Manastirea Stelea


Manastirea Stelea

Manastirea Stelea se inscrie ca o prezenta semnificativa in valorosul tezaur cultural-istoric si artistic al Targovistei. Ansamblul arhitectural al Manastirii Stelea reprezinta o zona cu profunde implicatii in evolutia urbanistica a orasului medieval, cu constructii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima fiind ctitoria lui Vasile Lupu din anul 1645.

Manastirea Stelea - de-a lungul vremii

Marginit de Calea Domneasca, situat la 150 de metri sud-est de Curtea Domneasca si la 200 de metri nord de Mitropolie, el isi justifica denumirea de "Ansamblu arhitectural" prin insesi componentele sale: o biserica din veacul al XIV-lea, alta din veacul al XV-lea, un turn-clopotnita, toate aflate in zona sudica a manastirii; urme ale unor constructii de la sfarsitul veacului al XV-lea; manastirea ridicata in a doua jumatate a veacului al XVI-lea de negustorul Stelea, mentionata in 1582 de un hrisov prin care Mihnea Turcitul intarea o danie facuta manastirii si, mai apoi, de documentele din 1614, 1617 si 1623; manastirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicata de Vasile Lupu, domnul Moldovei.

Manastirea Stelea - Targoviste

Asadar, catre mijlocul veacului al XVII-lea, domnul Moldovei ridica din nou, intre anii 1636-1637 si 1644-1645, biserica pastrata pana astazi, o noua casa egumeneasca, chilii si ziduri de incinta.

Pisania impodobita cu bourul Moldovei, plasata deasupra portalului de la intrarea in pronaos, mentioneaza: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul si inchinatorul Io Vasile Voevod din mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. Acest sfant hram al Invierii lui Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos l-a facut mai inainte Stelea negustorul, unde zace si trupul raposatului parintelui meu, Nicolae Vel Aga. Iar acum cand mi-a daruit Dumnezeu domnia Tarii Moldovei, am daramat acea dintai Sfanta Biserica pana in temelii si cu ajutorul lui Dumnezeu am inceput s-o zidesc din nou, in zilele fratelui nostru, Io Matei Basarab Voevod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Ungrovlahiei si s-a savarsit, cu voia lui Dumnezeu in luna lui septembrie 7 si anul 7154".

Manastirea Stelea - Targoviste

In locul vechii biserici de proportii mai reduse, al carei ctitor este pomenit in pisanie sub numele de Stelea negustorul, Vasile Lupu a ridicat o alta, monumentala, menita sa consfinteasca impacarea celor doi domni. Atentia domnului moldovean s-a indreptat asupra ctitoriei lui Stelea din motive de pietate filiala, aici fiind inmormantat tatal sau, Vel-Aga Nicolae, dupa cum atesta si pisania.

Manastirea Stelea - Targoviste

Opt ani mai tarziu, in noiembrie 1653, ctitoria domnului Moldovei avea sa-l gazduiasca pe Macarie Patriarhul Antiohiei, primit cu mare fast la Targoviste. Insotitorul sau, Paul de Alep, in insemnarile sale, compara Targoviste - ca marime - cu Alepul sau Damascul, iar dintre numeroasele ei biserici si manastiri, considera ca cea a lui Vasile Voda este cea mai frumoasa:

"Ea poarta numele Invierii Domnului, dar muntenii o numesc Manastirea Stelea. E mare si ingradita cu un zid de piatra. Biserica e mareata si inalta, avand doua elegante turle cu mai multe cruci, pentru a caror poleire s-a cheltuit, se zice, sapte sute taleri venetieni. Iconostasul, de arta rusa, este minunat si are trei usi".

Manastirea Stelea - Targoviste

Acelasi Paul de Alep, aflat din nou in Tara Romaneasca, era martor in februarie 1658 la distrugerile facute in Targoviste de ostile turcesti si tataresti care-l infransesera pe Constantin Voda Serban in incercarea lui de a se impotrivi mazilirii.

Referindu-se la Manastirea Stelea, Paul de Alep mai consemneaza si urmatoarele: "Manastirea Stelea rezista unui asediu puternic, fiind ocupata de o ceata de cazaci cu femeile lor, care s-au luptat cu turcii si tatarii. Bisericii, ce era plina de lazi si provizii ale poporului, i-au dat foc; ea a ars cu totul pe dinauntru si pe dinafara, si cu ea a pierit, pacat, si acel iconostas de o atat de rara frumusete".

Manastirea Stelea - Targoviste

Documentele perioadei urmatoare oglindesc treptata saracire a manastirii, ajunsa metoc al ctitoriei brancovenesti "Sfantul Gheorghe Nou" din Bucuresti, inchinata, la randul ei, Sfantului Mormant de la Ierusalim.

In vremea lui Constantin Brancoveanu biserica este reparata: se pune pardoseala din dale de piatra, este refacut etajul clopotnitei, se face o noua zugraveala in biserica ce avea sa fie inzestrata si cu mobilier de cult. Catre sfarsitul anului 1715, Radu Dudescu scria, intre altele, Patriarhului Ierusalimului Hrisant Notaras: "pentru asternerea Bisericii Stelea, sa fie in stiinta ta, cum ca s-a savarsit si n-a ramas nimic lipsa".

Manastirea Stelea - Targoviste

Spre sfarsitul veacului al XVIII-lea manastirea ajunsese intr-o stare precara. Unele reparatii strict necesare sunt sustinute de daniile unor boieri. In anul 1780, Carstica Voiescu, logofat, este rugat de Patriarhul Avramie al Ierusalimului sa primeasca functia de epitrop al Bisericii Stelea spre a contribui la refacerea ei. Mici danii se mai primesc si din partea unor oraseni in schimbul dreptului de a fi ingropati in biserica sau de a fi trecuti in pomelnic.

Exista marturii care amintesc de o scoala greceasca ce functiona de la sfarsitul veacului al XVIII-lea in chiliile Manastirii Stelea si care a dainuit pana catre 1840. Aici au invatat printre altii, Grigore Alexandrescu, I. H. Radulescu si Vasile Carlova.

Manastirea Stelea - Targoviste

In anul 1832, vizitand Manastirea Stelea, generalul Pavel Kiseleff remarca saracia bisericii. In secolul a XIX-lea, Stelea devenise biserica de mir, cladirile ei - tot mai ruinate - primind alte destinatii.

Dupa secularizarea averilor manastiresti, in anul 1863, Biserica Stelea devine biserica parohiala, fiind intretinuta de stat. In perioada 1865-1876 se fac reparatii la invelitoarea bisericii, precum si unele lucrari la chilii. In anul 1879 se restaureaza turla de pe naos.

Manastirea Stelea - Targoviste

In anul 1881, o comisie care a vizitat mai multe monumente din tara, constata starea de degradare a cladirilor de la Manastirea Stelea si initiaza o "restaurare generala". Intre anii 1943-1947 s-au facut unele reparatii la soclu, sub ziduri. Pictura a fost partial restaurata de pictorul I. Mihail.

Manastirea Stelea - Targoviste

Dintre obiectele de cult ale bisericii s-au mai pastrat stranele, doua jilturi brancovenesti, unul purtand stema Tarii Romanesti (ambele aflate astazi in colectiile Muzeului National de Istorie a Romaniei), un disc de argint aurit daruit de Doamna Stanca in 1599-1600 si un potir de argint aurit filigranat daruit de Vasile Lupu. Tot din vremea lui Vasile Lupu dateaza o cristelnita din piatra aflata in pronaosul bisericii.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

De la Vasile Lupu provine si o anafornita din argint aurit, cu stema Moldovei, pastrata astazi in colectiile Muzeului National de Arta. Din anii 1763-1764 dateaza un pomelnic-triptic din lemn, provenit de la Manastirea Stelea, aflat in prezent in colectiile Patriarhiei.

Manastirea Stelea - Targoviste

Relativ numeroase sunt pietrele de mormant, cea mai veche datand din anul 1609, urmata de altele din 1647, 1689 si 1820. In perioadele 1971-1975, 1982-1988, 1991-1999 si in 2002 s-au efectuat lucrari de restaurare la turnul-clopotnita si la staretie.

Manastirea Stelea - turnul clopotnita

Datand din secolul al XVI-lea, turnul clopotnita este monumentul cel mai vechi care s-a pastrat din ansamblul arhitectural de la Manastirea Stelea. Fundatiile lui se aseaza pe pragurile fundatiilor casei din veacul al XV-lea.

Manastirea Stelea - Targoviste

De plan aproximativ patrat, turnul cuprinde trei nivele: parterul, unde se afla un gang de acces, etajul intai, cu o camera si etajul al doilea unde se afla clopotele. Este structurat in doua registre, cel inferior grupand primele doua nivele. Nivelul inferior - parterul, este cel original, din zidarie mixta, in casete si portiuni numai din caramida. Gangul este acoperit cu o bolta semicilindrica, pe console din caramida. Scara de acces la etaje este inglobata in grosimea zidului.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

Fatadele registrului inferior sunt tratate in arhitectura specifica celei de-a doua jumatati a veacului al XVI-lea, in panouri dreptunghiulare de tencuiala alternate cu cate trei asize de caramida. Terminatia partii superioare a acestui registru este decorata cu un sir de ocnite retrase de la fata zidului.

Manastirea Stelea - arhitectura exterioara

Biserica reprezinta un monument de referinta pentru arta Tarii Romanesti din veacul al XVII-lea. Construita de mesterii domnitorului Vasile Lupu ca o replica a cunoscutei ctitorii din Iasi "Trei Ierarhi", Biserica Stelea a intrecut ca marime monumentele construite la Targoviste in acea vreme. Cu o infatisare simpla, eleganta, bine proportionata, ea este un model de stralucita imbinare a unor elemente si forme decorative moldovenesti si muntenesti.

Manastirea Stelea - Targoviste

De plan triconc, cu turle pe naos si pronaos, cu pridvor inchis, biserica prezinta fatadele din zidarie de caramida tencuita, sprijinite pe sapte contraforturi masive, fiind impartite in doua registre decorative cu firide arcuite si cu un brau de piatra tipic moldovenesc, care incinge intreaga biserica.

Manastirea Stelea - Targoviste

Pe partea inferioara, un soclu cu o profilatura puternica, protejat de o bagheta de piatra, accentueaza impresia de robustete. Registrul inferior, decorat cu firide inalte, inconjurate cu cate un ciubuc arcuit, este strapuns de cele cateva goluri ale usilor si ferestrelor.

Ferestrele, ale caror deschideri sunt terminate cu un arc in acolada in partea superioara, au ancadramente de piatra de factura gotica. Decoratia registrului superior consta in firide formate din arce gemene, dispuse mult deasupra braului, sub cornisa.

Manastirea Stelea - Targoviste

Cele doua turle, egale ca inaltime, sunt ridicate mai intai pe baze scunde, a caror singura decoratie o constituie un sir de caramizi dispuse in forma de zimti si care sustin un al doilea rand de baze, de sectiune stelata, avand pe unele fete cate o firida terminata in arc frant. Circulare in interior, turlele au cele opt fete exterioare cu firide lungi, gemene.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

Bumbii si elementele ornamentale din ceramica plasate in interiorul ocnitelor si firidelor, dau turlelor o nota de particularitate; ele vor servi ca model ctitoriilor viitoare ridicate in Muntenia.

Manastirea Stelea - interiorul bisericii

In interiorul bisericii se poate patrunde prin trei intrari scunde, dintre care una principala, pe latura vestica si doua laterale. Golurile intrarilor, in arc frant, sunt decorate cu nervuri de piatra impletite. Usile au deasupra cate o nisa, in cea vestica aflandu-se icoana hramului bisericii.

Manastirea Stelea - Targoviste

Pridvorul, dreptunghiular, relativ ingust si foarte inalt, acoperit de doua bolti cu muchii iesite, sustinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea in pronaos facandu-se pe sub un impunator portal, care sustine pisania slavona incadrata de doi balustri.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

Pronaosul este spatios si monumental, de forma patrata, luminat prin patru ferestre deschise in arc frant. In peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat in piatra, incadrat de un arc ogival, ar fi adapostit - conform traditiei - mormantul tatalui domnitorului Vasile Lupu. Zidul despartitor dintre pronaos si naos a fost inlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor capiteli, pe stalpi octogonali, ridicati pe postamente masive.

Manastirea Stelea - Targoviste

Naosul este incaperea cea mai spatioasa. Pe laturile de nord si de sud se deschid cele doua abside luminate de cate trei ferestre. Sistemul se sustinere al turlei Pantocratorului este identic cu cel din pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circulara in interior si marginita in exterior de sapte laturi, luminate de trei ferestre incadrate in arce inalte, este acoperita cu o semicalota. Cele doua nise, proscomidiarul si diaconiconul, flancheaza altarul.

Manastirea Stelea - Targoviste

Altarul este despartit de restul bisericii printr-o catapeteasma de lemn policromat, de o remarcabila valoare artistica. Colonetele cu capitele de factura corintica, fusul central decorat cu motive vegetale, pentru registrul icoanelor imparatesti, arcaturile pentru icoanele praznicale si acoladele pentru sirul icoanelor cu apostoli, constituie elementele decorative principale ale partii de sustinere a iconostasului.

Manastirea Stelea - Targoviste

Din seria icoanelor componente ale iconostasului, repartizate in cinci registre, o importanta aparte o prezinta trei icoane alcatuind o reprezentare de tip "Deisis": in mijloc, Iisus Hristos, Mare Arhiereu si Invatator; in lateral, Maica Domnului cu Sfantul Arhanghel Mihail spre nord si Sfantul Ioan Botezatorul cu Sfantul Arhanghel Gavriil spre sud, icoane atribuite epocii lui Matei Basarab.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

Usile imparatesti, cu un remarcabil decor sculptat, sunt impodobite in partea superioara cu reprezentarea Bunei Vestiri, incadrata de icoane mai mici cu arcaturi in partea superioara, reprezentandu-i pe David si Solomon.

Manastirea Stelea - chiliile si zidurile de incinta

Langa turnul-clopotnita se afla corpul de chilii, a carui arhitectura a suferit modificari in sec. al XIX-lea si, mai tarziu, in sec. al XX-lea, cand stalpii de lemn ai prispei au fost inlocuiti cu altii din zidarie. In ansamblul ei, constructia repeta succesiv planul traditional, dezvoltat, al casei taranesti.

Manastirea Stelea - Targoviste

Zidurile de incinta, refacute recent, apartin celei de-a doua jumatati a veacului al XVII-lea, fiind alcatuite, ca si chiliile, din zidarie mixta, in casete de bolovani de rau si caramizi, ajungand la o grosime de 0.90 - 1 metru. La sud de poarta, zidul a fost refacut pe o lungime de 55 de metri, iar la nord-nord-vest, pe o lungime de 34 de metri.

Manastirea Stelea - Casa Domneasca "Nifon"

Pe latura nord-estica a incintei au fost descoperite ruinele Casei egumenesti (Casa Nifon), refacuta in veacul al XVI-lea si reconstituita recent. De plan dreptunghiular, casa a fost asezata pe beciuri inalte, boltite in semicilindru, cu arce dublouri. Nivelul superior cuprindea sapte incaperi, dintre care doua de dimensiuni mari. Intr-un desen realizat de Carol Iser la jumatatea veacului al XIX-lea, este redata imaginea casei, care mai pastra inca acoperisul in 1852.

Manastirea Stelea - Targoviste

Din dorinta de a reda Sfintei Manastiri Stelea statutul de oaza spirituala si vatra de cultura pe care le-a avut candva, Inalt Prea Sfintitul Nifon Arhiepiscopul Targovistei, a propus o noua destinatie Casei egumenesti, aceea de Muzeu de arta si arhitectura religioasa.

Manastirea Stelea - Targoviste

Poarta de intrare din vestul incintei (sec. XVII) amplasata in axul turnului-clopotnita din veacul al XVI-lea, la limita trotuarului actual de pe Strada Stelea (fosta Strada Muzeului), a fost descoperita in cercetarile din 1981, cand a fost descoperita si o parte a zidului de incinta. Alcatuita din doua masive de zidarie, cu un gol al portii acoperit cu o bolta semicilindrica, ea a fost refacuta in veacul al XVII-lea.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

In afara zidului de incinta al manastirii, la 50 de metri sud de acesta, au fost descoperite urmele unei alte biserici - Stelea Veche II - de plan triconc, cu absida altarului poligonala si cinci contraforturi, elemente caracteristice bisericilor moldovenesti din epoca lui Stefan cel Mare, ctitorirea ei fiind pusa pe seama negustorilor moldoveni. Ea suprapune o biserica mai veche, din lemn, de la sfarsitul veacului al XVI-lea si inceputul celui urmator. Afectata de cutremurul din 1636, biserica este refacuta in vremea domniei lui Matei Basarab, cu acelasi plan, exceptie facand absida altarului care este poligonala si la interior.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

Urmare a naruirii turlei, in epoca brancoveneasca se fac interventii de intarire a colturilor naosului si pronaosului, se reface turla distrusa si se ridica inca una pe pronaos, adaugandu-se la intrare un pridvor. Cu aceasta infatisare apare biserica in planul doi al litografiei lui Carol Iser, in 1870, reprezentand vechea Mitropolie a Targovistei. Dupa acea data, monumentul dispare, iar amplasamentul sau si al turnului-clopotnita, restaurat si el in veacul al XVII-lea, este invadat de constructiile civile ale orasului.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

In dreapta portii de intrare si a turnului-clopotnita, se afla vechea cladire conceputa de arhitectul Nicolae Ghika-Budesti, care a gazduit pana in anul 1987 Muzeul de Istorie. Astazi, acest spatiu este destinat expozitiilor temporare.

Manastirea Stelea - Targoviste

Din anul 1990 Stelea redevine manastire si isi revendica locul de ctitorie domneasca: se vrea din nou a fi Manastirea Stelea, ansamblu impunator, cu turn-clopotnita, case egumenesti, chilii si, mai presus de toate, biserica cu hramul "Invierea Domnului" se vrea din nou a fi un focar de credinta, cultura si spiritualitate romaneasca, semn de impacare.

Manastirea Stelea - picutra murala

De factura brancoveneasca, atribuita inceputului veacului al XVIII-lea, conform inscriptiei din nisa proscomidiarului datata 7124 (1705-1706), pictura murala a Manastirii Stelea respecta programul iconografic consacrat.

Manastirea Stelea - Targoviste

Pe pandantivii turlei naosului sunt reprezentati cei patru Evanghelisti. Pe conca absidei sudice este infatisata Nasterea, iar pe cea nordica Invierea Domnului. Pe peretele vestic al naosului este reprezentata Rastignirea.

Manastirea Stelea - Targoviste

Cupola turlei pronaosului pastreaza imaginea Maicii Domnului in rugaciune, cu Pruncul la piept. Pe pandantivii mici sunt pictati ingeri, iar pe cei mari, cei patru melozi: Sfintii Cosma, Damaschin, Iosif si Teofan. Pe peretii pronaosului se afla panouri pictate cu Buna Vestire - in partea de nord, Intrarea in Biserica - in partea de sud si Adormirea Maicii Domnului - in partea de vest.

 Manastirea Stelea - Targoviste          Manastirea Stelea - Targoviste

Paleta coloristica rafinata, desenul sigur, infatisarea expresiva a figurilor, compozitia clara, sunt atribute ce caracterizeaza pictura murala a bisericii.

Caracterul unitar si armonia picturii brancovenesti sunt rupte partial prin interventia pictorului I. Mihail in 1943, care, delegat de Comisiunea Monumentelor sa se ocupe de pictura bisericii, isi impune propriul stil - cel de la inceputul veacului al XX-lea - cu personaje voluminoase, tratate realist, plasate in interiorul unor tablouri incadrate in rame baroce.

Manastirea Stelea - Casa Domneasca "Nifon" ajunge muzeu

In anul 2004, cand romanii comemorau cu evlavie si cuviinta trecerea la cele vesnice si nepieritoare a marilor domnitori Stefan cel Mare si Sfant - 500 de ani, Matei Basarab - 350 de ani si Constantin Brancoveanu - 290 de ani, din initiativa si cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Parinte Arhiepiscop Prof. Univ. Dr. Nifon Mihaita, Arhiepiscopia Targovistei si-a propus, la 8 septembrie - Praznicul Nasterii Maicii Domnului - ziua municipiului Targoviste, inaugurarea unei Expozitii-Muzeu de icoana si carte veche romaneasca la "Casa Nifon" din cadrul Ansamblului arhitectural al Manastirii Stelea.

Manastirea Stelea - Targoviste

Expozitia se dorea a fi un inceput al unei suite de manifestari expozitionale, de cercetare stiintifica si de arta a patrimoniului cultural religios din cadrul Muzeului Arhiepiscopal Targoviste. Tinand cont de faptul ca in majoritatea muzeelor de istorie din tara se pune foarte putin accent pe istoria Bisericii Ortodoxe Romane, iar in muzeele de arta cu atat mai putin, expozitia-muzeu incearca sa evidentieze legatura intrinseca intre istoria tarii si cea a bisericii.

Manastirea Stelea - Targoviste

Vizitarea celor trei sali de expozitie din Muzeul Arhiepiscopal de la Manastirea Stelea, ofera spre meditatie tuturor celor care vor studia cu atentie, trei teme extrem de generoase:

1. Implicarea sociala a Bisericii, care decurge din legaturile bisericii cu comunitatea locala si prin ea cu intreaga societate romaneasca. In acest sens sunt prezentate in cadrul expozitiei bisericile de mir de la sat si oras, centrele monahale, dar si imagini concludente din practica liturgica ce reliefeaza implicarea sacrului in viata de zi cu zi a credinciosilor.

2. Legaturile Bisericii cu Statul, demonstrate de implicarea marilor duhovnici si oameni ai Bisericii in bunul mers al treburilor publice, precum si de rolul lor in pastrarea nealterata a legii stramosesti. Este evidentiata implicarea clerului in probleme de justitie, diplomatie si chiar de ecumenism, dar si pozitia si importanta schiturilor si manastirilor ca oaze de cultura si spiritualitate romaneasca. In acest sens, concludenta este afirmatia lui A.D. Xenopol: "In Evul Mediu singurul asezamant cultural era Biserica".

3. Pozitia extrem de favorabila a Bisericii fata de circulatia ideilor si modelelor pentru pastrarea unitatii spirituale a Ortodoxiei. Concret, se face referire la cultura, cartea, scolile de arhitectura si de arta, dar si la salvarea unitatii Ortodoxiei (mai ales la sud de Dunare), prin implicarea directa si nu numai, a marilor nostri voievozi care au facut danii importante cunoscutelor centre spirituale din afara granitelor tarii.

Manastirea Stelea - Targoviste

In muzeu se gasesc expuse obiecte de mare valoare duhovniceasca, istorica si artistica, realizate in secolele XVII - XX , care au servit cultului in manastirile si bisericile parohiale din Arhiepiscopia Targoviste. Printre odoare se pastreaza cruci de binecuvantat din lemn, Biblii si Evanghelii cu ferecatura, sfinte potire, sfesnice, cadelnite, candele, pistornice, anafornite, discuri de argint, vesminte preotesti, precum si nenumarate icoane de patrimoniu.

Legatura intrinseca dintre istoria tarii si cea a bisericii este profund reliefata si in arta imprimarii sigiliului. Muzeul gazduieste mai multe sigilii care au reprezentata pe una din fete puterea lumeasca, iar pe cealalta o imagine de natura religioasa.

Manastirea Stelea - Targoviste

Muzeul gazduieste vechi carti de cult si mai multe hrisoave emise de domnitori ai Tarii Romanesti in diverse perioade, consemnand si aducand in contemporaneitate fapte istorice: hrisovul lui Radu Voievod, datat 10 iulie 1614, prin care intareste Manastirii Dealu stapanirea peste Satu Nou pe care l-a cumparat si l-a scutit de obligatii fiscale, hrisovul dat de Matei Basarab ctitoriei sale de la Manastirea Doicesti, la 9 aprilie 1646, prin care-i daruieste mai multe proprietati, hrisovul lui Constantin Mavrocordat din 3 iunie 1746 referitor la functionarea unui targ pe mosia Patroaia din vama caruia se va intretine scoala din sat, hrisovul dat de Constantin Alexandru Ipsilanti din iunie 1805 prin care mitropolia, episcopiile, manastirile si metoacele lor erau scutite de plata obligatiilor fiscale.

Manastirea Stelea - Targoviste

Pe terasa Muzeului Arhiepiscopal de la Manastirea Stelea se pastreaza un fragment de cruce de mormant din secolul al XVIII-lea reprezentand pe Sfintii Constantin si Elena, o cruce de drum din secolul al XVIII-lea, o cruce de mormant din secolul al XIX-lea si un sfesnic de piatra din anul 1708. La Manastirea Stelea se pastreaza numeroase pietre de mormant, unele foarte vechi, datand din 1609, 1647, 1689 si 1820.

Manastirea Stelea - localizare si date de contact

Adresa:   strada Stelea, nr. 6, Targoviste, judetul Dambovita, cod 130018, Romania

Manastirea Stelea - Targoviste

Staret:    ieromonah Clement Mircea
Telefon:   0245/213.723
                0788.826.908
E-mail:     clement_mircea@yahoo.com

Cod IBAN:    RO 10 BPOS 16003284728 ROL 01

15 Iunie 2012

Vizualizari: 16716

Voteaza:

Manastirea Stelea 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE