Manastirea Simonos Petras

Manastirea Simonos Petras Mareste imaginea.

Manastirea Simonos Petras, numita si Simonopetra, adica "Piatra lui Simon", iar nu "Simon Petru", cum s-ar putea crede, la prima vedere, este una dintre cele mai spectaculoase manastiri din Sfantul Munte Athos. Arhitectura salbatica a acesteia este impresionanta, iar altitudinea la care aceasta isi inalta zidurile este coplesitoare.

Manastirea Sfantului Simon, situata pe latura sud-vestica a peninsulei athonite, avand cea mai ingenioasa arhitectura si o asezare unica in Sfantul Munte, pe varful unei pietre uriase, la o inaltime de 230 metri deasupra nivelului marii, are hramul Nasterea Domnului.

Manastirea Simonos Petras este a treisprezecea manastire, in ierarhia athonita, ea facand parte din cele cinci manastiri cu monahi tineri, care au adus in manastire, odata cu venirea lor, un curent de reinnoire duhovniceasca.

Manastirea Simonos Petras - Sfantul Munte Athos

Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.

Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea LavraManastirea VatopedManastirea IvironManastirea HilandarManastirea DionisiuManastirea CutlumusManastirea PantocratorManastirea XiropotamuManastirea ZografuManastirea DochiariuManastirea CaracaluManastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul PavelManastirea StavronikitaManastirea XenofontManastirea GrigoriuManastirea EsfigmenuManastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.

Manastirea Simonos Petras din Sfantul Munte Athos - scurt istoric

Primele date pe care le cunoastem despre Manastirea Simonos Petras le avem din scrierea "Viata lui Simon cel Binecuvantat" si pe alte scrieri ale Episcopului Porfirie Uspensky. Acestea vorbesc despre "manastirea lui Simon", aflata in Muntele Athos inca de prin secolele X-XI. Manastirea a fost insa terminata, in forma ei mareata, pe la anul 1257.

Sfantul Cuviosul Simeon a venit in Sfantul Munte pe la anul 890, unde s-a salasluit intr-o pestera ce se pastreaza pana astazi. El a pus bazele primei asezari monahele de locul actual al manastirii. Manastirea Simonos Petra a fost construita de catre Sfantul Cuvios Simon, in urma unei minuni dumnezeiesti.

Potrivit traditiei, in noaptea de Nasterea Domnului, o stea s-a lasat din cer peste o piatra inalta a muntelui, aflata in apropiere, prin aceasta aratandu-i-se Cuviosului Simeon locul unde trebuia sa fie zidita manastirea. De aceea s-a si numit manastirea "Noul Betleem".

Tot potrivit traditiei, un inger al Domnului s-a coborat din cer cu o sfoara, si apucand sfantul de un capat si ingerul de celalalt capat, au inconjurat stanca si au tras de sfoara, retezand varful stancii, pentru a se putea construi manastirea pe un teren drept. Acesta a zidit pe aceasta piatra un mic schit pustnicesc. De la acest schit si-a primit numele si actuala manastire, anume Simonos Petra, adica "Piatra lui Simon".

Printul sarb Ioan Ugles a trimis o scrisoare patriarhului Chiril Lucaris al Constantinopolului, cerandu-i sa reactiveze manastirea. Obtinand permisiunea, domnitorul a zidit, in intregime o manastire mareata. Astfel, in anul 1334, regele Ioan Ugles al sarbilor a reinoit-o si a imbogatit-o cu daruri scumpe.

Dupa un oarecare timp, manastirea a fost jefuita de piratii arabi. Mai apoi, ea a fost reinoita de un cuvios, tot cu numele de Simeon, ajutat fiind de imparatul Bizantin Andronic cel Mare, al carui fiu Ioan, a vietuit in manastire, necunoscut de nimeni, ca gradinar.

De-a lungul timpului, manastirea Sfantului Simon a fost de mai multe ori distrusa de incendii. Dupa incendiul din 11 decembrie 1580, cand mai multi calugari (in jur de 30) si-au gasit moartea, aruncandu-se de pe stanca, pentru a se salva, iar egumenul manastirii, parintele Eugeniu, cu cativa calugari, care scapara, s-au retras in Manastirea Xenofont, manastirea a ramas aproape parasita.

Supravietuitorii au reusit insa sa salveze cuferele manastirii care, se pare, contineau valori importante, deoarece calugarii de la Simonos Petras au putut cumpara bunurile si administrarea unei manastiri vecine, anume Manastirea Xenofont, ca domiciliu temporar.

Dupa ceva vreme, staretul, dimpreuna cu cei cativa monahi, s-au intors in vechea manastire, spre a o reface. Deoarece reconstruirea manastirii de pe stanca cerea fonduri considerabile, staretul Eugeniu a calatorit in Tara Romaneasca, in anul 1587, pentru a strange bani. Mai inainte de acestea insa, in anul 1566, marele postelnic Gherman din Tara Romaneasca donase ca metoc catre Simonos Petra, anume Manastirea Sfantul Nicolae, din suburbiile Bucuresti-ului. In anul 1586, calugarii s-au putut reintoarce in manastire.

Intre anii 1591-1599, voievodul roman Mihai Viteazu reface integral manastirea si o inzestreaza cu mai multe metocuri in tara. Mihai Viteazul a trimis manastirii si o Sfanta Evanghelie, ferecata in argint si poleita cu aur, precum si doua Sfinte Cruci, sculptate in lemn. Manastirii i-au fost inchinate mai multe locasuri din tara, printre care: Manastirea Mihai Voda, din Bucuresti; Schitul Besteleu, din judetul Arges; Schitul Isvoranul, din judetul Buzau.

In data de 8 iunie1622, manastirea Simonos Petras a trecut printr-un al doilea incendiu, insa cu mult mai mic decat celalalt, acesta provocand doar pagume minore. In anul 1623, staretul Timotei a tarnosit biserica centrala, proaspat reparata si restaurata.

In anul 1626, domnitorul Matei Basarab reface manastirea, intre anii 1633-1650. Dupa o alta perioada de buna vietuire, manastirea a intrat in declin. Astfel, pana in anul 1745, obstea manatirii ajunsese sa numere numai cinci calugari.

In anul 1762, aceasta a fost inchisa si preluata de conducerea centrala a Sfantului Munte. In acea vreme, parintele Ioasaf din Mitilene reuseste sa adune suficiente fonduri spre a rascumpara metocurile manastirii si a restaura unle parti din manastire.

Odata cu miscarea de independenta a grecilor, din anul 1822, si ocuparea teritoriului Sfantului Munte, de catre turci, manastirile au avut mult de suferit, din pricina marilor taxe impuse de pagani. Astfel, in anul 1823, manastirea lui Simon este parasita de calugari.

Dupa plecarea turcilor, in anul 1830, viata monahala de la Simonos Petra va renaste, pana la urmatorul incendiu, care a cuprins manastirea in ziua de 27 mai 1891. Dupa acest ultim mare incendiu, reconstructia manastirii s-a realizat prin generozitatea tarilor rusi si prin ajutoarele banesti adunate, intre anii 1899-1902, in tara noastra.

In anul 1973, un grup insemnat de calugari, sub conducerea staretului Emilian Vafeidis, numit si Simonopotritul, au venit in aceasta manastire, de la Manastirea Schimbarea la Fata, de la Meteora. Urmarile au fost imbucuratoare: metocurile vechi au fost rascumparate, iar altele noi au luat fiinta. In Franta, manastirea a zidit trei mari manastiri, printre care Manastirea Sfantul Antonie si Manastirea Solan.

Noua biserica centrala a manastirii pastreaza arhitectura athonita si contine parti din vechiul asezamant. In anul 1990, obstea manastirii numara in jur de 80 de calugari. In ultimii ani insa, la aceasta manastire s-au convertit la Ortodoxie si s-au calugarit mai multi oameni, printre care si un vestit staret benedictin, cu cinci ucenici ai sai, precum si un tanar din Rodezia.

Cu toate ca o mare parte din documentele si cartile manastirii s-au pirdut in timpul incendiilor, in prezent, biblioteca manastirii Simonopetra este foarte bogata, aceasta fiind organizata int-un mod admirabil. Biblioteca Manastirii Simonopetra este formata din biblioteca de manuscrise si biblioteca de carti tiparite. Infiintarea si dezvoltarea acesteia a urmat acelasi traseu ca si celelalte biblioteci ale manastirilor din Athos. Oricum, doua incendii devastataoare in 1580 si 1891 au distrus intreaga bogatie. Noile colectii formate relativ rapid cuprind 157 manuscrie filologice si muzicale, precum si un numar impresionant de carti tiparite.

Mai exact, bibiloteca cartilor vechi tiparite cuprinde in prezent aproximativ 2500 de volume, datand de la sfarsitul sec al XIX-lea. Cea mai veche carte (Oratiile lui Isocrate) a iesit de sub tipar in 1513. In ciuda prezentei rezonabile a unui mare numar de carti cu specific teologic, 40% din colectie are un continut laic (enciclopedii, clasici latini si greci, si lucrari mai tarzii).

Intemeierea bibliotecii de manuscrise al manastirii Simonopetra se pare ca a avut loc odata cu intemeierea manastiri, la jumatatea sec. al XIII-lea, fiind periodic imbogatita, de-a lungul secolelor urmatoare prin noi achizitii, donatii si prin copiere.

Colectia de manuscrise asa cum ni se infatiseaza in prezent a inceput a se forma imdiat dupa dezastru. Aceasta cuprinde volume provenite din donatii, achizitii si copiate de catre unii calugari. In aceasta faza, cuprinde 50 de manuscrise filologice si 30 de manuscrise muzicale care s-au pastrat integral. Cele mai vechi manuscrise, dateaza din sec XIV – XVI, aproape 30 din sec XIX, in timp ce altele au fost scrise in sec. al XX-lea. Cele mai multe au continut liturgic (mineie si carti de slujba), 24 contin muzica bizantina, iar multe au o depsebita valoare artistica, precum cele scrise de catre Ioachim Simonopetritul.

Dintre sfintele Moaste ce se gasesc in biserica Manastirii Simonos Petras, le amintim pe urmatoarele: mana stanga a Sfintei Maria Magdalena, capul Sfantului Modest, capul Sfantului Pavel Marturisitorul, particele de la Sfanta Varvara, Sfanta Evdochia, Sfantul Trifon, Sfantul Eftimie, Sfantul Iacob Persul si Sfantul Naum.

Teodor Danalache

26 Iunie 2012

Vizualizari: 12662

Voteaza:

Manastirea Simonos Petras 5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE