Pentru manastirea Balaciu ziua de 26 octombrie 2006 inseamna un nou pas in dezvoltarea si infrumusetarea acestui sfant lacas de inchinaciune, inseamna totodata un moment de sarbatoare si inalta traire duhovniceasca prilejuita de resfintirea paraclisului recent renovat prin sarguinta parintelui staret, arhimandritul Teofil Belea. Parintele staret Teofil este totodata exarh al manastirilor din eparhia Sloboziei si Calarasilor. P.S. Damaschin, Episcopul Sloboziei si Calarasilor, va resfinti locasul de cult in ziua de joi, 26 octombrie, la praznicul Sfantului Dimitrie.

 

Parintele Staret Teofil Belea a acordat cu aceasta ocazie un interviu pentru site-ul www.crestionortodox.ro

 

- Parinte staret, cand a fost intemeiata manastirea Balaciu?

- Manastirea Balaciu a fost initial biserica de mir, ctitorita de boierii Neacsu si Ecaterina Pitisteanu, pentru satul care avea acelasi nume, Pitisteanu, in anii 1824-1826. Anul intemeierii nu este cunoscut cu precizie pentru ca in pisanie se mentioneaza numai ca s-a ridicat in zilele domnitorului Grigore Ghica. Cum spuneam, la inceput biserica a fost biserica de mir pana in anul 1929. Din cauza revarsarii raului Ialomita, locuitorii satului Pitisteanu au fost nevoiti sa se retraga langa satul Balaciu unde se afla si astazi, un sat de vreo 250 de familii.

- Ce s-a intamplat mai tarziu?

- In 1929 Episcopul Gherontie Nicolau de la Constanta, pentru ca aceasta zona tinea de Episcopia Constantei atunci, a venit in vizita canonica aici si a gasit biserica pustie, cum s-ar zice, singura in camp, si s-a hotarat sa infiinteze aici o manastire si, in acelasi timp, o scoala de cantareti pentru ca eparhia nu avea scoala de cantareti atunci. Si a trimis doi calugari de la manastirea Tatlageac care astazi este si ea reinfiintata, manastirea "Sfanta Elena de la mare". Acesti doi calugari au primit ascultare de la P.S. Gherontie Nicolau ca sa renoveze in primul rand biserica, sa construiasca un corp de chilii si dupa aceea sa faca si o cladire pentru scoala de cantareti. In timp ei au facut acest lucru, dupa aceea a luat fiinta scoala de cantareti care a functionat o promotie, trei ani de zile, dupa aceea s-a mutat la Medgidia. Manastirea a avut o inflorire deosebita pana la al doilea razboi mondial cand au fost bombardamente dar n-a fost deteriorata complet, au fost avariati doar peretii. O informatie pe care o avem tot din timpul celui de-al doilea razboi mondial este aceea ca un mare numar de calugari din Basarabia s-au refugiat aici, am gasit in arhivele manastirii, numele lor, chiar manastirile de unde erau si localitatile lor de bastina. Dupa aceea viata monahala s-a dezvoltat foarte bine, era o viata duhovniceasca deosebita, veneau foarte multi credinciosi, am inteles din spusele batranilor ca aici era un har deosebit al Maicii Domnului care ii ajuta pe oameni. Imi spunea cineva ca a venit cu o fata care era bolnava, avea o boala deosebita, mai grea, si a adus-o in caruta, invelita in cojoc si aici fata s-a facut bine si au fost mai multe cazuri de tamaduire. Dupa aceea parintii calugari, dumnica dupa-amiaza, faceau catehizare cu credinciosii, adunari, cantau, predicau iar copiii invatau poezii. Am intalnit odata o doamna care-mi spunea ca pe la 6-7 ani a invatat niste poezii de la parintele Valerian Dan care a fost penultimul parinte staret aici si care tot asa a fost un om deosebit, a murit la o varsta tanara, la 47 de ani, a avut o problema de sanatate cu plamanii, am inteles.

- Cum a afectat perioada comunista viata manastirii Balaciu?

- Stiti ca toate bisericile care aveau activitate duhovniceasca si erau frecventate de multi credinciosi nu prea erau bine vazute si s-a hotarat ca sa se inchida si manastirea Balaciu, in baza Decretului nr. 410 din 1959 care stiti ca a facut mult rau bisericii si manastirilor in general. Spunea tot asa cineva mai in varsta, de aici din zona, care a trait pe langa manastire ca, la inceput, calugarii erau convinsi cumva sa paraseasca manastirea de bunavoie, dupa aceea unii au plecat, altii au mai ramas si pana la urma au ramas doi dintre calugari, parintele Macarie Ionita care acum este duhovnic la manastirea "Pasarea", mai traieste, iar cel de-al doilea a fost parintele Damian Bogdan care a fost staret la manastirea Sitaru sau Balamuci cum i se mai spunea, "Sfantul Nicolae" Balamuci. Parintelui Damian nu-i mai dadeau voie sa vina aici sa stea impreuna cu parintele staret, el statea undeva ascuns, venea numai duminica si faceau slujba, dupa aceea in Vinerea Patimilor din 1961 a venit Securitatea si i-a fortat sa plece, le-a luat cheile de la biserica, de la magazii, de la tot ce aveau si a ramas Sfanta Cruce in mijlocul bisericii si Sfantul Epitaf, credinciosii au fugit plangand prin curtea manastirii. Dupa aceea parintii au fost indrumati sa mearga la manastirea Caldarusani. Si spunea un credincios care a lucrat aici la animale ca au plecat pe valea Ialomitei cu carutele, cu ce-au putut sa ia atunci si-au ajuns, va dati seama, mai mult pe jos pana la manastirea Caldarusani unde au fost primiti si unde a fost dus aproape tot inventarul din manastire.

- Viata monahala la Balaciu a renascut dupa 1990.

- Dupa Revolutie, deci dupa 1990, parintele Damian Bogdan despre care v-am vorbit care era staret la Sitaru si parintele Neculcea Constantin care a fost frate de manastire aici pana la desfiintare, acum fiind preot de mir, au luat initiativa reinfiintarii manastirii. Parintele Damian a vorbit cu un domn arhitect si cu un domn inginer, specialist in rezistenta, de la Directia Monumentelor Istorice si a dat biserica Directiei Monumentelor Istorice pentru reparatii. Parintele Neculcea a adus o biserica de lemn, paraclisul care se va sfinti acum, de la parintele Bostan Vasile de la Slatioara, judetul Suceava, comuna Buda. Credinciosii din parohia aceea si-au facut biserica de zid si biserica de lemn au donat-o manastirii Balaciu. Acesta a fost punctul de plecare. Parintele Costica a adus bisericuta de lemn, a facut un gard, a imprejmuit patru hectare de pamant, cu un gard de un kilometru lungime, cu soclu de beton si stalpi de teava. Aceasta a fost in 1990. In 1991, P.S. Galaction al Alexandriei si Teleormanului era exarhul manastirilor la Bucuresti si eu eram vietuitor in manastirea Crasna, judetul Prahova si dansul mi-a propus sa vin staret la Balaciu sau la Cheia, pentru ca nici manastirea Cheia n-avea staret, si am ales aici, am auzit ca biserica este in paragina. Cand am venit aici era o gramada de moloz, un zid pana la centura, se lucra intr-adevar dar de-abia incepusera cand am venit in 28 august 1991.

- Ce ati reusit sa faceti pana acum?

- In primul rand s-a lucrat la sfanta biserica de catre "Monumentele Istorice", mai greu dar s-a lucrat, a fost terminata lucrarea in sapte ani, fara pictura si fara mobilier, s-a incheiat aceasta lucrare in 1997. In 1998 am inceput lucrarea de pictura cu doi pictori din orasul Oltenita care nu prea erau cunoscuti dar au facut o lucrare foarte frumoasa, in stil neobizantin, e vorba de pictorii Parvu Gheorghe si Daniel, tata si fiu. La pictura s-a lucrat trei ani de zile, desigur mai mult vara. In iunie 2000 pictura a fost terminata si in 15 august 2000 am avut marea bucurie ca sa sfintim biserica de catre P.S. Episcop Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei si Calarasilor impreuna cu P.S. Galaction al Teleormanului care m-a adus aici cum v-am spus, m-a indrumat sa vin aici. A fost o mare bucurie pentru noi pentru ca am asteptat mult acest moment si Dumnezeu si Maica Domnului ne-au ajutat ca sa le vedem implinite avand in vedere ca nu a fost chiar asa de usor. Aici in Baragan conditiile sunt mai vitrege, ajutorul e mai putin, credinciosii nu prea erau invatati cu calugarii, cand ne-au vazut li s-a parut ceva deosebit dar, v-am spus, am simtit aici ajutorul Maicii Domnului care a vrut probabil sa se redeschida manastirea aceasta si nu intamplator biserica cea mare are hramul "Adormirea Maicii Domnului" iar cea care care se va sfinti pe 26 octombrie are hramul "Nasterea Maicii Domnului". Voiam sa va mai spun un amanunt. Parintele Costica Neculcea cand a venit aici ca sa viziteze manastirea, inainte de a se apuca de lucru, a fost insotit de un credincios, un om deosebit, fratele David Durlicioiu ii ziceam noi, din Ploiesti, care a ajutat foarte multe manastiri, manastirea Putna, a pus apa curenta si la manastirea Crasna si la manastirea Dintr-un Lemn a ajutat. Acest frate David a venit cu parintele Costica si dupa ce au vizitat manastirea a spus: "Parinte, vreau sa fac si eu o rugaciune in biserica" si a ramas singur. S-a rugat si cand a iesit din biserica a spus: "Parinte Costica, trebuie sa facem ceva cu biserica aceasta pentru ca Maica Domnului ne cere ajutor". Pe bolta Altarului stiti ca este pictata Maica Domnului pe scaun ca imparateasa si mai era o frantura de pictura acolo si probabil a vazut el ceva in privirea Maicii Domnului sau i s-a parut lui ceva si acesta a fost punctul de plecare pentru inceperea lucrarilor aici.

- Un moment de bucurie in plus, in 26 octombrie, va fi sfintirea paraclisului.

- La paraclis s-a lucrat doi ani, in primul rand s-a lucrat la izolatie, biserica fiind de lemn, si a fost pregatit pentru pictura care a durat vreo opt luni de zile. Pictura a fost realizata de parintele Irineu Toader care a fost vietuitor in Crasna, il cunosteam de mult timp, are un stil deosebit de pictura, dansul a invatat pictura de la parintele Vartolomeu de la Sihastria si are un stil deosebit, o pictura calda, foarte frumoasa.

- Veti continua sa construiti la manastire? Aveti si alte planuri?

- Vrem sa mai facem o sala de mese, o trapeza mare pentru praznice, pentru hram, ca sa punem masa pentru credinciosi. Am avut probleme in 24 septembrie anul trecut cu inundatiile si mai avem cate ceva de reparat, de refacut, am avut cateva stricaciuni dar nu foarte mari, pe urma vom incepe si construirea trapezei.

- Parinte staret cum se ajunge la manastirea Balaciu?

- Pentru a ajunge la manastirea Balaciu, se merge pe soseaua Bucuresti-Constanta, de la Urziceni 23 de kilometri spre Slobozia, se vede biserica din comuna Balaciu, e la trei kilometri in dreapta cum se vine de la Bucuresti, e drum asfaltat pana la poarta manastirii. Cu trenul se ajunge pana la statia Saratuica. Legenda spune ca au fost doi boieri cand s-a facut statia de tren si nici unul n-a vrut s-o puna pe locul lui, nici la Sarateni, nici la Balaciu. Si i-au pus numele Saratuica de la un lac care este langa gara.

- Parinte staret, dumneavoastra sunteti si exarhul manastirilor din eparhia Sloboziei si Calarasilor. Putem spune ca in judetele Ialomita si Calarasi nu exista o traditie in adevaratul sens al cuvantului in ceea ce priveste viata monahala si sunt zone mai putin dezvoltate din punct de vedere economic, cu venituri ale populatiei mai mici. Totusi dupa 1990 s-au intemeiat mai multe manastiri si schituri. Cum s-a reusit construirea acestor manastiri? Cate manastiri si cate schituri sunt la ora actuala in eparhie?

- Avem acum 9 manastiri si trei schituri. Cand am venit eu aici erau doua manastiri, manastirea Balaciu care s-a infiintat de catre Prea Fericitul Patriarh Teoctist, dupa aceea manastirea "Radu Negru" de langa Calarasi, unde a fost tot asa un sat dezafectat din cauza inundatiilor si ramasese biserica dar acolo biserica a fost in stare foarte buna si dupa aceea P.S. Nifon Mihaita care acum este Arhiepiscop la Targoviste si mai tarziu P.S. Damaschin au avut o grija deosebita pentru inflorirea vietii monahale. Intr-adevar la inceput a fost mai greu, stiti ca orice inceput este greu dar acum viata monahala incearca sa se infiripeze foarte bine. Avem manastiri de maici cu obste foarte buna si foarte frumoasa, duhovnici care incearca sa duca traditia monahala mai departe. Intr-adevar aici n-au fost manastiri doar manastirea aceasta a fost aici si, inainte de 1961, a mai fost si manastirea Plataresti din timpul lui Matei Basarab care s-a reinfiintat, a fost mai veche, apoi a devenit biserica de mir si acum s-a reactivat ca manastire. Celelalte au fost nou infiintate. Au fost anumiti credinciosi care au dorit sa doneze pamant si au ajutat. V-am spus, credinciosii sunt diferiti asa... ca oriunde, unii mai apropiati de sfanta manastire, unii nu prea cunosc viata monahala dar ajutor a fost, sa stiti. Sunt cat de cat pe picioare manastirile acum si din punct de vedere material si spiritual. Calugarii incearca sa reinfiripeze viata monahala si aici in Baragan, este nevoie si aici de rugaciune. Vin multi calugari de prin Moldova, se cam sperie de Baragan dar le-am mai spus in discutiile pe care le-am avut cu dansii ca si acest pamant al Baraganului trebuie sfintit cu rugaciune, nu numai zona de munte sau alte zone unde sunt manastirile asezate. Cu timpul se vor aseza si aici ca si la manastirile mari, asa speram sa se intample.

- Va multumesc si va rog sa ne spuneti cateva cuvinte de folos duhovnicesc pentru cititorii nostri.

- In primul rand sa fie apropiati de biserica pentru ca cel mai important lucru este ca omul, asa cum se hraneste zilnic pentru trup, trebuie sa aiba si hrana duhovniceasca prin participarea in primul rand la Sfanta Liturghie care este cea mai mare Taina, incununarea tuturor Tainelor Bisericii, unde Mantuitorul Hristos vine si se daruieste tuturor in chipul painii si al vinului, al Sfintei Impartasanii. Dupa aceea, vedeti dvs., acum in ultimul timp oamenii au inceput sa devina mai egoisti, sa nu se mai gandeasca unul la altul, este bine ca sa ne aducem aminte ca Mantuitorul Hristos ne-a indemnat sa ne iubim unii pe altii asa cum ne-a iubit El si spune ca dragostea cea mai mare este atunci cand cineva isi pune viata pentru prietenul sau.

Dorina Zdroba - realizator Radio Romania Actualitati

 

Manastirea Adormirea Maicii Domnului - Balaciu

Cu destinatie pentru calugari este reanfiintata in 1990. Intrucat a fost distrusa in totalitate in perioada comunista, au fost depuse eforturi considerabile pentru infrumusetarea ei.

In prezent se afla in stadiul final constructia staretiei si a chiliilor. Activitatea manastirii si a celor 7 vietuitori ai ei este coordonata de P.Cuv. Arhim. Teofil Belea care este si exarhul manastirilor din Eparhia noastra.

Adresa: com. Balaciu, jud. Ialomita, Telefon: 0243/317043

• Manastirea Balaciu
  Publicat in : Mitropolia Munteniei si Dobrogei