Interviu cu Arhimandritul Grigore Halciuc 

Vechea capitala a Moldovei - Suceava - este binecuvantata de Dumnezeu sa adaposteasca cele mai vechi sfinte moaste din tara noastra, anume moastele Sfantului Ioan cel Nou, aduse aici, din Cetatea Alba, de evlaviosul domn Alexandru cel Bun, in vara anului 1402, iar dupa alte marturii, in 1415. Asezate la inceput in catedrala mitropolitana cunoscuta sub numele de " Biserica Mirautilor", unde se ungeau domnii Moldovei, in anul 1589 au fost stramutate in noua catedrala mitropolitana zidita de Bogdan al III-lea si Stefanita Voda, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Dupa mutarea capitalei Moldovei si a Mitropoliei de la Suceava la Iasi si, mai ales din secolul XVII, catedrala mitropolitana din Suceava devine manastire, cunoscuta pana astazi sub numele de Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava, dupa numele marelui mucenic ale carui moaste se pastreaza aici.

Nascut in comuna Posta - Tulcea in anul 1938, in 1955 intra in viata monahala si este tuns in monahism la Manastirea Putna in 1974, iar in 1975 este hirotonit ieromonah. Dupa absolvirea Seminarului si a Institutului Teologic - Bucuresti, in 1978 este numit staret la Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava.

Din anul aducerii sfintelor moaste la Suceava pana astazi, credinciosii moldoveni si ardeleni cinstesc acest odor fara pret prin mici pelerinaje de inchinare la Manastirea Sfantul Ioan, care au loc zilnic si mai ales vinerea, Duminica si in sarbatori. Te cuceresti de evlavia bunilor moldoveni si a celor din toata tara, vazandu-i cum stau la rand de dimineata pana seara cu fetele smerite si ochii inlacrimati pentru a se inchina la racla Sfantului Mucenic Ioan. Te umilesti si cresti in credinta, vazand cu ce evlavie se inchina bunii nostri crestini la moastele marelui martir; cum stau in genunchi, cum isi marturisesc pacatele in taina, cum isi spun suferintele lui Dumnezeu si Sfantului Ioan, cum isi ating fruntea, obrazul, mainile si hainele de moastele lui si vorbesc cu el ca si cu un prieten si parinte al lor duhovnicesc. De unde si cum s-a nascut aceasta tainica legatura sufleteasca la noi, intre credinciosi si sfinti, intre evlaviosii romani, calugari si mucenici ? Oare nu cumva calugarii se trag din martiri ? Oare nu si ei sufera mucenicia de fiecare zi, cum spun Sfintii Parinti ? Oare nu si credinciosii nostri au suferit martiriul vietii de-a lungul istoriei cu aceeasi rabdare si statornicie, ca martirii si calugarii?

Cel mai mare pelerinaj la moastele Sfantului Ioan de la Suceava are loc in zilele de 23 si 24 iunie, de sarbatoarea Sanzienelor. Pentru a afla cateva date despre aceasta strabuna manastire, despre evlavia pelerinilor romani care poposesc la moastele Sfantului Ioan cel Nou si despre rolul major al acestei manastiri la mentinerea ortodoxiei si unitatii de neam si limba, am invitat pe parintele Arhimandrit Grigore, staretul manastirii, sa ne impartaseasca cateva ganduri si momente edificatoare in legatura cu cele de mai sus.

1. Cand si in ce imprejurari au fost aduse moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava?

- Moastele Sfantului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava in vara anului 1402, la porunca evlaviosului si pasnicului voievod Alexandru, supranumit " cel Bun". Acest eveniment este legat si de alt moment important in Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, anume infiintarea Mitropoliei Moldovei si recunoasterea primului mitropolit pe scaunul mitropolitan de la Suceava in persoana lui Iosif Musat intai. Or, prin aducerea acestor moaste de la Cetatea Alba la Suceava, capitala Moldovei, si sediul noului mitropolit, dobandeste o mai temeinica consfintire si se impune, duhovniceste, atat in fata poporului moldovean evlavios, cat si in fata celorlalte Biserici Ortodoxe surori.

2. Ce l-a determinat pe Alexandru cel Bun sa aduca moastele Sfantului Ioan cel Nou in capitala Moldovei?

- Mai intai au fost cele doua evenimente amintite mai sus: infiintarea Mitropoliei Moldovei si recunoasterea canonica a primului mitropolit autohton, in persoana lui Iosif. Apoi a contribuit mult si evlavia marelui voievod fata de acest sfant mucenic, care de fapt se afla tot pe teritoriul Moldovei de rasarit. Si cum la Cetatea Alba veneau in pelerinaj credinciosi din toata Moldova, Alexandru cel Bun a dorit sa stramute sfintele moaste ale mucenicului Ioan in centrul tarii, la Suceava, ca sa le fie mai la indemana. Alt motiv a fost gandul ca moastele Sfantului Ioan vor ocroti tara Moldovei si familia pasnicului domn de orice primejdie. Unii cred ca aceste moaste au fost aduse la Suceava, pentru a le saruta si a le cinsti direct sotia voievodului, anume Ana Doamna, care era bolnava, cu credinta vindecarii ei in chip miraculos. Prin aceasta se consolida si autoritatea primului mitropolit al Moldovei, Iosif Musat, si se realiza o mai temeinica unitate religioasa si nationala a tarii, in fata tarilor vecine neortodoxe.

3. Credeti ca s-a atins scopul pentru care au fost aduse Moastele Sfantului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava?

- Sigur ca da. Aceasta o dovedeste marea evlavie pe care o au toti credinciosii moldoveni si transilvaneni pentru moastele marelui mucenic de la Suceava, numeroasele pelerinaje ce se fac aici si contributia majora a acestor intalniri fratesti si ortodoxe la intarirea unitatii de credinta, de neam si de limba. Acelasi rol urmarit de aproape sase secole il implineste si acum racla cu moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Caci aici se vindeca bolnavi, aici se alina tot felul de suferinte sufletesti si trupesti, aici se intalnesc frati ortodocsi si romani din toate colturile tarii si se roaga impreuna, dau lauda lui Dumnezeu la un loc si se imbarbateaza in necazuri prin pilda muceniciei Sfantului Ioan. Ca de pe un altar sau amvon, marele martir ortodox ne vorbeste tuturor, ne intareste in lupta vietii, ne da curaj in ispite, ne ajuta sa dobandim sanatate si cele de folos si ne sporeste credinta adevarata in Dumnezeu, impotriva tuturor curentelor sectare care bantuie acum in toata lumea. Credinta ortodoxa este credinta martirilor, in frunte cu insusi Fiul lui Dumnezeu, care S-a jertfit pe altarul Crucii pentru mantuirea lumii si a fiecaruia dintre noi. Daca nu avem credinta de martiri, rabdare de martiri, curaj de martiri si statornicia lor in credinta, nu ne putem numi ortodocsi si nici nu ne putem mantui.

Iata cum s-a realizat scopul duhovnicesc urmarit prin aducerea acestor moaste de la Cetatea Alba la Suceava. Iata cum ne ajuta sfintii la mantuire, prin jertfa, prin moastele si rugaciunile lor.

4. In ce imprejurari grele au fost duse in Polonia moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, in 1686, si unde au stat?

- Invazia armatelor poloneze in frunte cu regele Ioan Sobieski, in Moldova, impotriva turcilor, din vara anului 1686, s-a sfarsit prin numeroase pradaciuni, iar, la reintoarcere, prin luarea ca ostatec a marelui mitropolit moldovean Dosoftei, cu moastele Sfantului Ioan de la Suceava si cu toate odoarele de pret ale Mitropoliei moldovene. Moastele au stat in Polonia 97 de ani, fiind mai intai depuse intr-o biserica din cetatea Stryj, aproape de orasul Zolkiew, apoi in 1690, asezate intr-o manastire basiliana din Zolkiew (Jolcova), nu departe de Lvov. Acolo a murit si mitropolitul Dosoftei (+1693), iar sfintele moaste au fost strajuite permanent de cativa calugari moldoveni care au insotit de la Suceava pe mitropolit si racla cu cinstitele moaste. Acestia se chemau Adrian, Ioan si Ilarion. Ei slujeau Sfanta Liturghie si stateau de straja la moastele sfantului, cand veneau credinciosii sa se inchine si sa ceara ajutor. In aceasta manastire au stat in exil sfintele moaste timp de 93 de ani, pana au fost readuse la Suceava, in tara Moldovei.

5. Cum au fost aduse din exil moastele Sfantului Ioan cel Nou?

- Venind in vizita prin Suceava imparatul Austriei Iosif al II-lea, la 4 iunie 1783, in urma cererii staruitoare a moldovenilor, in frunte cu episcopul de Radauti, Dosoftei Herescu, de a li se aproba readucerea din exil a moastelor Sfantului Mucenic Ioan cel Nou, protectorul Moldovei, Iosif al II-lea a socotit cererea lor dreapta, zicand: " Sa le aduca si sa le aseze aici, la locul lor !"

Atunci indata episcopul Dosoftei a trimis la Zolkiew doi arhimandriti de la Radauti, anume Meletie si Ioasaf, care, luand legatura cu imparatul si ajutati de o garnizoana imperiala, in noaptea de 18 iunie 1783 au ridicat odorul cel de mult pret - racla cu sfintele moaste - le-au asezat intr-o trasura imparateasca si strajuiti de sapte ostasi imparatesti au pornit spre Cernauti. Dupa cateva zile si nopti de calatorie, au sosit la frontiera dintre Galitia si Moldova de nord, anume la podul de pe raul Colacin. Aici a avut loc un moment solemn. De o parte statea multimea credinciosilor Galitiei, plangand dupa pierderea acestui sfant odor, iar de cealalta parte statea multimea credinciosilor moldoveni, formata din 204 preoti, cu mii de credinciosi in haine de sarbatoare, cu prapori, cu flori si luminari aprinse in maini, plangand de bucurie ca li se intoarce acasa Sfantul Ioan cel Nou, ocrotitorul Moldovei timp de aproape trei secole. In fruntea cortegiului moldovenilor era venerabilul episcop de Radauti, Dosoftei Herescu, in vesminte arhieresti, cu toti preotii amintiti, imbracati in epitrahile si feloane.

Cand careta cu sfintele moaste era la mijlocul podului, galitienii si-au luat ramas bun de la ostasul lui Hristos, Ioan mult patimitorul, si in timp ce se muta racla sfantului in alta careta a moldovenilor, s-au tras multe focuri de tun in semn de adio, dar si de bucurie. Dupa ce s-au inchinat miile de credinciosi moldoveni si au plans indeajuns pe sfanta racla, a pornit cortegiul spre Cernauti, in sunetul clopotelor din toate satele. In frunte mergeau cei 204 preoti, urmati de episcop, apoi de careta cu sfintele moaste si de lunga coloana de credinciosi cu faclii aprinse si flori in maini. Din sat in sat ii intampinau satenii, cu mic, cu mare si se facea popas cu rugaciuni de ajutor pentru tara Moldovei, pentru satenii veniti sa se inchine, pentru cei bolnavi, pentru popor. Dupa ce se inchinau toti, cortegiul pleca mai departe din sat in sat si la 29 iunie, de ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, se intra in Cernauti, fiind intampinat de multime cu clopote, cu flori, cu faclii aprinse, mame cu copii in brate, bolnavi de tot felul si multe lacrimi de bucurie. Aici cinstitele moaste au fost depuse in Biserica Sfanta Treime, numita " Herescu", spre inchinarea tuturor, strajuite de cei doi arhimandriti Meletie si Ioasaf, unde au stat pana la 7 septembrie.

In ajunul Nasterii Maicii Domnului, moastele Sfantului Ioan cel Nou au fost duse cu mare procesiune spre Suceava, cu acelasi alai, cu sute de preoti si mii de credinciosi, in frunte cu episcopul de Radauti, Dosoftei. Procesiunea a durat trei zile pana la Suceava. Aici, racla cu sfintele moaste a stat cinci zile in Biserica Adormirea Maicii Domnului, iar in seara zilei de 13 septembrie, la privegherea praznicului inaltarea Sfintei Cruci, sfintele moaste au fost aduse in catedrala vechii Mitropolii a Moldovei din Suceava si asezate cu mare cinste la locul lor de odinioara. Cate rugaciuni de bucurie si cate lacrimi s-au varsat atunci din ochii miilor de credinciosi si pelerini moldoveni este greu de imaginat. Numai atat amintim ca aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou din Polonia la Suceava a fost o adevarata minune a sfantului, a fost o rasplata a lui Dumnezeu pentru credinta poporului nostru si un semn de nadejde ca Tatal nostru cel ceresc si cu toti sfintii Lui nu ne-au uitat si nu ne vor uita niciodata, cat va fi neamul nostru credincios, rabdator si milostiv.

In aceasta atmosfera de nespusa bucurie, cu prilejul intoarcerii sfintelor moaste, Sfantul Ioan cel Nou a fost declarat de tot poporul patronul Moldovei, cu completarea numelui " de la Suceava".

6. Cum sunt cinstite moastele Sfantului Ioan cel Nou si ce slujbe faceti la sfanta lui racla?

- Biserica sta deschisa pentru inchinarea credinciosilor la sfintele moaste de dimineata pana seara tarziu. Doi preoti ieromonahi stau de veghe cu randul la capul sfantului, iar credinciosii veniti din toate colturile tarii si chiar strainii se inchina in liniste si cu mare credinta. Ori de cate ori cer credinciosii, li se citesc rugaciuni de sanatate si ajutor langa racla sfantului, iar, zilnic, dupa Sfanta Liturghie, se citeste acatistul si paraclisul Sfantului Ioan cel Nou, facatorul de minuni si Sf. Maslu.

7. Cand este ziua praznuirii de peste an a Sfantului Mucenic Ioan cel Nou si cum se desfasoara pelerinajul la moastele lui?

- Ziua patimirii Sfantului Ioan cel Nou este la 2 iunie 1330, cand a fost martirizat si decapitat in Cetatea Alba, la gurile Nistrului. In aceasta zi vin multi credinciosi aici la biserica. Mai vin la 29 August - Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul si la Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Dar adevaratul praznic si hram anual in cinstea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava are loc la 24 iunie - Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Asa se mosteneste prin traditie. Hramul dureaza doua zile. Cu acest prilej are loc la Suceava si aici, in catedrala vechii Mitropolii a Moldovei, un mare pelerinaj. Credinciosii pornesc din satele lor cu o zi-doua inainte si sosesc aici in ajun, cand se scot sfintele moaste cu procesiune si se depun in mijlocul curtii la locul dinainte pregatit, unde stau aproape doua zile, strajuite de preoti si credinciosi, pentru inchinarea tuturor pelerinilor veniti din tara.

Modul in care se desfasoara acest pelerinaj la moastele Sfantului Ioan, cum se aduna credinciosii din toate partile, cu ce evlavie se inchina la sfanta racla, cum isi ating hainele, capetele, fruntea si pruncii de racla Sfantului Ioan, cum aduc, mai ales taranii, flori de tot felul, sanziene de pe camp, coronite, spice de grau de pe ogoare, iarba si crengi de pomi de prin gradini, cum le ating de racla lui ca sa se sfinteasca, cum isi spun aici necazurile si bucuriile, cum cer binecuvantare de la preoti, cu ce credinta asculta Sfanta Liturghie care se face in mijlocul curtii si cu ce bucurie canta, se roaga, stau de veghe fara odihna doua zile si doua nopti, este greu de povestit. Numai daca stai de veghe cu ei la un hram si te rogi si canti impreuna cu credinciosii, incepi sa-i intelegi, sa simti ce simt ei si sa te intorci acasa cu aceleasi bucurii cu care se intorc ei. Dupa-amiaza, la vecernie, sfintele moaste se aduc in biserica si sunt purtate pe maini de credinciosii ardeleni, in special de maramureseni. Odata cu seara, toti pornesc spre satele si casele lor, cu inimile hranite de bucuria marelui praznic.

8. Ce sfaturi deosebite dati credinciosilor care vin in pelerinaj la moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava?

- Ii indemnam sa se roage cu credinta lui Dumnezeu si Sfantului Ioan cel Nou, sa se impace cu cei din casa lor si sa fie cat mai des spovediti de pacate, ca fara spovedanie mai greu primim ajutorul lui Dumnezeu si al sfintilor. Apoi ii indemnam sa-si creasca copiii lor in credinta si frica de Dumnezeu si sa se jertfeasca pentru ei, ca fara jertfa si martiriu, fara rabdare si suferinta, fara rugaciune si viata curata, nu ne putem mantui si in zadar ne trecem zilele. Pe cei care primesc vindecari de boli si li se implinesc cererile aici, la moastele Sfantului Ioan, si sunt numeroase aceste cazuri, ii indemnam sa multumeasca lui Dumnezeu si Sfantului Ioan, cu rugaciuni de recunostinta, cu milostenii la saraci si cu o viata crestineasca exemplara. Avem cazuri de vindecari si la oameni de alte religii, nu numai la credinciosii nostri ortodocsi. Cred ca Sfantul Ioan de la Suceava face cea mai mare misiune ortodoxa in Moldova, impreuna cu Cuvioasa Parascheva de la Iasi si ceilalti sfinti din tara.

9. Ce sfaturi duhovnicesti dati parintilor din aceasta manastire?

- Le reamintesc fagaduintele date la calugarie si cele noua fericiri. Daca vom reusi sa pasim pe treptele celor noua fericiri, prin smerenie, blandete, lacrimi la rugaciune, milostenie si celelalte, atunci am ajuns la adevarata desavarsire si fericire vesnica.

10. Care este cea mai veche "Viata" a Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava scrisa si pastrata pana astazi?

- Prima "viata" a mucenicului a fost scrisa prin anul 1415, la porunca voievodului Alexandru cel Bun, si este intitulata astfel: "Mucenicia Sfantului si slavitului mucenic Ioan cel Nou, care a fost martirizat la Cetatea Alba". Aceasta scriere formeaza prima opera aghiografica si literara scrisa in tara noastra si este compusa, cum reiese dintr-un document, de " Grigore monahul si prezbiter al marii biserici a Moldo-vlahiei". Unii afirma ca acest prezbiter al" marii biserici" ar fi probabil arhimandritul Grigore Tamblac, care in drum spre Kiev ar fi stat cativa ani in Moldova ca staret la Neamt si eclesiarh al catedralei mitropolitane de la Suceava. Alti cercetatori afirma, si poate pe buna dreptate, ca "monahul si prezbiterul marii biserici", numit Grigore, era un slujitor al catedralei mitropolitane de la Suceava, calugar invatat, martor ocular al aducerii moastelor Sfantului Ioan de la Cetatea Alba.

Oricum, noi credem de adevarata cea de a doua ipoteza si propunem sa v-o reamintim in intregime, citind-o si dand-o la lumina tiparului, fiind ce amai veche opera de literatura aghiografica romanesca spre lauda Marelui Mucenic Ioan de la Suceava si folosul credinciosilor nostri iubitori de sfinti.

Parintele Ioanichie Balan - "Convorbiri duhovnicesti"

• Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
  Publicat in : Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
• Sarbatoarea hramului Manastirii Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
  Publicat in : Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
• Viata Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava
  Publicat in : Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava