Nebunia Cununiei sau Cununa nebuniei

Nebunia Cununiei sau Cununa nebuniei Mareste imaginea.

Venim in fata Sfantului Altar, tinandu-ne de maini si cantand: "Sfintilor Mucenici, care bine v-ati nevoit si v-ati incununat...". Pe capetele noastre sunt cununile biruintei. Suntem invitati sa intelegem astfel ca ceea ce monahismul are in chip vizibil, casatoria are in chip ascuns: Calea Crucii, a jertfei de sine permanente.

Daca vrem sa privim mai in profunzime, ziua in care doi crestini se unesc prin Sfanta Taina a Cununiei, este o zi a vesniciei. Pentru ca asa cum prin Botez murim si inviem in Hristos, in mod real dar nevazut, si in Cununie participam la o taina prin care Biserica ne invesniceste. Legatura dintre barbat si femeie este chip real al legaturii dintre Hristos si Biserica. Ea incepe in rai, prin Adam si Eva, si se implineste in Imparatia Cerurilor, prin Duhul Sfant, in "Ziua cea neinserata". Dar pentru a ajunge acolo, trece prin Cruce si Inviere.

Astfel ar trebui sa perceapa Taina cei doi miri, aflati in mijlocul Bisericii: au fost adusi acolo pentru a fi jertfiti. De aceasta data, ei sunt jertfa care se aduce lui Dumnezeu de catre Biserica. Din acel moment, ei nu mai sunt "ai lor", ci fiecare este "al celuilalt", si impreuna ai lui Hristos.

Deseori se considera ca scopul casatoriei - motivul pentru care oamenii se casatoresc - este ca societatea sa ii considere ca sot si sotie, sa-i priveasca asadar ca pe "celula sociala de baza" - familia. In Biserica insa - si aceasta este de fapt Cununia reala -, legamantul dintre cei doi nu are doar un rol social; acest rol social, in Cununie, este secundar. Daca privim in perspectiva cuvintele de trimitere pe care Dumnezeu le-a adresat primilor oameni ("Cresteti si va inmultiti..."), vedem ca primul indemn adresat este acela de a creste. Si cresterea nu inseamna altceva decat desavarsirea, a ajunge pana la masura "barbatului in Hristos", al omului cel duhovnicesc.

Nu intemeiem familii pentru a avea o casa, "un loc unde sa ne intoarcem seara", sau o camera pentru copii. Intemeiem familii pentru a merge, impreuna, spre mantuire, pentru a realiza noi, prin Hristos, ceea ce Adam nu a reusit. Ne casatorim pentru ca doar in casatorie ne putem implini unul prin celalalt. Doar in casatorie sexualitatea se transforma in eros, in iubirea care ne mistuie, care se transforma in forta creatoare. Doar astfel se pot naste copiii ca rod al dragostei, prin care si noi participam la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. Numai astfel faptele noastre devin jertfelnice, iar casnicia devine altarul pe care se aduce aceasta jertfa de sine.

De aceea ziua cununiei este o zi a bucuriei, a bucuriei de a iubi si a fi iubit, de a te jertfi si de a fi jertfit pentru Hristos. Nu pentru ca suntem tineri, nu pentru ca suntem bogati, nu pentru ca "intram in randul lumii", nu pentru un act, nici pentru ca "de-acum suntem oameni mari". Ci pentru ca Hristos a inviat si ne-a deschis Calea Crucii, care nu mai duce de acum catre moarte, ci catre viata. Bucurie pentru ca vom intra pe calea ei, care ne va invesnici.

Si odata intrati pe Calea Crucii, ne vom gasi repede pe Calea Nebuniei. Pentru ca, asa cum ne explica Sfantul Apostol Pavel, "cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu". Intram pe acest drum care se aseamana cu o scara catre cer precum cea pictata in bisericile noastre. Pe ea urcand, vom fi precum cei ce merg pe sarma, vom fi ca niste circari, jongland ametitor cu sufletele noastre.

Odata intrati pe aceasta cale, pericolele vor veni intai din stanga, si apoi din dreapta. Lumea va incerca sa ne desparta cu saracia, apoi cu bogatia. Intai cu teama, apoi cu prea multa incredere. Ispita va fi puternica, iar apoi slaba si alunecoasa ca o vulpe care se furiseaza intre sufletele noastre. Iar daca vom rezista, atunci vom incepe sa ne implinim destinele noastre de nebuni: vom fi nebuni pentru ca iubim cand lumea uraste, vom fi nebuni pentru ca vom refuza bunatatile lumii si lumea nu va intelege. In fidelitatea noastra pentru care vom lupta pana la sange, lumea ne va privi ca pe niste oameni slabi si demodati.

Dar in toata viata noastra vom avea ocazia - si dorinta - sa ne bucuram de "puterea lui Dumnezeu", care "intru slabiciune se desavarseste". De vom fi crestini pana la capat, casatoria ne va face sa intelegem ce inseamna "bucuria mucenicilor". Si vom duce aceasta casatorie pana la capat, invesnicind-o prin Duhul Sfant, Imparatia Cerurilor care va fi inauntrul nostru.

In acest mod, cred, ar trebui sa priveasca lucrurile cei doi miri cand se apropie, "cu frica de Dumnezeu, cu credinta si dragoste" de aceasta mare Sfanta Taina. In dreapta si stanga lor, nasii, iar in spatele lor familia, rudele si prietenii; bine este de vor fi in acelasi cuget cu ei. A doua zi, petrecerea va fi fost doar o amintire. Mancarea s-a mancat, oaspetii au plecat, muzica nu mai canta. Iar cei doi vor fi impreuna, singuri, incercand sa preschimbe apa ramasa in vin.

Paul Cocei

Despre autor

Paul Cocei Paul Cocei

Colaborator
104 articole postate
Publica din 29 Decembrie 2011

17 Februarie 2013

Vizualizari: 16296

Voteaza:

Nebunia Cununiei sau Cununa nebuniei 5.00 / 5 din 13 voturi. 4 review utilizatori.

Comentarii (4)

  • andriesei florentinaPostat la 2013-02-18 17:16

    F. frumos si bine spus. Ne intemeiem o familie din diverse motive si sunt multi care, poate, nu inteleg aceasta Sfanta Taina a Cununiei.Chiar o fac poate ,sa fie in rand cu lumea,sa aiba "cuibul lor de nebunii",cununii din obligatie sau interes si asa mai departe si nu ajung la inima lor ca prin Taina Cununiei se sfinteste casatoria tinerilor si se coboara binecuvantarea lui Dumnezeu peste noul camin,mai ales cand cei doi tineri se impartasesc cu Trupul si Sangele Domnului nostru IISUS, adica se indumnezeiesc,iar copiii nascuti din aceasta casatorie sunt legitimi,iar harul lui Dumnezeu este peste ei si-i ocroteste. Ma intrebam odinioara de ce se despart oamenii sau de ce se nasc copii dizabili?? De ce? Pentru ca lipseste Harul lui Dumnezeu...

  • ion chiru Postat la 2013-02-18 11:02

    astazi se inplinesc 35 de ani de cind sintem casatoriti. Ce putea fi mai frumos decit sa citesc acest articol. Va multumesc

  • Vasa NastaPostat la 2013-02-18 05:14

    Doamne ajuta-ne sa facem voia Ta cea Sfanta ! Amin. Va multumesc pentru continutul articolului !

  • porfyrus porfyrusPostat la 2013-02-18 01:07

    Din nou un minunat articol! Felicitari.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE