MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI

PARINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE PAISIE

(Vineri, 1 ianuarie 1982)

Preacuvioase Parinte duhovnic Paisie,

Prin mijlocirea fratelui Petru, care staruieste mereu sa faca o legatura intre noi, avand cateva momente libere aici la casa din deal, va trimit smerite inchinaciuni si metanii cu dragoste in Iisus Hristos, in anul 1982, si doresc ca Preasfantul Dumnezeu si Preacurata Lui Maica sa va lungeasca zilele spre folosul miilor de crestini care va cerceteaza si in anul care vine sa sporiti intru crestere si intru darul lui Dumnezeu, sa fiti de folos si noua monahilor, la tot poporul si credinciosilor care va cerceteaza.

Va doresc din toata inima multi si fericiti ani si va rog iar din toata inima sa nu ma uitati si pe mine pacatosul, lenesul si necuratul, in sfintele si curatele rugaciuni care le faceti acolo catre Mantuitorul si Maica Domnului.

Eu, ca totdeauna, sunt incarcat de griji, de raspandire, de lenevire, de nesimtire, de neluare aminte, de acedie, adica de moleseala vointei, si macar ca am intrat intr-un an nou, in loc sa pun inceput bun, merg inapoi ca racul.

Blagosloviti si ma iertati pe mine, pacatosul.

PARINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE ARSENIE

(Vineri, 1 ianuarie 1982)

Cuviose Parinte duhovnic Arsenie,

Vad ca nu ma lasa in pace fratele Petru pana nu trimit cateva cuvinte pe acolo. Ma minunez de dragostea lui cum s-a aflat el intre noi sa putem vorbi unii cu altii. Se vede ca este lucrarea Preasfantului Dumnezeu prin el.

Asadar, avand cateva momente libere, va rog din toata inima sa primiti din partea nevredniciei mele smerite inchinaciuni si sarutari cu dragoste in Iisus Hristos.

Preasfantul si Preabunul Dumnezeu si Preacurata Lui Maica si toti sfintii sa va ajute sa sporiti si sa fiti de mare folos milioanelor de credinciosi care va cerceteaza acolo si va cer sfat si pe care ii mangaiati si-i ziditi in Hristos.

Bine faceti ca va tineti de cuvantul marelui Apostol Pavel, care zice: Nimenea al sau sa nu caute, fiecare sa lucreze pentru binele si zidirea aproapelui.

Bine faceti ca sunteti de jertfa acolo cu atatea mii de suflete, deoarece, dupa invatatura Sfantului Isaac, folosul fratelui este roada ta.

Dumnezeiescul Ioan Gura de Aur intr-una din Omiliile sale zice asa: "Eu vorbesc din catedrala aceasta - adica a Sfintilor Apostoli din Constanti-nopol -, si vad multime de oameni aici. De se vor intoarce 100 la Hristos, plata insutita voi avea. De se vor intoarce 60 sau 30, nu mica este plata; iar de se va intoarce numai unul, si pentru acesta mare plata imi va da mie Hristos, ca un singur suflet este mai scump decat toata lumea, dupa cuvantul care a zis: Ce va da omul in schimb pentru sufletul sau, macar de-ar castiga toata lumea. Iar de nu se va intoarce chiar nici unul, eu nu voi inceta sa invat si sa predic, deoarece fantanile izvorasc si izvoarele curg, macar de ar lua cineva si ar bea apa din ele sau nu ar bea, ele isi fac datoria".

Asa cum va stiu activ, aprins in credinta, cu dragoste de a zidi pe altii si a-i folosi; asa cum v-am cunoscut cu mila Domnului cat am fost impreuna, tot asa, cu atat mai mult acolo unde v-a dus Dumnezeu, sa puneti toata activitatea duhovniceasca in folosul poporului si a atator mii de suflete insetate dupa cuvantul lui Dumnezeu.

Din toata inima doresc ca Preasfantul Dumne-zeu sa randuiasca ca, atunci cand vom muri si ne vom intalni inaintea Mantuitorului, sa vad in urma Parinte-lui duhovnic Arsenie un sobor de mii si mii de suflete curatite si luminate de el prin cuvant si pilda vietii.

Aceasta dorinta sa fie pururea intre noi, ca, cu darul lui Dumnezeu, sa lucram in slujba aproapelui, si mila lui Dumnezeu va completa neputintele noastre cu folosul sufletelor care ne cerceteaza si ne cer ajutorul duhovnicesc.

Fiind indemnat si de fratele Petru, va rog, daca credeti de bunacuviinta si socotiti ca-i bine, sa trimiteti la toti iubitii credinciosi din Constanta si Mangalia, care ne cunosc, multa bucurie in Hristos, mangaierea Duhului Sfant, spor in cele duhovnicesti in anul acesta in care am pasit (1982) si mai presus de toate, tuturor le dorim mantuirea sufletului si sa sporeasca in frica lui Dumnezeu, in dragostea lui Dumnezeu si in toate faptele bune.

Mila Domnului nostru Iisus Hristos si Acoperamantul Preasfintei si Preacuratei Sale Maici sa ramana cu noi in veacul de acum, in anul care vine si in veacul cel viitor. Amin.

PARINTELE CLEOPA CATRE PREACUVIOSUL PARINTE ILARION

(Vineri, 1 ianuarie 1982)

Preacuviose Parinte Arhimandrit Ilarion,

Iata fratele Petru l-a pus Dumnezeu intre noi un fel de mijlocitor, prin care ne intalnim asa pe aceasta cale cu ajutorul aparatului, noi fiind la mare distanta. El imi spune sa va trimit cateva cuvinte.

Eu, pacatosul si nevrednicul, din partea mea va trimit mai intai smerite inchinaciuni cu dragoste in Iisus Hristos si va doresc inaintea Preasfantului Dumnezeu si a Preacuratei Lui Maici sa va sporeasca puterile duhovnicesti, energia fizica si cea duhovniceasca si in anul care a sosit sa stati in slujba apostolatului acolo pentru milioanele de suflete care va cerceteaza si va cer ajutorul duhovnicesc.

Preasfantul Dumnezeu sa va intareasca, sa va mangaie, sa va sprijineasca in aceasta activitate duhovniceasca si Preacurata Lui Maica sa va acopere cu dumnezeiescul ei Acoperamant de ispitele vazutilor si nevazutilor vrajmasi. Si va rog din toata inima sa nu ma uitati pe mine pacatosul la sfintele rugaciuni, ca eu niciodata pana acum n-am pus inceput bun de fapta buna.

Multa bucurie in Iisus Hristos si multa dorire de sporire si crestere in cele duhovnicesti. Spuneti tuturor ce ne cunosc de acolo si pe toti va rog sa nu ma uitati in sfintele rugaciuni. Amin.

RASPUNSUL PARINTELUI ILARION CATRE PARINTELE CLEOPA

Preacuvioase Parinte Cleopa,

Tare mult m-am bucurat de cuvintele frumoase pe care le-ati adresat catre mine, pacatosul, care ma gasesc la Cernica.

M-am bucurat tare mult ca sunteti sanatos si va rugati si pentru mine pacatosul.

Eu ma rog Bunului Dumnezeu ca sa va tina sanatos si pe mai departe, si cu rugaciunile preacuviosiei voastre sa ma intaresc si eu in lupta pe care o am zi de zi, atat cu patimile mele cat si cu lupta ce vine din afara.

Va sarut mana cu multa dragoste si cred si doresc sa ne intalnim cat mai degraba spre a ne impartasi cuvinte de intarire si de bucurie, cuvinte de ajutor duhovnicesc spre mantuire.

Blagosloviti si ma iertati pe mine, pacatosul Ilarion Argatu!

PARINTELE ARSENIE CATRE OBSTEA MANASTIRII SIHASTRIA

(1982)

Parinte Paisie, Parinte Cleopa si toti dragii mei de la Sihastria.

Nemernicia mea a facut sa lupt singur, pastrand in inima duhul Sihastriei de atunci. Locul acela in sihastreasca Sihastrie ajuta mult si mai ales preacuviosiile voastre, Parintele Cleopa, Parintele Paisie, Parintele Ioil, Parintele Chiril, Parintele Macarie si Valerian si alti dragi parinti ai mei de acolo. Ati pastrat o cuviincioasa si ingereasca unitate a duhului locului, al randuielilor. Ati folosit multa lume ca niste stalpi cuviosi, statornici, intelepti si cu inimile calde pentru toti.

Stiu ca duhul va spune ca eu sunt slab si ranit, dar si ma bucur foarte mult ca ma cercetati si simt mangaierea ce mi-o dati si pe care am simtit-o totdeauna de cand a binevoit pronia cereasca sa va cunosc. Va iubesc mult! Imprejurarile fac sa fiu departe si Bunul Dumnezeu si Maicuta Domnului stie si lacrimile mele straine si sarace pentru mantuirea mea cu ajutorul duhului vostru.

Nu pot sa nu amintesc si de preaiubitul Ambrozie si Marcu care se lupta asa cum ii place bunului Dumnezeu sa fim pe lumea aceasta.

Va sarut mainile cu multa smerenie si iubire, eu, fiul vostru slab, dar plin de nadejde, Arsenie. Amin.

RASPUNSUL PARINTELUI PAISIE PENTRU PARINTELE ARSENIE

(1982)

M-am bucurat, Parinte Arsenie, de blagoslovenia sfintiei voastre si de dragostea ce ne-o purtati, pentru ca nu ne-ati uitat, de ne-ati pomenit pe noi si pe toti care i-ati cunoscut.

Noi va dorim tot ce este bun si frumos, tot ce este folositor si placut lui Dumnezeu si daca nu ne vom mai intalni in viata asta, sa ne faca Dumnezeu parte sa ne intalnim acolo in vesnica fericire. Amin.

Blagosloviti si ma iertati!

RASPUNSUL PARINTELUI CLEOPA PENTRU PARINTELE ARSENIE

(1982)

Preacuvioase Parinte si mult iubite si fratele meu, Arsenie.

Multumesc Preasfintei si de viata Facatoare Treimi, Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si mijlocirii tuturor sfintilor, care au binevoit macar asa prin aceste mijloace sa putem vorbi de la aceasta mare distanta care ne desparte numai cu trupul, nu si cu duhul.

Iubite Parinte, mai intai va multumesc din toata inima ca nu ne-ati uitat si pastrati unitatea duhului si dragostea aceea ce a fost oarecand intre noi.

Dragostea lui Dumnezeu nu cunoaste hotare; ea nu cunoaste granite. Dragostea lui Dumnezeu trece peste toate si nu numai peste granitele veacului de acum, a unei tari sau a unei localitati, ci ea trece si peste granita mortii.

Auzim pe marele Apostol Pavel zicand: Limbile vor inceta, proorociile se vor desfiinta, iar dragostea ramane. Singura din cele trei virtuti teologice care ramane in veacul viitor si nemarginitii vecilor este dragostea, care trebuie sa o purtam in sufletele noastre si care este mai mare decat toate virtutile in acest veac si in cel viitor.

Iubite Parinte, imi dau seama, dupa cum ati spus, ca luptati singur. Nu sunteti singur! Aveti pe Preasfantul nostru Mantuitor, pe Preacurata Lui Maica si pe sfintii lui Dumnezeu. Aveti invataturile dumnezeiestii Scripturi, ale celei vechi si ale celei noi, invataturile dumnezeiestilor parinti si aveti practica vietii, cu care, prin darul lui Hristos, ati strabatut pana acum, care va ajuta sa puteti fi de mare folos in acel loc unde este atata afluenta de suflete, care vin acolo cu atatea si atatea nevoi sufletesti.

Un singur suflet este mai scump decat toata lumea, ca la aceasta valoare l-a ridicat Insusi Dumnezeu Cuvantul, Care zice: Ce va da omul in schimb pentru sufletul sau, macar de ar dobandi toata lumea? Nu are valoare lumea toata cat are un suflet.

Deci acolo aveti posibilitate sa aduceti la lumina si la mantuire nu un suflet, ci mii de suflete, numai sa va intareasca Preasfantul Dumnezeu si Preacurata Lui Maica sa puteti face fata, cat este cu putinta, atator nevoi sufletesti, care se cer mai ales acolo unde este sezonul de vara si unde vin atatea suflete, unele mai zbuciumate decat altele de ispitele si de valurile veacului de acum.

Iubite Parinte, asa a binevoit Dumnezeu ca prin fratele Petru noi sa putem vorbi de la asa mare distanta si sa mai auzim unul altuia vocea, care este mult dorita intre noi. Eu sunt cam bolnav cu inima, acum putin si cu ficatul de catava vreme. Bunul Dumnezeu stie viata noastra si scanteia de viata care o avem, cat o mai lasa Ziditorul in noi.

Sunt si eu foarte, foarte ocupat cu multe suflete, care nu-mi dau ragaz zi si noapte. Cand mai am putine momente de liniste mai insemnez ceva, mai scriu cate ceva, sa ramana dupa ticaloasa asta viata, poate pentru cineva care va voi sa citeasca.

Cu multa umilinta si dragoste mi-aduc aminte de momentele care le-am petrecut impreuna, cand mi-ati fost de mare ajutor si mangaiere in scarbele mele si in necazurile prin care am trecut si totodata v-am socotit ca pe un inger a lui Dumnezeu langa mine, ca ati fost om cu frica de Dumnezeu, cu dragoste mare si cu barbatie de cuget in toate supararile si m-ati imbarbatat si mi-ati fost de mangaiere.

Acum Preamilostivul Dumnezeu a randuit sa fim departe unul de altul, dar aceasta departare este, asa dupa cum am zis, numai cu trupul nu si cu duhul. Nimic nu ne impiedica pe noi sa traim intr-un gand si intr-un duh inaintea lui Dumnezeu, numai daca ramane intre noi dragostea Preasfantului Dumnezeu.

Din cand in cand vin si de pe acolo credinciosi, de pe la Constanta, de pe la Mangalia, din Dobrogea, de pe la Tulcea, care ajung mai rar pe la noi si totusi ajung. Am intrebat cand si cand daca va aflati sanatos si unii v-au cunoscut si mi-au spus de frumoasa activitate si energia duhovniceasca care va stapaneste ca totdeauna si in momentele de fata.

As dori, de va voi Preamilostivul Dumnezeu, sa ne vedem, dar nu stim chipul proniei lui Dumnezeu ce este intre noi.

Am fost invitat cu mare staruinta sa ma duc la Galati, unde Parintele Teofil Pandele s-a sarguit si a facut o biserica si a sfintit-o in ziua de Sfintii Voievozi, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. El a trimis si masina, a venit si personal si am fost chemat eu, parintele staret, parintele staret de la Secu, de la Neamt, mai multi parinti, si eram dator sa ma duc ca acest parinte, inca de cand era director in Ministerul Cultelor, a ajutat foarte mult aceasta manastire, care stii ca a fost arsa si necajita.

Dar n-am putut sa ne ducem. Una ca a fost hram la Manastirea Agapia, tot cu hramul Sfintii Voievozi, si parintele staret a fost chemat de Inalt Preasfintitul mitropolit Teoctist sa slujeasca acolo, si parintele staret de la Neamt si de la Secu, iar eu singur, fiind si bolnav, nu m-am bizuit; si asa ca n-am fost.

Daca era sa ajung pe acolo, ma gandeam, fiindca n-am fost niciodata in Dobrogea in viata mea, sa ma duc pe la Preacuviosia Voastra, sa vizitez Sfanta Manastire Cocosu, unde am aflat ca se afla moastele celor patru sfinti martiri: Atalos, Zoticos, Filipos si Camasis, care s-au gasit la Niculitel in Dobrogea. Si cu aceasta fericita ocazie, aveam sa trec si pe la Sfintia Voastra si pe la acele sfinte moaste. Dar ramane acest lucru in voia lui Dumnezeu, poate pentru mai tarziu, de voi mai avea zile.

Am dorit de multe ori, cand am avut momente de liniste, sa ne mai vedem. Dar, cum am zis, lasam toate in voia Domnului si la randuiala Lui cea preabuna. Un lucru sa ramana intre noi: sa ramana dragostea lui Dumnezeu si bunavointa Lui si sa rugam indurarea Lui sa nu ne desparta pe noi cu duhul. Si sa ramana mila Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos si acoperamantul rugaciunilor Preasfintei si Preacuratei maicii Sale si ale tuturor sfintilor cu noi pacatosii, in veacul de acum si in cel viitor. Amin.

Blagosloviti si ma iertati pe mine, pacatosul.

PARINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE ARSENIE

(Aprilie 1984)

Spune-i parintelui Arsenie smerite inchinaciuni cu dragoste, sa se roage pentru mine pacatosul, ca sunt foarte, foarte ocupat. Chiar acum cand vorbesc mi-au venit niste studenti care au trecut pe la Manastirea Neamt si mi-au spus ca trebuie sa vina seminaristii de la Neamt cu profesorii, pentru niste predici sa le vorbesc aici pe munte.

Altfel am primit o scrisoare oficiala de la Mitropolie. Sunt cerut de Vladica Antonie la un congres, nu stiu unde, si va trebui sa ma duc. A venit oficial sa ma duc pe ziua de 1 iunie.

Sunt cam bolnav cu inima. Obosit. Am si soborul manastirii, trebuie sa fac si de saptamana la sfantul altar. Poporul nu ma lasa in pace. Nici nu am cand ma gandi.

In momentele foarte putine, cand mai am ceasuri de liniste, ma duc la casa din padure, acolo unde-i prisaca manastirii si acolo mai scriu cate ceva, ca dupa ce voi inchide ochii sa ramana ceva in biblioteca manastirii.

Bunul Dumnezeu si Preacurata lui Maica sa ne faca parte de mantuire. Va zic "Hristos a inviat", Parinte Arsenie, si va rog pe toti sa nu ne uitati in sfintele rugaciuni!

Mila Domnului si Acoperamantul Preasfintei Maicii Sale sa fie si sa ramana cu noi in veacul de acum si in cel viitor. Amin.

PARINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE PAISIE

(Aprilie 1984)

Preacuvioase Parinte Paisie,

Iti vorbesc asa in graba, in fuga, ca am avut un consiliu chiar acum si am fost si cu biserica. Suntem foarte aglomerati cu lumea. Nu stim ce-om mai face cu atata lume. Vine Inaltarea Domnului, vine Duminica Mare. Am fost instiintat ca vin aici cateva clase de la seminar cu profesorii, ca sa le vorbesc.

Sunt peste masura de ocupat. As dori sa te rogi mai tare, sa se duca zapada aceea de acolo. Toata. Ca atunci cand am fost la Sihla, numai trei saptamani am fost bolnav. Numai cu frectii si cu injectii. Eram sa mor. Am dormit intr-o chilie acolo, am asudat, eram tot apa. M-am sculat cand toca la biserica si am crezut ca in biserica aveti foc, si cand m-am dus nu era nici in altar foc. Si am stat doua ore la Utrenie si cand am venit aici m-a luat o durere, ca atunci cand am venit din Italia. Rinichii si rinichii si rinichii. M-a tinut vreo 2-3 saptamani.

M-am invatat minte, cand ma duc la Sihla trebuie sa-mi iau schimburi cu mine si s-o iau incet, sa iau seama cum dorm si ce fac. Daca va fi mila Domnului si a Maicii Domnului sper, peste o saptamana-doua, adica inainte de Inaltare, sa ne mai vedem, numai daca ai sa te rogi sfintia ta sa se duca toata zapada. Cand ma duc acolo sa fie cald! Sa-i spui Parintelui Ilarion de la bucatarie, ca atunci sa faca un bors de urzici bun! Stie el cum.

Stam si noi de azi pe maine. Obositi pana-n gat. Avalansa de lume. Grija de sobor. La biserica am fost de rand in prima saptamana dupa Pasti si acum imi vine randul iar. Cat va mai randui mila Domnului si cu rugaciunile Preacuviosiei voastre, ne vom stradui sa mai facem cate ceva.

Va rog sa nu ma uitati in sfintele rugaciuni, si cand o fi sa ma duc pe acolo, daca a randui Domnul, vom vorbi mai pe larg cele ce ne va da Bunul Dumnezeu atunci in gand.

Acum merge fratele Petru, care este un fel de curier, de la Constanta pana la noi, si de aici pana la Bucuresti si in toata lumea, si duce vorbele noastre de aici dincolo. Sa-l pomeniti si pe el la rugaciune si pe mine pacatosul.

Blagosloviti si ma iertati!

PARINTELE PAISIE CATRE PARINTELE CLEOPA

(Aprilie 1984)

Parintele Cleopa, va multumesc pentru dragostea care o aveti si o purtati pentru mine pacatosul si ma bucur pentru ca ne-ati fagaduit ca veti veni pe la noi. Eu v-am asteptat cand a canta cucul, dar la noi inca n-a prins a canta cucul; la noi inca-i iarna.

Dumnezeu sa ne ajute ca sa ne mai intalnim si pe lumea asta si sa ne dea Dumnezeu rabdare in toate cele ce le randuieste pentru mantuirea noastra. Amin.

PARINTELE CLEOPA DESPRE PARINTELE ARSENIE

(Martie 1986)

Se lupta saracul singur la Techirghiol. Este unul cu barba mare. Si este un om cu toata inima pentru Biserica lui Hristos si pentru mantuirea lumii. El, unde s-a dus, a facut mare cinste Bisericii. Ii sincer si cu el si cu Dumnezeu si cu lumea. Mare dragoste are de a invata pe oameni. Si are un cuvant. Cred ca-l mai are si acum: "Fratilor, nu va jucati cu mantuirea!" Asa le spune. "Nu va jucati cu mantuirea".

Inca de cand era frate predica. Se chema fratele Anghel, cand l-am primit aici. Il aveam ucenic la staretie. Si aveam un scaun, un jilt pe care dormeam noaptea, ca preot tanar sa fiu mai treaz. O data mi-a zis: "Imi dai voie, cand nu esti acasa, sa stau eu pe scaunul acela?" I-am zis: "Stai". Si apoi de-acolo le tinea lectie: "Bagati de seama! Eu sunt ucenic, doar sunt in scaunul staretului. Eu va invat in locul lui!"

Si le spunea frumos si-i invata. Asa a fost viata lui. Foarte, foarte sincer si hotarat. Si s-a jertfit saracul in multe parti in tara asta. Si acum este acolo si cred ca a trecut si el de 70 de ani, ca eu nu mai tin minte. Si el nu uita manastirea de unde a plecat.

L-am avut si la Slatina, alta manastire unde am fost eu staret. Eu stiu ca el pune toata inima sa-i invete pe oameni, sa le spuie. Si el ii slabit, saracul, si nu mai poate. Amu si batranetea...

PARINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE ARSENIE

(Martie 1986)

Parinte Arsenie, acum cand graiesc cu sfintia ta, casa-i plina de lume; vede fratele Petru. Mai trebuie sa soseasca si 50 de crestini de la Pitesti acum. Suntem peste masura de aglomerati. Dar ma bucur ca va tine Dumnezeu si Maica Domnului cu sanatate si cu putere de munca pana in ziua de astazi.

Eu sunt un harb legat cu sarma. Operatie grea am avut asta-vara. Hernie strangulata. Acum sufar cu inima, ma cam dor si plamanii. Este si varsta. Mai am trei saptamani si pasesc pe 75 de ani. Si sa fie mila Mantuitorului cu noi sa ne intalnim la rai. Poate aici n-om fi vrednici sa ne mai intalnim. Eu as dori sa ne intalnim in toata ziua, dar suntem la mare distanta.

Luptati-va acolo, cu darul lui Hristos si cu rugaciunile Maicii Domnului. Eu va am cu nevrednicie in pomelnicul meu de la Sfanta Proscomidie. Si va am nu numai eu; multi parinti va au care v-au cunoscut. Unde v-ati dus, ati fost omul dreptatii si al fricii de Dumnezeu si om cu mare dragoste de a mantui pe toti.

De aceea vreau sa va spun, fiindca a venit fratele Petru, avem in fata Sfantul si Marele Post. Trebuie sa luam in calatoria noastra, de sapte saptamani, intai si intai rugaciunea si postul. Apoi osteneala, apoi citirea sfintelor carti, paza mintii, privegherea mintii; grija mare de minte, ca tot pacatul de la minte incepe, si trezvia atentiei ne trebuie in toata clipa.

De aceea, bun este si postul si rugaciunea si mintea veghetoare, dar mai mult decat toate este dragostea. Asa ne-a aratat Apostolul Pavel, ca mai mare decat toate ramane dragostea. Mila, cat vom putea de fiecare, pentru ca mila este fiica dragostei. Cu mila sa lucram cat vom putea, ca sa castigam si noi mila in ziua Judecatii si in vremea mortii.

Sa ne ajute Preasfantul Dumnezeu si Maica Domnului si mie pacatosului si sfintiei voastre ca sa terminam calatoria cu bine si sa ne intalnim la rai.

Va doresc toata bucuria duhovniceasca in acest sfant si mare post si sa ajungeti cu bucurii duhovnicesti si in lumina Invierii lui Iisus Hristos, sa va bucurati de ziua Invierii Lui.

Va doresc bucurie, sanatate, mantuire si sa nu ne uitati in sfintele rugaciuni. Amin.

PARINTELE ARSENIE CATRE OBSTEA MANASTIRII SIHASTRIA

(1986)

Blagosloviti, Preacuvioase Parinte Cleopa, Preacuvioase Parinte Paisie, Preacuvioase Parinte Ioil si Valerian, cuviosi parinti Ambrozie, Varsanufie, Macarie, precum si toti parintii manastirii.

Cu frica de Dumnezeu si cu sincere si smerite ganduri va cer blagoslovenie din inima si rugaciuni la toti. Nu m-am instrainat sufleteste absolut cu nimic de preacuviosiile voastre si de locul acela scump si sfant, Sihastria.

Sunt zi de zi cu inima la sfintiile voastre si aceasta este o mare mangaiere pentru mine. Bunul Dumnezeu, se vede, a randuit ca eu sa port pe alte meleaguri crucea si numele sfintei Sihastrii. Stie Bunul Dumnezeu ca, cu toata neputinta mea, nu am facut decat cinste sfintei noastre Sihastrii si, de asemenea, numelui preacuviosiilor voastre, Parinte Cleopa, precum si la toti, chiar la toti parintii si vietuitorii acestei iubite manastiri.

Am fost pe unde am fost, si singur am fost mereu. Nu m-am despartit de nadejdea si puterea harului divin, si cu mare frica va spun ca nici de bucuria ce vreau s-o am, avand pe Preasfanta, Preascumpa, Preaputernica mijlocitoare, Maica Domnului, la care nu va nadajdui nimeni in zadar.

Aici am intrat in al unsprezecelea an de cand sunt aici. Valuri, valuri de credinciosi vin la Techirghiol. Sunt obligat sa-i primesc, sa-i inteleg si la toti sa le dau cate ceva si sa plece cu nadejde.

Sunteti, Preacuvioase Parinte Cleopa si cu toti parintii, bucuria mea. Va port cu drag si va consider mereu puternici. Sa nu ma lasati din rugaciuni, precum si nevrednicia mea pe preacuviosiile voastre.

Blagosloviti si ma iertati pe mine, Arsenie protosinghelul.

PARINTELE PAISIE DESPRE PARINTELE CLEOPA

Va duceti la Parintele Cleopa de vale? Apoi el, cu darul lui Dumnezeu care il are, va satura de vorba. A fost si el bolnav, l-a mai durut un picior, acum s-a mai indreptat.

El nu inceteaza cu programul lui. Lucreaza. Numai carti de ale lui face. Si cu cuvantul si cu scrisul. Parintele Cleopa a mai fost pe la noi. Vine o data sau de doua ori pe an. Cam asa vine la noi. Dar poate de acum va veni mai des.

A avut in plan sa plece prin America, unde a mai vrut el sa plece, dar a renuntat. Este bolnav. Nu se poate desparti de mormintele fratilor lui, a maicii lui, ca-i la Agapia Veche. Totdeauna in predicile lui aminteste si de fratii lui, ca a avut frati atatia si, in sfarsit...

Parintele Cleopa, el ii singur in tara noastra cu darul care i l-a dat Dumnezeu lui. In sfarsit...

Spuneti-i sa se roage, sa ma pomeneasca la rugaciune, ca eu sunt de azi pe maine. Doamne ajuta!

PARINTELE CLEOPA DESPRE PARINTELE PAISIE

(1988)

In anul 1929 am venit eu la manastire. L-am cunoscut pe Parintele Paisie de cand era fratele Petru. Era vizitiu la caii staretului Vladimir Bodescu. Venise de pe front de la Budapesta, a fost in primul razboi mondial. Mi-aduc aminte, saracul.

Cat de obosit este, cand vede ca vin oamenii, tot de mila zice: "Hai sa-i primesc!" Daunazi era acolo si era si Neonil. El, saracul, cu piciorul stang umflat, nu mancase toata ziua, nici nu dormise. Si iaca vin niste oameni din Bucovina: "Sarut mana, domnu' parinte! ca asa vorbesc ei. Am venit...". "De unde sunteti voi?". "De la Marginea...". Dar el trebuia sa manance ceva in ziua aceea, ca nu mancase nimic. Era obosit. Dar Neonil zice: "Oameni buni, vreti sa-l omorati numaidecat? Uite, este batran! N-a mancat! Nu-l lasati nici sa doarma, nici sa se roage, nici nimic! Il doare piciorul! Uite piciorul celalalt este umflat si il doare". Dar Parintele Paisie ii zice: "Mai, Neonile, mai, lasa-i saracii, mai! Ma dor picioarele, dar nu ma doare limba, mai. Da-le drumul sa vina". Si i-a primit si pe aceia.

Acum Parintele Paisie este cel mai batran. A pasit pe 88 de ani la 20 iunie. In 1897 e nascut. Parintii lui se chemau Ioan si Ecaterina. Tatal lui a fost padurar multi ani, dintr-un sat Stroiesti, din comuna noastra, de acolo. Si el a stat la Cozancea 28 de ani. A fost staret acolo si eclesiarh mare. Apoi l-am adus eu aici la Sihastria, cand eram staret in anul 1948. L-am cerut la mitropolie, i-am facut mutatie, lui si parintelui Chiril. Si de atunci este aici. El a intrat in manastire in 1921. Fratii mei, Gherasim si Vasile, au fost ucenici la dansul prin 1925-1927.

El cat a putut a marturisit, cat nu, a citit. Cand nu, le-a zis un cuvant de folos. N-a respins pe nimeni, cat a putut el. El asa se stinge, in mijlocul poporului, dar multa lume are sa planga dupa el. A fost tare rabdator si tare bun. A fost un om care i-a mangaiat pe toti. Sub epitrahilul lui si-au aflat mangaiere si liniste mii si mii de suflete in viata lui.

Mila Preasfintei Treimi si Acoperamantul Maicii Domnului sa fie cu noi si in veacul de acum si in cel viitor. Amin.

PARINTELE DIMITRIE BEJAN CATRE OBSTEA MANASTIRII SIHASTRIA

Parinte Cleopa si Parinte Ioanichie,

Va sarut mana la amandoi. Mainile drepte. Mi-ati fost totdeauna foarte dragi si foarte apropiati, pentru ca stiti ce vreti de la Dumnezeu. Sa ma ierte Parintele Cleopa! Asa a fost in constiinta mea, de cand l-am vazut si pana astazi, cand fac aceasta declaratie, ca este cel mai curat calugar la ora actuala din Ortodoxia romaneasca.

Poate pe la Sfantul Munte sa se gaseasca oameni superiori calugarilor nostri. Iar Parintele Ioanichie, el inca il cauta pe Dumnezeu. Este supraocupat cu carti. Scrie! Are darul de a scrie si de a raspandi cuvantul lui Dumnezeu! Mai ales in partea practica a crestinismului nostru. Sa-l ajute Dumnezeu sa-si faca ucenici!

Daca Parintele Cleopa si Parintele Ioanichie nu lasa ucenici in urma lor, pustia se instaleaza la Sihastria! Si-i pacat! Atata duh: Paisie, Cleopa, Ioanichie si a mai fost staretul lor, parintele Ioanichie Moroi...

Acolo a fost un duh bun inca de la infiintarea acestui schit care a devenit manastire acum. As fi vrut sa mor acolo, dar cred ca Dumnezeu a hotarat sa mor aici. Nu-s suparat. Noi ramanem cu trup, Parintele Cleopa si Parintele Ioanichie... Ca trupul se da firii de Dumnezeu zidite. Pana cand? Poate intr-o mie de ani, poate in mai putin. Ne prefacem! Rasar flori din noi; rasar copaci, urzici si spini!

Daca sufletul nostru este bun la Dumnezeu, rasare la capataiul nostru un prun sau un mar sau un pom roditor! Daca nu, urzici si spini! Peste o mie de ani nimeni nu va sti de Cleopa si de Ioanichie. Veti fi in rai! Sa va uitati de acolo, fara binoclu, la calugarii de la Sihastria! Viitorii calugari! Sa veniti si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa-i indrumati! Este singura noastra obste calugareasca care a gasit drumul direct la mantuire! Poate. Poate sa fie si calugarii de la Frasinei! Poate acolo sa fie si mai sporiti, pentru ca nu patrund femei in manastire.

Parinte Cleopa si Parinte Ioanichie, sa faceti calugari, dar mai tarziu, pe la 30 de ani. Sa treaca intai prin foc. Il iei de pe bancile scolii si-l faci preot la 18 ani? Sunt preoti chiar aici; sunt foarte tineri, care nu stiu si nici nu au auzit de canoane. Trebuie crescuti ani de zile la umbra unui duhovnic; si inca un duhovnic ales, care sa fie bun, perfect si cu cunostinte depline.

Unii sunt copii! Sunt tineri. Nu stiu ca au intrat cu un picior in Rai! Nu stiu. Nici nu stiu ce-i acela Rai! Nu! N-au cum sa stie. Sa li se spuna!... Nu-i obligatoriu sa fie multa lume in manastire. Iar manastirile sa ramana, ca intotdeauna, locul in care mergem noi ceilalti sa ne impartasim!

Va sarut mana, Parinte Cleopa si Parinte Ioanichie! Si, cand o sa mor, o sa ma duc la Dumnezeu si o sa spun ca faceti treaba buna, si va astept in Rai! Daca suferintele noastre pe pamant vor trage 51% in cumpana lui Dumnezeu, si pacatele noastre vor fi numai 49%, atunci intram in Rai! Adica Bunul Dumnezeu apasa pe cumpana aceea a faptelor bune si rele, apasa cu un deget si zice: "Hai sa fie! Intra in bunatatea Mea!"

Asta o spun pentru mata, Parinte Cleopa si Parinte Ioanichie, care imi sunteti si dragi si superiori ca formatie si ca duh. Nu putem intra la Dumnezeu decat cu dragoste! Asa se spune in Sfanta Carte. Cu bunatate, zic eu! Numai cu asta. Trebuie sa fii bun nu numai cu cel care iti da mancare si haina. Sa fii bun cu cel necajit...

Eu va sarut mana si va multumesc si va zic: Sa traiti inca pe pamant pentru ca sunteti necesari. Amin.

RASPUNSUL PARINTILOR DIN MANASTIREA SIHASTRIA CATRE PARINTELE DIMITRIE

Iubite Parinte Dumitru, va multumim in numele lui Iisus Hristos, Mantuitorul lumii, pentru cuvantul duhovnicesc ce ni l-ati trimis acum, la inceput de an nou. Inceputul unui nou an de viata insemneaza, pentru noi toti, si inceputul unei vieti noi in Hristos.

Rugati-va pentru noi, iubite Parinte Dumitru, sa ne dea Dumnezeu, in restul vietii, mai multa ravna pentru rugaciune, pentru Biserica si lacrimi de pocainta, ca sa ne putem mantui.

Rugati-va pentru noi sa fim umbriti de harul Sfantului Duh, in aceasta viata trecatoare, ca sa putem mangaia si noi pe cei care vin pentru sfat si rugaciune, cu mangaierea pe care o primim de la Dumnezeu.

Rugati-va pentru tara noastra, Romania, sa fie ocrotita, prin mana lui Dumnezeu, de toate primejdiile si ispitele ce ne impresoara din toate partile!

Rugati-va lui Dumnezeu si Maicii Domnului pentru preoti si ierarhi, pentru credinciosi si manastiri, ca sa putem face voia Lui si sa dobandim mantuirea sufletelor noastre, care sunt mai scumpe decat toata lumea.

Rugati-va pentru Biserica Ortodoxa sa iasa biruitoare din lupta aceasta cumplita cu satana, cu sectele, cu ateismul si sa putem creste fii duhovnicesti vrednici pentru Biserica lui Hristos.

Va stiu de atatia ani. V-am fost cu nevrednicie un timp duhovnic si va pretuim mult pentru barbatia, statornicia si credinta cu care va intarit Dumnezeu, ca sa iesiti biruitor din atatea necazuri, batai si inchisori, cate ati suferit pentru Hristos. Ca zice Domnul: Cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui.

Sfintia Voastra ati implinit cu prisosinta acest cuvant al lui Hristos. De aceea puteti zice, ca si Sfantul Ioan Gura de Aur: Slava lui Dumnezeu pentru toate!

Maine si eu si sfintia voastra si toti oamenii vom pleca din trup si vom sta la judecata inaintea Dreptului Judecator, Iisus Hristos.

Sa ne rugam unii pentru altii ca sa dobandim impreuna mila lui Dumnezeu si in aceasta viata si in cea viitoare.

Si daca nu ne vom mai vedea aici in trup, pentru ca amandoi suntem bolnavi si batrani, nadajduim sa ne invrednicim a fi in rai, ca impreuna cu toti sfintii si dreptii sa-L slavim pe Tatal, pe Fiul si pe Duhul Sfant. Amin.

Iertati-ma, iubite parinte Dumitre, pe mine pacatosul.

Arhimandrit Cleopa Ilie

Carti Ortodoxe

Cuprins