In partea de apus si miaza-noapte a pitorescului oras, Ramnicu Valcea, chiar sub dealul "Capela", la poalele padurii de fag si de tei, este situata resedinta Episcopiei Ramnicului. Aici, in decursul timpului, au fost ridicate trei biserici, mai multe corpuri de cladiri si s-a plantat o frumoasa livada cu pomi. Resedinta Episcopala a Ramnicului are urmatorele corpuri de cladire: Catedrala, Bolnita, Paraclisul, Palatul episcopal, Complexul Antim Ivireanul si alte cladiri anexe.

 

"Episcopia Ramnicului si Noului Severin" a fost infiintata in anul 1504, de catre domnitorul Radu cel Mare, iar in anul 1580, in timpul episcopului Mihail al II lea, si-a mutat resedinta la Ramnic. Prima resedinta episcopala din Ramnicu Valcea va fi distrusa de turci, in 1737, si va fi reconstruita de catre episcopul Climent, in anul 1739.

Sub poalele "Dealului Capelei", de o parte si de alta in fata bisericutei Bolnita, se afla doua corpuri de cladiri ridicate pe ruinele "caselor Bolnitei" ce au fost la inceput chiliile ieromonahului Teodor Olanescu, ale lui Pahomie Bujoreanu si Leontie Monahul, ctitori ai Bisericii Bolnita, alaturi de Climent Episcopul. In timp, ele au servit ca spital, in vremea razboiului pentru independenta, sau sali de clasa pentru Scoala de Cantareti Bisericesti. Astazi si-au reluat menirea pentru care au fost ridicate, si anume, locuinte pentru personalul monahal al Episcopiei.

Bolnita din Episcopia Ramnicului - scurt istoric

In vechime, atat manastirile mari, cat si episcopiile care dispuneau de personal numeros, pe langa biserica centrala unde se oficiau slujbele solemne, isi mai cladeau si cate o biserica mai mica, numita "Bolnita". De obicei aceasta se ridica in apropierea cladirilor ce adaposteau personalul in varsta si bolnav, precum si pe cei ce prestau munci permanente in gospodaria obstii respective.

O astfel de Bolnita a fost zidita si in incinta resedintei Episcopiei Ramnicului, de catre episcopul Climent, in anul 1745, ajutat fiind de cuviosul ieromonah, chir Teodor, si de monahul Pahomie. Aceasta biserica bolnita a fost construita in 1745, la nord-vest de biserica mare, in apropierea caselor bolnitei. Zidita in anul 1745, biserica a fost "cu zugraveala si cu alte odoare infrumusetata" abia in anul 1748, de catre popa Gheorghie si Badia diacon.

In urma vizitei mitropolitului Neofit in Tara Romaneasca, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, acesta va nota despre proaspat terminata reconstructie a bisericii: "Biserica cea veche s-a recladit de episcopul Climent, care a ridicat si biserica de la cimitirul Sfintei Episcopii "Bolnita", unde se serbeaza hramul Adormirea Maicii Domnului".

Actul de fundatie, redactat de episcopul Climent, ne spune urmatoarele: "Climent, Cu mila lui Dumnezeu, Episcop al Ramnicului. Din buna vrearia cea dumnezeiasca, indemnandu-ne si cu ajutorul celui a tot puternic, apucandu-ne, inceput-au a zidi si a inalta, din temelie dumnezeiasca casa, intru cinstea si lauda adormirii Prea Curatei de Dumnezau Nascatoarei si pururea Fecioarei Mariei, spre odihna si ingroparea raposatilor slujitori ai acesti sfintei episcopii, ieromonasilor si monasilor, impreuna si altor poslusnici, cati se vor intampla a-si da obsteasca datorie slujind sfintei episcopii. ...

... Care dumnezaiasca casa, ajutandu-ne atotputernicul Dumnezau dupre incepere, s-au adus si la savarsire, indemnandu-se dar si cuviosul intre ieromonasi, Chir Teodor care fiind calugarit aici la sfanta Episcopie, au adaus cu ce au putut la aceasta sfanta Bolnita, si au dat si via lui de la Malu, cu pimnite si casele de piatra, si cu livezile dimprejur, ca sa fie pentru chivernisirea fratilor celor ce se vor afla rugatori catre Dumnezeu la aceasta Dumnezaiasca casa si spre a lui veacinica pomenire, insa dupre aceasta iarasi indemnandu-se si plecandu-se catre noi cu rugaciune curata - au voie si blagoslovenie ca sa-si zideasca, dintru a sa cheltuiala, si o chilie langa aceasta Bolnita, ca cat va avea viiata sa sa odihneasca intransa, pazind sfanta bisearica cu oranduitele slujbe ce se cuvin. ...

... Drept aceia, dupre a sa pofta si rugaciune, i-am dat voie si blagoslovenie ca sa-si faca acea chilie langa manastire pana ce va fi in viata. Pentru care si smerenia noastra, vazand cucerinta lui ce au avut catre aceasta sfanta casa, rugam prea iubirea ta de Dumnezau intru Duhul sfant, iubite frate si in tocma slujiutoriule episcoape, pe carele Domnul Dumnezeu te va alege si inalta la inalta treapta a arhieriei, a fi urmatoriu acestui de Dumnezeu pazit scaun in urma noastra, ca sa aibi pre mai sus-numitul si cuviosul ieromonah in dragostea aceea ce si noi l-am avut, dupre a sa cuvincioasa osteneala si osardie ce au avut catre aceasta sfanta casa, si sa ramaie odihnit intru ale sale ostenele si nestramutat pina va avea viata, ca sa poata ruga pe milostivul Dumnezau pentru a noastra si a tuturor celor adormiti intru pravoslavnica credinta vecinica odihna, si pentru a fratiei tale indelungata viata, pentru care sa si intareste scrisoarea aceasta, cu iscalitura smereniei noastre. Iulie 20, leat 7253 (1745): Iscalit, Climent Episcopul Ramnicului."

Deasupra usii de intrare in sfantul locas, scris cu dalta intr-o placa de piatra, citim urmatorul text: "Aceasta sfanta si dumnezeiasca Besearica ce sa cheama Bolnita, intru carea sa cinsteste si sa praznuieste Adormirea Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Mariei iaste zidita din temelia si prin osteneala si cu toata cheltuiala a Prea Sfintiei Sale Kir Climent episcop, precum si Besearica cea mare, iarasi de Sfintia Sa s-a inaltat si cu zugravele s-au impodobit in zilele Marii Sale Io Constantin Necolae Voevod. Ispravnic fiind Spiridon monah, chelar. Oc. 20 leat 7254 (1745)."

In interiorul bisericutei, o alta inscriptie, scrisa cu penelul, marturiseste: "Ziditu-s-au aceasta sfanta si dumnezeiasca bisearica din temelie si cu zugraveala si cu alte odoare s-au frumusetat prin nevointa si cheltuiala smeritului kir Climent, episcopul Ramnicului 7256. Zugravii: Popa Gheorghe, Badia diacon."

         

Din aceste acte reiese ca zidirea s-a inceput la anul 1745 si s-a terminat in anul 1746 si abia in anul 1748 s-a terminat de tencuit si pictat. In jurul Bolnitei odihnesc multi truditori, mari si mici din viata episcopiei, dar din vechile morminte nu se mai vad si nu se mai pastreaza decat mormintele vrednicilor de pomenire episcopi ai Ramnicului: Ghenadie Enaceanu, Antim Petrescu si Iosif Gafton.

Bolnita din Episcopia Ramnicului Valcea - arhitectura si fresca

Biserica are hramul "Adormirea Maicii Domnului", fiind zidita in forma de corabie cu pridvor pe stalpi in fata, intr-un stil arhitectural romanesc. Este de mici proportii si are un interior intim. Bolnita din Ramnic are un plan dreptunghiular si este tri-compartimentata, avand si un pridvor.

Pridvorul este deschis cu arcade, in plin cintru, sprijinite pe sase coloane si doua semicoloane angajate; acesta este acoperit cu o calota. Ulterior a fost adaugata o turla de lemn. Pronaosul, avand acelasi plan, dar de dimensiuni mai mari este acoperit cu o calota spijinita pe arce si console, iar accesul in naos se face printr-un zid strapuns de o deschidere centrala si de doua deschideri laterale arcuite.

Naosul patrat este acoperit ca si celelalte spatii cu o calota. Naosul e despartit de pronaos printr-un zid gros care serveste si la sprijinirea boltii bisericii. Catepeteasma este de zid, iar absida altarului este poligonala, decrosata si acoperita cu o conca; are doar proscomidiar. Catapeteasma are icoane de valoare insemnata.

Pictura este executata in fresca, in stil bizantin. Intruparea si Jertfa sunt temele importante ale picturii absidei altarului, ilustrate prin Maica Domului Platiterra, prin friza cu profeti, respectiv prin Iisus in mormant si Viziunea lui Petru din Alexandria. De remarcat este prezenta Sfintilor Melozi care se inchina Maicii Domnului si reprezentarea la proscomidiar a Sfantului Cuvios Climent.

Scena celor trei ispitiri ale lui Iisus, care este noua in iconografia altarului unei bolnite, este menita sa releveze natura divina a Mantuitorului. Naosul a fost consacrat iconografiei hristice, Patimi si Minuni, un program asemanator cu cel din naosul bolnitei de la Hurezi, rolul de vindecator al lui Iisus precum si semnificatiile eschatologice ale minunilor fiind idei adecvate programului unei biserici-bolnita.

Ideea de intrupare a fost reluata in pronaosul bisericii, unde au fost ilustrate opt scene din Imnul Acatist, iar ideea bisericii intemeiate pe Hristos este ilustrata in calota, prin prezenta Megalinarului Maicii Domnului. Prezenta intemeietorilor vietii monastice - Antonie cel Mare, Sava Sfintitul, Pahomie - intr-un spatiu al comemorarii defunctilor are un caracter funerar. Cele sapte Sinoade Ecumenice, expresie a adeziunii la dreapta credinta formulata de catre parintii bisericii in actele sinodale, fomeaza decorul pridvorului, alaturi de scenele din Geneza, teme cu caracter moralizator si eschatologic.

Bolnita din Episcopia Ramnicului Valcea - ansamblul iconografic

In bolta absidei Sfantului Altar a fost pictata Maica Domnului cu Pruncul, pe tron, flancata de cei doi arhangheli. Catre ea se inchina doi Sfinti Melozi Cosma si Damian. Tot in conca a fost reprezentat, in axul unei frize cu sase profeti "Cel vechi de zile". Conform traditiei, in registrul inferior au fost pictati sfintii ierarhi si diaconi: la sud, Sfantul Vasile cel mare, Sfantul Visarion, Sfantul Gherman, Sfantul Spiridon, Sfantul Nicolae si Sfantul Andronic, iar la nord, Sfantul Ioan Hrisostom, Sfantul Grigorie cel Mare, Sfantul Chiril, Sfantul Atanasie, Sfantul Proclu, Sfantul Roman, iar pe peretele de vest, Sfantul Stefan si Sfantul Laurentie. Acest registru este completat pe peretele de vest cu o friza cu medalioane de sfinti iererhi reprezentati in bust.

In proscomidiar au fost pictate cele doua scene consacrate: "Viziunea lui Petru din Alexandria", scena insotita de inscriptie, si "Iisus in Mormant". Pe intradosul arcadei, la vest a fost pictat Sfantul Climent. In timpanul peretelui vestic au fost reprezentate cele trei ispitiri ale lui Iisus.

In calota naosului a fost reprezentat in centru, intr-un medalion, Pantocratorul, iar la baza calotei "Liturghia Ingereasca"; in pandantivi cei patru Evanghelisti. In cele patru timpane, cat si in primul registru au fost reprezentate scene din ciclul hristologic, "Patimi si Minuni". In timpanul peretelui nordic a fost ilustrata Inaltarea, in cel sudic Coborarea la Iad, la vest, Adormirea Maicii Domnului, cu cele sase episoade, Vestirea mortii, Impartirea vesmintelor, Venirea Apostolilor, Adormirea, Apostolii la Mormantul gol si Inaltarea Mariei, iar in timpanul estic, Rastignirea.

Ciclul Patimililor incepe sa fie ilustrat pe peretele de vest cu scena Spalarii picioarelor, Rugaciunea din Gradina Ghetsimani, Tradarea lui Iuda, Ana si Caiafa judecandu-l pe Iisus si se continua pe peretele sudic cu Judecata lui Irod, Batjocorirea, Drumul Crucii si Urcarea pe cruce.

Pe peretele nordic au fost ilustrate patru scene din Minuni: Vindecarea orbului din nastere, Iisus vorbind cu Samarineanca, Vindecarea slabanogului si Sfintele Femei la Mormant. Registrul inferior este rezervat Sfintilor Militari: la sud, Sfintii Gheorghe si Teodor Tiron, Sfintii Procopie, Teodor Stratilat si Mercurie, iar la nord Sfintii Nestor si Dimitrie, Sfintii Eustatie Plachida si Trifon, urmati de Sfintii Imparati, iar in glaf apar Sfintii Cosma si Damian. Catapeteasma este alcatuita din cele trei registre obisnuite, cel al profetilor, cel al apostolilor si cel al Marilor Sarbatori, despartite de braie din zidarie cu decor vegetal diferit.

In pronaos, se afla chipul vrednicului ei ctitor, episcopul Climent, inalt la statura si cu figura blanda. Este imbracat in mantie arhiereasca, poarta potcap si camilafca, iar in mana carja arhiereasca.

In calota pronaosului este reprezentata, intr-un medalion inconjurat de o inscriptie, Maica Domnului cu Pruncul, inconjurata de opt profeti, iar in pandantivi sunt pictati Sfintii Melozi. Pe intradosul arcelor care sustin calota au fost pictate Sfinte Femei Cuvioase si Mucenite: la sud, Sfintele Agapia, Irina, Glicheria, Pelaghia, iar la nord Sfintele Melania, Eufrosina, Elisabeta si Teofana.

Timpanele au fost pictate cu scene din Imnul Acatist. Lectura incepe din timpanul estic cu Bunavestire, continua cu ilustrarea strofei a patra a Imnului Acatist: "Puterea Celui de sus". Urmeaza pe sud Intalnirea Mariei si a Elisabetei si Intalnirea Mariei cu Iosif, iar pe vest Nasterea si Vestirea Magilor, la nord Inchinarea Magilor si Fuga in Egipt.

In registrul inferior au fost pictati sfinti cuviosi atat in picioare cat si in medalioanele din friza ce desparte cele doua registre. Deasupra intrarii se afla imginea lui Iisus Emanuel binecuvantand, la dreapta lui sunt pictati Sfintii Cuviosi Parinti Eftimie si Pahomie, iar la sud este infatisat Episcopul Climent si Sfantul Sava. In glaful ferestrei de sud au fost zugravite Mucenitele Varvara si Ecaterina. In stanga intrarii apar Sfantul Efrem Sirul, Sfantul Ioan Colibasul, iar pe peretele de nord, Sfantul Gherasie, Hariton si Antonie cel mare; in glaful ferestrei sunt alte doua mucenite Marina si Paraschiva.

Iconografia pridvorului combina scene vechi-testamentare cu cele din istoria bisericii. In calota a fost reprezentat Iisus Emanuel, incojurat de cete de ingeri, si sustinut in pandantivi de patru ingeri. Pe intradosul arcelor care sustin calota au fost pictate cate doua Sinoade Ecumenice, de o parte si de alta a doi patriarhi. Celelalte trei Sinoade au fost pictate in timpane, iar in spatiul dintre arcade apar scene din Geneza.

De o parte si de alta a intrarii sunt pictate cate doua scene suprapuse tot din vechiul Testament, in dreapta "Visul lui Daniil" si "Cei trei tineri in cuptor", la stanga "Arderea Sodomei" si "Daniil in groapa cu lei". In timpanul de deasupra intrarii a fost figurat Iisus Emanuel, stand pe tron, flancat de Maica Domnului si de Ioan Botezatorul.

• Radu Paisie si Bolnita Cozia
  Publicat in : Mitropolia Olteniei
• Bolnita - locul unde rugaciunea se uneste cu medicina
  Publicat in : Arhitectura Bisericeasca
• Bolnita din Manastirea Caldarusani
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Bolnita din Manastirea Hurezi
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Bolnita Cozia
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania