inima omului

• Lupta cu Dumnezeu - pomenirea mortii

  Pe măsură ce creşte, şi pe măsură ce trăieşte fel de fel de întâmplări, dezvoltându-i-se şi capacitatea raţională, omul începe îndeobşte să înfrunte diverse probleme şi greutăţi, atât personale, cât şi sociale, şi aşa ajunge să se lupte cu Dumnezeu.
  
• Programul educatiei

  Ce vor educatorii? Să lumineze mintea şi să educe inima elevilor. Dar unde sunt bazele trainice şi mijloacele eficace în vederea atingerii acestor două scopuri? Răspund cu hotărâre: nicăieri, fără numai în Domnul nostru Iisus Hristos, Carele S-a făcut nouă înţelepciune de la...
  
• Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor

  Pocaiti-va si credeti in Evanghelie! Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor (Mc. I, 15). Acestea au fost cele dintai cuvinte ale propovaduirii Dumnezeului – Om. Aceleasi cuvinte ni le graieste si acum prin mijlocirea Evangheliei.
  
• Sfantul Nicodim Aghioritul, o personalitate...

  Sfantul Nicodim Aghioritul este praznuit pe 14 iulie. După cum, în lumea materială, „stea de stea se deosebeşte în strălucire (1 Cor. 15, 41), tot aşa şi pe cerul duhovnicesc al sfintei noastre Biserici nenumăraţi sfinţi răspândesc raze de lumină dumnezeiască şi aprind inimile...
  
• Pocainta, mijlocul prin care se reinnoieste...

  Pocainta este mijlocul prin care se curateste oglinda sufletului si se reinnoieste chipul lui Dumnezeu in noi. In cele din urma, pocainta ne aduce la asemanarea cu Dumnezeu. Dupa cum bine stim din Cartea Facerii, omul a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu: chipul este ceea ce Dumnezeu...
  
• Smerenia - temelia tuturor virtutilor

  A vorbi despre smerenie e totuna cu a vorbi despre firea lui Dumnezeu, Iisus Hristos fiind cel care ne îndeamnă să învățăm blândețea și smerenia de la El. Nu întâmplător am ales acest subiect, deoarece copiii sunt un îndemn spre nevinovăție, blândețe și smerenie. Am punctat c...
  
• Vederea in simtire dumnezeiasca

  Vederea în simțire dumnezeiască este posibilă doar prin har, care este Lumina divină. Ceea ce este lumina obișnuită pentru ochi și pentru cele sensibile, aceasta este Dumnezeu pentru mintea omului și pentru cele inteligibile. Însuși Dumnezeu devine „lumina ochiului minții”. Cei cura...
  
• Despre Sfanta Scriptura

  Scriptura nu este o carte pe care să o citim de la un capăt la altul, să facem conspecte şi să fim prin aceasta mai deştepţi decît alţii. Dacă acele cuvinte nu lucrează vii în noi, dacă nu aprind inima noastră, nu şi-au îndeplinit lucrarea, scopul. Pentru că acestea sînt cuvintele...
  
• Cuget curat

  Când ne rugăm lui Dumnezeu, îi cerem să ne ierte păcatele cele săvârşite cu gândul, cu cuvântul, cu fapta şi cu omiterea. Păcatul se zămisleşte în mintea omului, în cugetul omului, apoi este încălzit, acceptat de inimă, prin simţurile noastre, prin sentimente, şi în final se...
  
• Invataturi practice si pline de bucurie

  Sfinţii Părinţi au suferit multe ispite care ar fi vrut să îi nimicească. Insă au avut multă răbdare şi s-au străduit să lupte cu ele şi apoi harul s-a revărsat în inima lor, în funcţie de ce anume au suferit înainte de primirea harului.
  
• Focul impartasaniei

  Ceea ce de obicei ne nelinişteşte şi face să ne punem întrebări arzătoare, desigur, dacă nu ne-am întărit inima sau nu s-a răcit credinţa noastră, ca relaţie de prietenie cu Hristos şi realitate nouă a vieţii, este modul atât de uşor, formal şi obişnuit cu care insistăm s...
  
• Cuptorul smereniei

  Era un sihastru oarecare bătrân care de mulţi ani trăia în pustie. Acestuia i-a venit gând întru inima sa, socotindu-se pre sine cum că a săvârşit şi plinit toate bunătăţile şi poruncile lui Dumnezeu, şi a început cu mare osârdie a se ruga lui Dumnezeu, zicând: «Doamne...
  
• In medicina nu am vazut doar meseria, ci si o...

  Doctorul Mihail Constantineanu, om de altitudine culturală şi sensibilitate religioasă, i-a cunoscut pe câţiva dintre reprezentanţii de seamă ai Rugulului Aprins - gruparea spirituală de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, al cărei principal animator a fost poetul Sandu Tudor, devenit...
  
• Ce este calugaria

  O modalitate de a te cunoaște pe tine însuți, o cale de cunoaștere a lui Dumnezeu și de a fi mântuit, o oportunitate de a pătimi și a muri pentru Hristos. Ce poate fi mai adânc, mai adevărat și mai frumos? Chemarea de la Dumnezeu se poate asculta numai cu inima și fără să te mai g...
  
• Despre parerile mincinoase ale mintii

  Ceea ce știm noi, în mod sigur, e că pentru a-L simți pe Dumnezeu viu în viața noastră, nu prin închipuirea minții ori într-un mod sentimental, trebuie să ne păzim mintea, dar mai cu seamă să ne curățim inima de patimi.
  
• Vreme este de a tacea si vreme este de a vorbi

  Pe cât de bucuros Părinţii citeau, psalmodiau, meditau şi chiar se rugau cu voce tare sau cu voce scăzută, pe atât de puţin aceasta era o regulă obligatorie. Incă Tertulian sfătuieşte să ne rugăm statornic cu voce domolită, întrucât Dumnezeu nu ascultă vocile, ci inimile. Rug...
  
• Isihia

  Din isihie se nasc cuvintele. Din isihie se nasc îngerii. Din isihie se naște rugăciunea. Din tăcere se naște smerenia. Prin isihie îl simți pe Dumnezeu. Iată câteva foloase duhovnicești ale practicării isihiei. De aceea, Sfinții Părinți iubeau isihia mai mult decât orice virtute...
  
• Daca sotul bea

  Te plângi, roaba lui Dumnezeu, de bărbatul tău, te necăjeşti de soarta ta cea amară. Şi cum să nu te necăjeşti, cum să nu te întristezi? Rar e zi de la Dumnezeu în care nenorocitul tău de bărbat să nu fie beat, rar e zi de la Dumnezeu în care să nu auzi de la el ocări, iar c...
  
• Prapastia dintre generatii si vederea imparatiei

  Oricum ar fi viaţa fiecărui om, suntem condamnaţi să trăim ca fiinţe în relaţie, în relaţie cu Dumnezeu şi cu aproapele. Poate alţi oameni să fie pentru noi iad, precum a zis Sartre, şi să facem din propriul sine, de multe ori, Dumnezeu. Chiar şi aşa, expresia identităţii noastre...
  
• Virtutile calugarului in opera Cuviosului Paisie...

  Viaţa monahală, aşa cum au trăit-o şi au definit-o Sfinţii Părinţi, care i s-au consacrat integral, este un soi de anticipare a vieţii veşnice în veacul prezent. Călugărul, având certitudinea că îl aşteaptă altă viaţă, părăseşte lumea şi viaţa aceasta cu toate valorile ei...