268

Voteaza:

Ce se cuprinde in Taina Sfintei Impartasiri ? 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE