Iconarii din Covasna


Iconarii din Covasna

Matei si Maria-Kornelia Schinteie locuiesc si muncesc in statiunea Covasna. Sunt iconari si, din anul 2000, si-au deschis propriul lor atelier de pictat icoane la comanda. Lucrarile lor au ajuns in casele multor crestini din tara si din strainatate. Pe cei doi iconari i-am intalnit recent la Targul Bisericesc de la Bucuresti. Am vrut sa aflam mai multe despre viata lor si despre "truda" lor inchinata lui Dumnezeu. Matei Schinteie a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu in exclusivitate pentru site-ul nostru.
 

Icoana

- Cand ati inceput sa pictati si in ce moment al vietii v-ati decis sa pictati icoane?

- Am inceput sa desenez inca din copilarie si imi placea foarte mult. La scoala caietele mele erau pline pe jumatate cu desene. Imi placea sa desenez chipuri umane. Apoi am mers la un curs de desen la Casa pionierilor si acolo am invatat un lucru deosebit, am invatat sa nu-mi fie frica sa pun culoare pe hartie, pe plansa. Instructoarea mi-a spus:"Matei, sa nu-ti fie frica sa pictezi!" Si de-atunci nu-mi mai este frica. Asa am inceput sa pictez. Pe parcurs am descoperit pictura in ulei, fara sa fi avut un profesor sau un instructor. Mi-am cumparat panza, mi-am luat culori si primul meu tablou a fost cu un mac inflorit, un mac de la mine din curte, din gradinita.

- Unde era aceasta gradinita cu flori?

- In Anina, judetul Caras - Severin, unde m-am nascut. E un oras de munte cu flori foarte frumoase. Cu timpul m-am orientat in pictura mea spre castele. Castelele mi se pareau fascinante si, spre surprinderea mea, chiar reuseam sa le pictez. Mi-am facut o minicolectie de picturi si de desene si am plecat sa le expun in statiunea Herculane . Turistii veniti acolo m-au incurajat. Dar prima mea expozitie adevarata am avut-o in 1991, cu mai multe lucrari, chiar la Casa de cultura din Anina. A fost bine, dar a urmat o perioada in care n-am mai pictat. Doream foarte mult in sinea mea sa pictez icoane, inca inainte de 1989. Vizitam biserici, mergeam la Sfanta Liturghie in ciuda tuturor oprelistilor din acea vreme. Admiram icoanele, frescele, catapetesmele... Am fost o data in orasul Bozovici. Era acolo o bisericuta inchisa. Ingrijitorul ne-a deschis insa usa. Am ramas impresionat de icoanele Mantuitorului si Maicii Domnului, de chipurile sfintilor... Si-am zis cu voce tare:" Poate intr-o zi voi reusi si eu sa pictez icoane". Si omul a spus: "Sa dea Domnul!" Si a dat Domnul, iar astazi sunt iconar. De sapte ani de zile pictam icoane, am lasat orice alta activitate deoparte. Iconografia nu iti mai permite alta activitate pentru ca trebuie sa te dedici suta la suta acesteia.

           Iconar            Icoana

- Cum ati ajuns la Covasna?

- La Covasna am ajuns prin casatorie. Sotia mea este din Covasna. Traim intr-un loc minunat, mai putin cunoscut de oamenii din tara, foarte vizitat insa de straini, dar si de cei care vin la tratament. Este o statiune balneoclimaterica, cu un aer ionizat, cu apa minerala la izvoare, un loc care m-a atras. Ne-am stabilit la Covasna in 1998.

- Picteaza si sotia dvs?

- Da. Ea este chiar pictorul de baza in atelier pentru ca eu trebuie sa ma ocup si de aprovizionare. Intr-un fel, ea conduce atelierul si eu sunt managerul cu probleme administrative. Icoanele le pictam impreuna, insa, ea lucreaza mai mult decat mine la icoane.

- Aveti si alte persoane care va ajuta la atelier?

- Nu, numai noi doi lucram. Cat putem atata facem. Au fost propuneri sa extindem atelierul dar ne-am gandit ca, daca extindem asa zisa afacere, noi n-o sa mai pictam deloc, ocupandu-ne numai de comenzi. Si n-am mai fi pictori. Acest dar al picturii nu este de lepadat. Nu e o meserie asa... cum m-as apuca de lacatuserie. Este un dar pe care ti-l da Dumnezeu dar pe care ti-l poate lua oricand daca nu esti vrednic. E un dar pe care noi nu-l meritam, dar Dumnezeu, in mare mila Lui, ni l-a dat pentru a putea fi mai aproape sufleteste de El si de oameni. Daca suntem aproape de oameni suntem aproape si de Dumnezeu iar Dumnezeu este aproape de noi numai atunci cand si noi suntem aproape de El.

 

- Cum realizati o icoana a unui sfant pe care nu-l vedem cu acesti ochi ? Urmati un anumit canon, o anumita norma sau mana este purtata in asa fel incat sa redea imaginea asa cum se cuvine?
 

Icoane

- Iconografia nu este o arta a omului, este o arta dumnezeiasca pe care omul o executa. Noi iconarii suntem doar niste unelte in mana lui Dumnezeu. Noi avem modelul care este canonic, nu lucram decat dupa modele. Nu-l vedem pe sfant cu imaginatia ci il vedem cu ochii si cu sufletul, el chiar se exprima din icoana. De aceea icoanele sunt facatoare de minuni. Dar pe parcursul picturii vedem ca si mana merge singura, cum ati spus dvs. E o combinatie...

- Deci nu exista o linie de demarcatie, pana aici este omul si de aici incolo este ajutorul divin, este de fapt o impreuna-lucrare...

- Asa este.

- Ati avut momente cand v-ati dat seama ca exista ceva dincolo de puterea dvs. in realizarea unei icoane?

- Da. Am sa va spun ceea ce am vazut noi, eu si Maria - Kornelia, in perioada de inceput. Am pictat o icoana si nu ne-a reusit cum ar fi trebuit. Am zis: "Doamne ce am facut? N-o sa placa, n-o s-o cumpere nimeni!" Dar, dupa ce am dat primul strat de lac, imaginea s-a format asa cum trebuia. In clipa aceea eu m-am cutremurat de ceea ce am vazut, de lucrarea lui Dumnezeu de fapt. Am inteles ca nu noi am participat la definitivarea icoanei. Noi am lucrat pana la un moment dat, apoi icoana s-a facut asa cum trebuia sa fie. Cu timpul, lucrand foarte mult, s-a format si mana si n-a mai fost nevoie ca Dumnezeu sa intervina asa de vizibil, dar prezenta Lui este permanenta…Totusi lumea ne intreaba: " Cum reusiti, cum ies chipurile sfintilor atat de bine?" Nu noi reusim, ci Dumnezeu. Noi nu suntem importanti in lucrarea asta, suntem numai niste unelte. Iconarii participa doar la aceasta lucrare. Desigur iconarii pun suflet si foarte , foarte multa munca.
 

          Icoana Iisus Hristos            Icoana Maica Domnului

- Insotiti aceasta lucrare cu post si rugaciune?

- Da, ne rugam si tinem post ca orice crestin, in perioadele de post. Nu suntem postitori non-stop. Tinem posturile obisnuite, stabilite de Biserica, si cele pe care ni le da duhovnicul in anumite situatii.

- Aveti un indrumator spiritual deosebit care va sprijina in ceea ce faceti?

- Il avem pe parintele Nil Efrim de la Manastirea Marcus din judetul Covasna, care este un sfant, spunem noi, pentru ca ajuta oamenii extraordinar de mult, cu rugaciunea. N-a fost om pe care sa-l cunosc si pentru care sa se fi rugat parintele Nil , caruia sa nu i se fi rezolvat problemele, daca a ascultat de sfatul parintelui. Acest ieromonah se roaga de multe ori pe zi si cu putere iar Dumnezeu ii asculta rugaciunile. Parintele Nil se roaga pentru toata lumea asta, nu numai pentru noi. Ne cunoastem de multi ani si as putea spune ca si datorita lui suntem iconari. Parintele s-a rugat pentru noi ca sa ne scoata din tumultul lumii. Iar noi am inteles ca lumea aceasta nu-i a noastra si ca vesnicia este mai importanta decat timpul acesta scurt pe care il avem de trait pe pamant. Am cerut ajutor, calauzire si am primit cu indestulare. Parintele Nil merge pe linia Parintelui Arsenie Boca, este un continuator, e un parinte care trebuie urmat. El il urmeaza pe Hristos si Evanghelia. Daca viata ta nu se coordoneaza cu Evanghelia, nu e bine si el iti spune.: "Nu esti cum trebuie, nu-ti rezolvi problemele". " Nu mai ai protectia divina , esti in contradictie cu Evanghelia Lui Hristos…" . Iti spune toate acestea pentru ca te iubeste si-ti vrea binele. El spune ca invatatura Parintelui Arsenie Boca ar trebui predata in scoli…Oameni din toate categoriile sociale si-au rezolvat problemele cu rugaciunea acestui parinte si urmandu-i sfaturile.

- Revenind la icoana, credeti ca icoana ramane mai degraba adresata trecutului si nicidecum viitorului?

- Icoana este contemporana si cu Adam si Eva, si cu Mantuitorul acum doua mii de ani, si cu noi acum si in viitor. Icoana este permanenta, este creata de Dumnezeu pentru om. Prin icoana devenim mai usor apropiati de Dumnezeu. Dumnezeu se manifesta prin icoana. Icoana te ajuta sa mergi spre desavarsire. Nu exista mantuire fara icoana. Desigur, noi nu suntem desavarsiti, dar tindem sa fim, luptam dupa puteri, cadem, ne ridicam din nou si icoana ajuta. Icoana este un reper. Daca n-ai icoana in casa, esti pierdut. Pe site-ul nostru sta scris: "Nici o casa fara icoana!" . Am vazut ca in multe case lipseste icoana si parca lipseste Dumnezeu. In schimb au alt fel de "icoane".

- Cum se realizeaza o icoana pe lemn? Care este tehnica utilizata si care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurga un "zugrav" (acesta fiind termenul la origine, foarte sugestiv, zic eu, pentru a caracteriza un iconar)?
 

              Icoana        Maica Domnului

- Prima etapa o reprezinta alegerea suportului. Daca vorbim despre lemn, se alege esenta de lemn, apoi se alege modelul (noi stim dinainte modelul pentru ca lucram la comanda). Apoi se pune un tifon sau o panza, se pun diferite materiale care se lipesc cu clei de oase natural. Noi lucram cu straturi de glet.Gletul acesta il obtinem prin combinarea prafului de creta cu cleiul de oase. Dam trei straturi de glet si smirgheluim pentru a da finete suprafetei si pe urma vine stratul al patrulea foarte subtire care, la randul lui, este smirgheluit cu aceasta hartie abraziva foarte fina. Asa lucram noi, altii au alte metode. Jumatate din timpul de realizare a unei icoane il ocupa pregatirea lemnului. Apoi se deseneaza modelul , se copiaza cu o hartie de calc imaginea dorita, chipul sfantului sau praznicarul respectiv. Aceea poate sa ramana ca un fel de matrita la urmatoarele comenzi. Desenul este zgariat cu un compas. Aplicam cu foarte mare atentie foita de schlagmetal aurit sau argintat. Apoi se pun straturile de culori, punem culoare dupa culoare, lasandu-le sa se usuce pe rand ca sa nu se amestece culorile. Noi lucram in tempera si lucram in plan orizontal. Cei care lucreaza in pigmenti lucreaza pe plan vertical. Dupa ce s-a uscat fiecare culoare in parte se deseneaza din nou peste culoare, se deseneaza hainele iar fetele se picteaza ultimele. Dupa aceea se lacuieste. Noi lacuim de doua sau chiar de trei ori iar aureola o baituim si o lacuim. Deci a patra lacuire, cum ar veni... Bineinteles...au aparut acum multe materiale noi, lacuri noi, materiale care ridica valoarea unei icoane. Multi le folosesc pentru ca au o calitate foarte buna si icoana nu are de suferit. Deja unii iconari nu mai folosesc tehnicile vechi. Se picteaza si pe PAL, dar nu pe PAL-ul de mobila pe care-l stie toata lumea. Se prelucreaza acest PAL care nu se umfla in contact cu apa deoarece este tratat , gletuit si lacuit, nu se sfaramiteaza, nu se curbeaza, nu crapa , iar icoana pictata pe PAL poate fi garantata la fel ca cea de lemn sute de ani. De fapt PAL-ul este lemn presat…. La icoanele pe lemn, acesta trebuie sa fie foarte bine uscat. Pe suporturile mici lemnul nu se mai indoaie, nu se mai curbeaza. Pe suporturile mari ( se prefera acum icoane de mari dimensiuni) exista o tehnica de imbinare a lemnului, cu punerea unor sipci, randunici, sunt tot felul de denumiri acum pentru ca apar tehnici noi din Rusia, din Grecia, din Romania. Dar pana la urma importanta este imaginea care apare pe icoana pentru ca aceea vorbeste. Modelul pictat este de fapt icoana, iar suportul trebuie privit ca avand un rol secundar.

- De multe ori auzim despre icoane realizate cu foita de aur...E chiar din aur?

- Foita se numeste schlagmetal de aur sau schlagmetal aurit, e un aliaj care are acesta culoare. Foita de aur adevarata are acele 24 de carate si este mai scumpa. Dar icoana nu e mai putin sfanta daca nu este foita din aur curat.

- Cat dureaza realizarea unei icoane?

- Daca stai sa faci o singura icoana, poate sa dureze cam doua saptamani, depinde de icoana, de marime, de model... Dar noi lucram in serie mica, nu o icoana una dupa alta ci modele diferite, 4-5 bucati o data si-atunci nu mai stim cat dureaza o icoana pentru ca lasam la uscare fiecare culoare, ne ducem la alta icoana si punem culoare, la altele punem foitele, unele ajung in stadiul de lacuire... de fapt nici n-am contabilizat cat dureaza pentru ca atunci cand lucrezi la o icoana nu mai esti in timpul real, planetar. Timpul trece altfel. Munca la icoana nu te oboseste , doar fizicul iti cere la un moment dat somn. Icoana te odihneste. Atelierul e singurul loc in care ne odihnim cu adevarat, pictand icoane. Vedeti, in Icoana Mantuitorului Pantocrator cu cartea deschisa sta scris: "Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi". Si intr-adevar am vazut ca se refera si la noi iconarii. Ne ostenim mergand la cumparaturi, ne impovaram cu tot felul de lucruri si povesti care n-au legatura cu mantuirea. Parintele Nil spune ca viata este un timp dat de Dumnezeu, numai de El stiut cat, pentru mantuire. Orice altceva e desertaciune. Sa nu intelegem ca nu mai trebuie sa mergem la serviciu, ca nu trebuie sa fim contabili, ingineri, taximetristi, ziaristi, s.a.m.d. dar trebuie sa facem tot ceea ce ne sta in putere pentru a ne mantui. De fapt trebuie sa ne descotorosim de balastul inutilitatilor, al lucrurilor lipsite de sens si de valoare.

- Pana unde au ajuns icoanele dvs.?

- Noi am pictat in primul rand pentru crestinii romani din apropierea noastra, dupa care am aflat ca icoanele noastre au ajuns si in Germania, Italia , Franta, in Grecia, in Canada, in Serbia, in Australia, prin crestinii romani sau prin strainii care au venit si au cumparat icoane. Avem icoane in Dublin, in Londra si in multe alte locuri din lume. Ne-am bucurat foarte mult. Nici nu visam vreodata, va spun sincer, ca lucrarile acestea vor ajunge atat de departe, dovada ca Dumnezeu este universal si ca Biserica noastra ortodoxa este soborniceasca.

- Aveti icoane si in biserici si manastiri?

- Da, pictam si pentru biserici si manastiri. Icoanele noastre au ajuns si la schituri si la pustnici. In chiliile multor monahi sunt icoane de-ale noastre si n-o spun spre slava noastra deoarece n-am facut noi lucrarea aceasta ci Dumnezeu a randuit. Ne bucuram ca acei oameni, care sunt alesi de Dumnezeu sau care si-au dat viata in mainile lui Dumnezeu, se roaga in fata unei icoane pictate de noi, iconarii din Covasna. La Manastirea Marcus, de care suntem atat de legati duhovniceste, troitele si icoanele praznicare sunt pictate de noi, avem icoane si la Manastirea Bunea din judetul Dambovita, apoi la Schitul din Poiana Brasov am pictat icoana de hram, am pictat epitafuri la biserici de mir din Brasov, din Prejmer, la Siret avem o catapeteasma pictata in intregime la biserica "Sfintii Imparati Constantin si Elena". Alte cateva lucrari se afla la biserici din Tg. Secuiesc, Anina, Covasna, Bucuresti. Toata munca noastra este o truda binecuvantata de Dumnezeu. Daca veti citi carti despre iconari veti vedea ca nu se spune "pictura unui iconar" ci "truda iconarului". Asadar este o truda binecuvantata de Dumnezeu.

- Cum e viata crestina in zona in care traiti?

- Zona Covasna-Harghita este o zona de traire ortodoxa extraordinara. Desigur Moldova, Dobrogea sunt zone foarte renumite, dar la noi la Covasna oamenii sunt mai atenti unii cu altii. Asa simt eu. Ne cunoastem, suntem ca o familie, participam la slujbe, la Liturghii, si asta se datoreaza, zic eu, si Prea Sfintitului Ioan Selejan care este un om de exceptie. Este un ziditor nu numai de manastiri si biserici, ci si de suflete. Alearga lumea dupa Prea Sfintitul! Daca aud oamenii ca Prea Sfintitul Ioan merge la Papauti , la Zabala sau la Izvorul Muresului fug cu totii, se urca in masini si merg in intampinarea Prea Sfintiei Sale. Asa cum merg unii la meciuri de fotbal, noi mergem la Liturghie. Iar dupa Liturghie ne simtim schimbati, vrem sa fim mai buni, mai corecti, mai placuti lui Dumnezeu si oamenilor. Acest lucru e foarte important! Se intampla lucruri minunate pentru ca si oamenii sunt minunati acolo. Oamenii sunt muncitori, exista o intelegere deosebita intre culte, uneori exista chiar si colaborari, ceea ce este imbucurator. Oamenii se ajuta intre ei si de multe ori noi gasim intelegere la ceilalti din alte religii pentru ca unii dintre ai nostri au alte viziuni. Se construieste mult in zona. Iar la Covasna se construieste o biserica noua, de lemn, cu hramul " Izvorul Tamaduirii ", care este amplasata langa hotelul Montana si foarte aproape de celelalte complexe hoteliere. De aceasta biserica vor beneficia atat localnicii care sunt numerosi cat si cei veniti la tratament sau turistii. Au fost luate toate aprobarile si se cauta sponsori, binefacatori pentru a ctitori aceasta biserica. Slujbele se tin deocamdata intr-un mic paraclis amenajat intr-un fost chiosc de lemn si acolo ne inghesuim cat se poate iar multi stau afara si asculta Sfanta Liturghie. Lumea vine si la slujbele de Sf. Maslu care se tin acolo. Parintele paroh Cristian Vlad Irimia si noi toti speram sa se ridice in acest an biserica cu ajutorul lui Dumnezeu, bineinteles. De cincisprezece ani se asteapta ridicarea acestei biserici.

- E prima biserica ortodoxa din oras sau exista si altele?

- In oras mai exista o biserica veche de pe la 1721 in care nu se mai slujeste. Ea este ingrijita, ca monument istoric, de catre Fundatia "Justinian Teculescu" din Covasna. Justinian Teculescu a fost primul episcop al Armatei Romane si scriitor bisericesc. Ar merita ca liceul din oras sa poarte numele acestui mare episcop alaturi de ilustrul savant covasnean Korosi Csoma Sandor. Liceul poarta numele acestuia din urma, dar comunitatea romaneasca se lupta de ani buni ca liceul sa se numeasca "Korosi -Teculescu". Poate vom reusi. Tot in Covasna s-a construit o biserica noua cu hramul "Inaltarea Domnului", in cartierul Voinesti. Avem in zona manastiri frumoase cum ar fi Manastirea Valea Mare, o ctitorie deosebita din toate punctele de vedere, Manastirea Marcus , unde vietuiesc alaturi de maicute si 10 fetite abandonate de parintii lor in maternitati, apoi Manastirea Sita Buzaului , Manastirea Izvorul Mures din jud. Harghita, si altele.

- Sa ne intoarcem la munca si la icoanele dvs.. Cum va faceti cunoscuti in lume?

- Mergem la hramuri de manastiri, la targuri de mestesugari si ne promovam pe Internet , prin cele doua site-uri pe care le avem www.schinteie.com si www.comandaicoane.ro . Dar va spun sincer, icoana se "promoveaza" singura, nu trebuie sa ne ocupam noi prea mult. Lucrarea vorbeste de la sine si ajunge acolo unde trebuie. Dupa ce definitivez impreuna cu sotia o icoana, primele cuvinte pe care le spun in fata icoanei sunt: "Acum sa mergi la casa ta!" Dorim sa mearga la casa ei pentru ca nu la noi este casa ei. Ea doar se "naste" aici si trebuie sa ajunga la casa ei.

- Nu va e greu totusi sa va despartiti de icoana facuta de dvs.?

- E un simtamant mai complex... Icoana iti lipseste si te apuca dorul de ea inca inainte de a o da, dar ai si sentimentul de bucurie ca va ajunge la casa ei, la sufletele care si-au dorit-o. Cel mai bucuros sunt cand vad ca vine un om si se inchina in fata icoanei si o saruta. Te misca foarte mult, adica omul l-a vazut acolo pe Dumnezeu sau pe sfantul respectiv si l-a cinstit. Bineinteles, avem bucurie mare cand mergem, dupa ani de zile, in casele unor oameni si vedem acolo icoanele pictate de noi. Noi ne reintalnim cu icoana. E un sentiment care nu poate fi descris, sa iti vezi icoana in casa cuiva... sau intr-o institutie. Am pictat, de pilda, pentru Primaria din Siret, pe Sfantul Ioan Botezatorul, patronul spiritual al orasului. Primarul de acolo fiind un bun crestin a comandat icoana. Va dati seama ca in sala de sedinte troneaza Sfantul Ioan Botezatorul?! Asa ar trebui privita lumea: cu ochii spre icoane si intotdeauna sa fim atenti la ceea ce spunem, la ceea ce gandim si la ceea ce facem pentru ca vom fi trasi la raspundere. Iar cei care picteaza icoane trebuie sa fie atenti, sa nu deformeze icoana, sa n-o sluteasca pentru ca noi iconarii raspundem de fiecare trasatura a ei. Sa n-aducem noi inventii si inovatii, e riscant! Sa respectam canoanele Bisericii, sa ne retinem, sa facem ascultare de duhovnic, ascultare de legea icoanelor si de Dumnezeu in primul rand si atunci icoana va ajunge la casa ei. Icoana nu e artizanat, icoana e obiect de cult. Omul se inchina in fata icoanei, omul primeste ajutor in fata icoanei. Noi nu facem pictura, noi facem iconografie iar iconografia e o slujire inaintea lui Dumnezeu.

Dorina Zdroba


 

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 7499

Voteaza:

Iconarii din Covasna 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE