CANTAREA AXIONULUI AXION ESTIN

• « Inapoi
• Inainte »

Ia ganditi-va voi, daca o sfanta icoana a Maicii Domnului, facuta de un pictor, este asa de frumoasa, dar acolo unde sunt Heruvimii cei cu ochi multi si Serafimii cei cu cate sase aripi, care ii canta Maicii Domnului imnuri, si cantarile cele dumnezeiesti, oare ce limba le poate grai? Cum zice Apostolul Pavel: Am auzit acolo cantari, care nu este cu putinta omului a le vorbi. Pana la al treilea cer. Dar Maica Domnului este peste toate cerurile! Este langa Sfanta Treime!

Ce este acolo? Cata slava are Maica Domnului! Nu auziti ce spune in Acatistul Sfantului Acopera-mant: "Bucura-te, acoperamantul lumii, cel mai lat decat norul". Un nor poate sa acopere un oras, o tara, dar Maica Domnului cu acoperamantul si cu mila ei acopera toate popoarele lumii; ca atata putere a primit de la Mantuitorul. Oricine si oriunde o cheama: in padure, in pustie, la camp, in cetate, in casa, la inchisoare, oriunde ar fi, ea aude, pentru ca este pusa acoperitoare si mijlocitoare a intregii lumi catre Dumnezeu.

Eram in Sfantul Munte Athos, unde traiesc numai calugari care duc viata in feciorie si in curatie. Acolo nimic nu traieste parte femeiasca. Este "Gradina Maicii Domnului", unde ea a predicat Evanghelia cu Sfantul Ioan Evanghelistul si Sfantul Apostol Marcu si cu Maria Magdalena. Acolo a fost oras de pagani cand a ajuns ea.

Cand am mers la Protaton, in capitala Sfantului Munte, unde sunt cele mai vechi arhive ale Sfantului Munte de peste o mie de ani, acolo este o biserica foarte mare. In fata acelei biserici este o piatra lata de cativa metri pe care nu se prinde nici ploaia, nici zapada niciodata. Nimic, nimic, nimic! Ramane tot uscata. Ii zice piatra sangelui. De trei ori pe an izvoraste sange dintr-insa si curge sangele siroaie si se duce la temelia bisericii.

Acolo, la anul 1274, in timpul imparatului Mihail al VIII-lea, Paleologul, cand a intrat Papa Grigorie al X-lea in Sfantul Munte cu armata si a vrut sa-i treaca pe calugari cu sila la catolici, a taiat pe piatra aceea vreo cateva zeci de calugari. Si sangele dreptilor de trei ori pe an iese si atunci se fac slujbe. Curge sange timp de cateva ore din piatra aceea. Dar apa nu se prinde de ea, zapada nu se prinde, nimic, nimic. Este o minune mare.

Tot acolo in biserica Protaton am vazut sfanta icoana Axionita - Maica Domnului cu doi ingeri care-i tin coroana. Axionita sau "Axion Estin" pe greceste inseamna Cuvine-se cu adevarat.

Aici ne-a povestit un parinte atonit istoria acestei icoane. In valea numita "Axion Estin", traia un mare sihastru care avea ucenic un calugar tanar, pe care-l crestea, ca sa ramana in chiliuta lui. O chiliuta sub munte, in padure.

Ei aveau aceasta icoana vestita, Maica Domnului, in chilie. Odata calugarul cel batran a plecat la priveghere la Manastirea Protaton. Sa stiti ca la Sfantul Munte, la toate praznicele imparatesti, privegherile sunt de toata noaptea. In tipicul mare al Sfantului Sava sunt puse 68 de privegheri de toata noaptea, in toate Duminicile si in cele 12 praznice imparatesti si la Sfantul Ioan Botezatorul.

Si batranul i-a spus calugarului tanar:

- Eu ma duc la priveghere, tu ramai acasa, fiule, si-ti fa pravila acasa, sa nu ramana chilia singura.

Calugarul cel tanar a intrebat pe batran:

- Ava, eu ce pravila sa fac?

Dar calugarul batran i-a zis:

- Fiule, tu n-ai sa poti priveghea toata noaptea. Citeste la Psaltire doua-trei catisme si pe urma du-te la icoana Maicii Domnului si fa cateva metanii, sa nu-ti fie somn. Si de cate ori te duci la icoana Maicii Domnului, sa canti cantarea asta: Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marim. Pana atunci nu se stia de rugaciunea "Cuvine-se cu adevarat". Numai atat se stia in Sfantul Munte. Nu stiau cum canta ingerii in ceruri Maicii Domnului!

Atunci calugarul tanar a facut cum a zis batranul: A citit cateva catisme la Psaltire, s-a dus la Maica Domnului si a facut cateva metanii. A mai aprins candela sa nu se stinga si iar a cantat: Ceea ce esti mai cinstita... Asa a facut pana la miezul noptii, ca sa se lupte si el si sa privegheze macar atat; pe urma sa se culce sa doarma 3-4 ore, ca dimineata, cand vine batranul, sa se scoale iar la rugaciune.

Cand a ajuns la miezul noptii, bate cineva in usa. Dar el stia ca batranul nu vine niciodata in timpul noptii, ca era departe de biserica. Apoi cine sa vina in puterea noptii, sa-i bata in usa? N-a vrut sa dea drumul. Si aude un glas:

- Evloghite, pater! (Binecuvinteaza, parinte).

El, cand a auzit ca cere blagoslovenie, a zis dinauntru:

- O Kirios! (Domnul sa te binecuvinteze).

Si numai a intrat un tanar foarte frumos, tot calugar, foarte luminat la fata, si l-a intrebat:

- Ce faci, frate?

- Ce sa fac? Merg sa ma culc, ca nu mai pot priveghea de oboseala!

- Ce pravila ai facut de aseara pana acum?

- Asa mi-a spus batranul, cand a plecat la biserica, sa citesc la Psaltire doua-trei catisme si pe urma sa cant Ceea ce esti mai cinstita… si sa fac cateva metanii.

Dar cel ce a venit i-a spus:

- Nu se canta numai Ceea ce esti mai cinstita...

- Ba da! Asa se canta in tot Sfantul Munte, la toate manastirile.

- Nu! Iata cum cantam noi: Cuvine-se cu adevarat, sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu; cea pururea fericita si preanevinovata si Maica Dumnezeului nostru, si pe urma cantam: Ceea ce esti mai cinstita...

Dar calugarul a zis:

- Eu asa n-am auzit. Daca vrei sa-mi scrii, ca vreau sa invat si eu rugaciunea asta.

- N-ai aici hartie si creion?

- N-am! Dar tare as vrea sa o invat si eu!

- Du-te afara si adu-mi o lespede de piatra!

Ucenicul s-a dus afara si a luat o lespede, a curatat-o el si a spalat-o frumos.

- Am sa scriu pe dansa.

Si cauta ceva, cu care sa zgarie pe piatra. Dar calugarul venit il intreaba:

- Ce cauti?

- Caut un cui sa scriu, caci creion nu am!

- Nu-i nevoie sa scrii cu cuiul! Lasa ca scriu eu!

Si calugarul care a venit a inceput sa scrie pe piatra rugaciunea cu degetul lui, ca prin ceara moale. Si i-a scris foarte frumos pe greceste toata cantarea: Cuvine-se cu adevarat... (Axion Estin). Iar acesta a incremenit cand a vazut ca acela mergea cu degetul prin marmura ca prin ceara moale si iesea scrisoarea asa de frumoasa. Si se gandea: "Ce om este acesta, de scrie cu degetul pe marmura?"

Si dupa ce i-a scris, a semnat: "Eu am scris acestea, Gavriil, mai-marele voievod al puterilor ingeresti", si a disparut din fata lui.

Atunci calugarul a aratat piatra batranului cand a venit, si i-a spus toata intamplarea cu Arhanghelul Gavriil.

S-a impanzit in tot Sfantul Munte minunea aceasta si din clipa aceea, in toate bisericile si in toate cartile bisericesti, s-a introdus cantarea aceasta pe care o cantam pana astazi: Cuvine-se cu adeva-rat, sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu; cea pururea fericita si preanevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu - Cuvantul ai nascut; pe tine cea cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marim. Amin.

*

Cine poate spune toate minunile Maicii Dom-nului? Nimeni nu le poate spune, pentru ca sunt in tot pamantul si se lucreaza cu fiecare suflet. De aceea va rog sa aveti toti icoana Preasfintei Nasca-toarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria in casa. Sa va siliti cat mai mult sa laudati pe Dumne-zeu si, dupa Dumnezeu, pe Maica Domnului si apoi pe sfintii lui Dumnezeu, pentru ca Maica Domnului este ocrotitoarea si mijlocitoarea intregii lumi!

Cand a fost Mantuitorul pe Cruce, nici acolo n-a lasat fara ingrijire pe mama lui. I-a spus Sfantului Ioan Evanghelistul: Fiule, iata maica ta! Si dintru acel ceas a luat-o ucenicul intru ale sale, ca cincisprezece ani a mai trait Maica Domnului, dupa Invierea Mantuitorului si dupa Inaltarea la cer. Si a stat la Efes, la casa Sfantului Ioan Evanghelistul, si el ii purta de grija.

Iar ei i-a zis: Maica, iata fiul tau! Spune Sfantul Ioan Gura de Aur: "Prin aceste cuvinte ale Mantuitorului de pe cruce, ne-a facut pe toti fii ai Maicii Domnului". Toti crestinii de pe fata pamantului suntem fiii ei, pentru ca ne-a lasat in ocrotirea Maicii Domnului. De aceea vedeti ca cele mai multe biserici din lume, din toate tarile, sunt facute in numele Maicii Domnului. Sa aveti mare credinta si evlavie in rugaciunile ei!

ACOPERAMANTUL MAICII DOMNULUI, OCROTIREA CRESTINILOR

In casele unora, dupa cum vine la urechea noastra, este mare tulburare. Nu se impaca sotul cu sotia, nu se iubesc fratii; se bat, se judeca, se cearta si este mare neoranduiala.

Si atunci, vazand biata mama atata zbucium in familia ei, sau tata, sau bunicul, care este mai credincios, pune mana pe un acatist al Maicii Domnului, ingenuncheaza undeva singur intr-o camera si incepe a se ruga: "Maica Domnului, linisteste casa noastra, linisteste pe tata, pe mama, pe copii, pe ceilalti si da-le intelegere, dragoste si alinare!"

Si asa s-a dus ura, s-a risipit iutimea, tulburarea, dorinta de razbunare si s-a linistit familia. Datorita cui? Maica Domnului cu mila ei, cu indurarea ei, a coborat mila lui Dumnezeu peste acele suflete care o cheama in ajutor.

• « Inapoi
• Inainte »